Noul meu articol pe Linkedin “Yom Kippur într-o lume interdependentă ”

Pentru prima dată în istorie, lumea de astăzi ne arată cât de mult este un întreg complet – faptul că toate ființele umane sunt indisolubil legate între ele și ca urmare, nu au de ales decât să se îngrijească unul de celălalt. Descoperim din ce în ce mai mult, zi de zi, cât de interdependenți suntem. Acesta este motivul pentru care acest Yom Kippur, sau Ziua Ispășirii, este o perioadă de calcul ca niciuna alta.

Prin evenimente mondiale precum războaie, schimbări climatice și pandemie, vedem acum cu o claritate perfectă că tot ceea ce facem, fie că este bun sau rău, va afecta pe toată lumea, așa că trebuie să ne examinăm cu atenție gândurile și faptele.

Suntem obișnuiți să ne evaluăm acțiunile, dar ar trebui să ne evaluăm și intențiile față de ceilalți: sunt intențiile mele de dragul meu sau de dragul altora? Unde mă aflu în legătură cu Forța Superioară a cărei natură este iubirea totală și dăruirea?

În timpul celor Zece Zile de Pocăință, în care Yom Kippur este punctul culminant, când postim, ne rugăm și cerem iertare ajungem în punctul în care ne revedem toate amintirile și le măsurăm în raport cu regulile pe care suntem obligați să le păstrăm pentru a vedea unde am eșuat. Dintre toate aceste precepte, cel mai important este „să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, marea regulă a Torei.

O parte cheie a obiceiurilor Zilei Ispășirii, cea mai solemnă zi a calendarului evreiesc, este citirea cărții profetului Iona. În poveste Dumnezeu îi poruncește lui Iona să le spună oamenilor din Ninive, care deveniseră foarte insensibili unul faţă de altul, să-și corecteze relațiile dacă doreau să supraviețuiască. Cu toate acestea, Iona a fugit de misiune și s-a dus pe mare într-un efort de a scăpa de porunca lui Dumnezeu.

La fel ca Iona, ne ferim de mandatul nostru și refuzăm să ne unim. Diviziunile, fricțiunile, certurile noastre sunt cele care declanșează dezechilibrele și destabilizează umanitatea. Prin urmare, refuzul nostru încăpățânat de a ne apropia unii de alții este păcatul pentru care trebuie să ne pocăim.

Fiecare persoană ar trebui să răspundă pentru ceea ce face de la o zi la alta. Dar de Yom Kippur ne încheiem anul, închidem soldul a ceea ce am făcut tot anul, astfel încât să putem începe un nou an cu sentimentul curat de nou-născut. Măsura succesului sau eșecului nostru individual nu este cel mai important lucru. Ceea ce contează mai mult este procesul de căutare a sufletului, în care cerem iertare pentru oportunitățile noastre ratate și începem din nou de la zero.

Yom Kippur este numit și Ziua Judecății. Cine anume ne judecă și ce se judecă? În primul rând noi trebuie să ne examinăm și să ne judecăm. Cu toate acestea, în loc să așteptăm tot anul pentru a parcurge acest proces, ar trebui să facem această evaluare zilnic. Înainte de a ne culca, ar trebui de asemenea să tragem linie pentru ziua respectivă și să-i cerem Creatorului să ne ierte pentru tot ceea ce am făcut și nu am făcut.

Intenția noastră pentru un început nou curat ar trebui să fie să ne purtăm cu atenție pentru a evita rănirea oricui și pentru a depune toate eforturile spre o bună conexiune cu toate ființele umane. Și dacă cerem iertare cu adevărat și din toată inima pentru răul pe care l-am provocat altora, atunci suntem gata să ne întoarcem la Creator și să-I cerem iertare totală. Remedierea relațiilor noastre umane este condiția prealabilă pentru repararea relației noastre cu Forța Superioară.

Pe de o parte, în timpul Yom Kippur ar trebui să ne pară rău de defectele noastre. Dar în această părere de rău suntem fericiți apoi și pentru că deschidem oportunitatea de a ne cere iertare și de a termina anul într-un mod frumos și curat, un mod în care toate datoriile noastre sunt acoperite.

Trăim într-un moment special numit „Ultima generație”, perioada apariției unei lumi noi. Această perioadă este caracterizată de căutarea spirituală a corectării atributelor noastre egoiste de beneficiu personal pentru a le transforma în atribute de grijă, cooperare și dăruire către alţii.

Să sperăm că întreaga lume va ajunge rapid să înțeleagă schimbarea de care avem nevoie și să ia decizia de a îngropa toate armele și de a se concentra doar pe dezvoltarea conexiunii și a iubirii dintre noi. Cu siguranță atunci vom ajunge la starea de iubire generală și revelarea Creatorului către toate creaturile. Cu toate acestea, mai întâi, poporul Israel trebuie să conducă calea. Așa cum a scris Rav Yehuda Ashlag, autorul comentariului Sulam (Scara) la Zohar, în eseul său intitulat „Arvut” (Garanția reciprocă): „Este obligatoriu ca națiunea israeliană să se califice pe sine și restul oamenilor din lume să evolueze către asumarea acestei munci sublime de iubire pentru ceilalți”.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →