Întrebare: Ce este conexiunea dintre noi? Până la urmă, noi nu suntem prieteni în sensul fizic. Cum ne conectăm și ne unim corect?

Răspuns: Prietenia, la nivelul fizic, se caracterizează printr-o comunicare plăcută între oameni, ei au aceleași obiceiuri, aceleași preocupări, obligații etc. Asta îi conectează și îi unește pe ei.

Noi suntem un alt tip de prieteni; noi suntem prieteni pentru un anumit scop. Dacă nu ar fi fost acest scop, nu am fi stat niciodată împreună. Deci, trebuie să înțelegem clar că numai importanța scopului ne ține împreună, ne conectează și ne ține împreună. De aceea există grupul.

Întrebarea este, cum face omul să nu uite că grupul nu există pe cont propriu, că noi înșine nu suntem conectați? Ne-am adunat aici nu pentru că ne este bine să fim împreună, ci pentru că așa ne vom putea conecta peste toate problemele care apar constant între noi și, astfel, ne ridicăm la Spiritualitate. Grupul trebuie să știe cu ce condiție ne-am adunat, pentru ce muncim și care este munca noastră.

În fiecare zi trebuie să descoperim noi probleme între noi și, în fiecare zi, trebuie să le rezolvăm ridicându-ne peste ele. Asta înseamnă că, noi nu rezolvăm problemele la nivel fizic, cum se obișnuiește în această lume, ci anume prin ridicarea peste ele și întoarcerea spre Creator cu cererea pentru corectare.

Noi nu suntem pregătiți să mergem în sus singuri; aceasta este o corectare spirituală. Nefăcând nimic, ci doar clarificându-ne problemele în ateliere, cerem Creatorului să ne corecteze și să ne împlinească. El este singurul care corectează conexiunile dintre noi, le umple prin revelarea Lui și, El însuși descoperit în aceste conexiuni.

Din a doua parte a Lecției de Cabala din 28/03/2014 Întrebări și Răspunsuri

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Câteodată spunem că înăuntrul nostru se află Creatorul, altă dată spunem că El este în conexiunea dintre noi. Cum facem legătura între aceste două noţiuni?

Răspuns: Nu este nicio dilemă aici. Cum poate fi găsit Creatorul? Cum ne privim şi ne evaluăm pe noi înşine? Ce ne face să ne considerăm buni sau răi, puternici sau slabi? Pentru asta, ne trebuie un instrument extern, un standard cu care ne putem măsura.

Pentru a ne măsura noi înşine, ar trebui să vedem proprietăţile celor din jurul nostru şi să ne comparăm calităţile noastre cu ale lor. Pentru a ne direcţiona în mod corect, trebuie să menţinem numeroase legături: depărtare şi apropiere, ură şi binevoinţă. Ar trebui să avem de a face cu oponenţi şi cu binevoitori, adică cu întreaga umanitate.

O singură ţintă este insuficientă pentru a atinge scopul. Este esenţial să ne acordăm în conexiunea cu Creatorul. Pentru asta, trebuie să implicăm toate nivelurile minerale, vegetale, animale şi umane ale naturii. Dacă reuşim să ne setăm mintea în mod corect şi dacă comportamentul nostru este absolut corect şi pozitiv, îl vom obţine cu siguranţă pe Creator.

Toate aceste proprietăţi sunt înăuntrul nostru. Este posibil să îl obţinem pe Creator numai dacă ne relaţionăm în mod pozitiv la toate cele patru nivele ale naturii, deoarece Creatorul este suma bunătăţii, iubirii şi dăruirii.

Întrebare: Atunci când vorbeşti despre auto-orientare pozitivă, îmi imaginez imediat vastitatea umanităţii, naturii, pietrele, cerul şi întregul cosmos. Este acest lucru fezabil?

Răspuns: Atingerea unei setării a minţii corecte este foarte uşoară. Trebuie să convingi toate proprietăţile tale interne, minerale, vegetale animale şi vorbitoare, că tot ceea ce te înconjoară este saturat de iubire reciprocă şi este cea mai bună modalitate posibilă de existenţă. Dacă reuşeşti, dacă stăpâneşti corect proprietăţile care îţi par externe, vei obţine stare dorită.

Întrebare: Asta înseamnă că ar trebui să lucrez cu lucuri şi oameni care îmi sunt ostili?

Răspuns: Inamicii tăi îţi demonstrează cu siguranţă cât de imperfecte şi negative sunt proprietăţile tale. Se numeşte ajutor împotrivă. Cu ajutorul lor, avansăm.

Întrebare: Este spus în Tora: Dacă cineva vine să te omoare, omoară-l tu primul. Cum ar trebui să ne referim la acest lucru?

Răspuns: De îndată ce cineva descoperă o calitate pe care nu poate să o depăşească, oricât de ult încearcă să o trateze cu iubire, înţelegere şi un simţ al unităţii, dar totuşi eşuează, trebuie să îl omoare. Aceasta este o corecţie. Ne ucidem proprietatea pe care este imposibil să o îmbunătăţim atunci când ea se ridică împotriva noastră.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele vieţii eterne” 0810.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

CAPITOLUL 9 Vorbind la plural

DE CE TREBUIE SĂ FORMĂM O SOCIETATE CARE TRÂMBIȚEAZĂ COEZIUNEA?

În capitolul 1, am discutat despre conceptul de ”echivalenţă de formă”, spunând că, dacă eşti similar cu ceva, atunci poţi să percepi acel lucru, să te identifici cu el şi să-l revelezi. Putem înţelege acest concept mai uşor, dacă analizăm modul de funcţionare al unui radio. Un asemenea aparat poate recepţiona unde, doar atunci când generează unde identice cu cele primite. În mod asemănător şi noi detectăm lucrurile care în aparenţă, există în afara noastră – dar doar în concordanţă cu ceea ce am creat în interior. În acest fel Îl descoperim pe Creator, calitatea dăruirii, alcătuind în interiorul nostru această calitate, descoperind-o astfel şi în afara noastră.

Tocmai acest principiu, al ”echivalenţei de formă”, a fost acela care a făcut ca metoda lui Abraham să aibă succes. Grupul lui Abraham a creat această calitate între membrii săi, care au descoperit astfel pe Creator. Adică, trecând de la ”eu” la ”noi”, ei au descoperit ”unul”, pe Creator, singura realitate care există.

În lumea de astăzi, realizarea coeziunii sociale este de o importanţă crucială pentru supravieţuirea noastră. Am putea considera revelarea Creatorului ca fiind auxiliară, dacă El nu ar reprezenta calitatea dăruirii, o trăsătură fără de care nu am putea nicicând dobândi unitatea şi nici nu am putea repara ruptura globală care ameninţă să arunce lumea într-o confruntare globală. De aceea este vital să grăbim diseminarea metodei lui Abraham de dobândire a unităţii prin echivalenţa de formă.

Pentru a face asta, trebuie în primul rând, să abandonăm o credinţă înrădăcinată în societatea noastră – ideea că avem ”liberă alegere”. Ştiinţa ne arată că nu există aşa ceva, sau cel puţin, nu în sensul perceput de noi – că putem face tot ceea ce dorim, după propria noastră alegere. În ultimii ani, datele strânse au dovedit dependenţa noastră faţă de societatea în care trăim. Aceste studii arată că de societate depinde nu numai subzistenţa noastră, ci şi gândurile, aspiraţiile şi şansele noastre de succes în viaţă. De fapt, însăşi definiţia succesului este doar un capriciu al societăţii. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, sănătatea noastră fizică este în mod semnificativ, afectată de către societate.

În 10 septembrie 2009, New York Times a publicat un articol intitulat, ”Prietenii tăi sunt aceia care te îngraşă?” de Clive Thompson.²²⁷ În articol, Thompson descrie un experiment fascinant desfăşurat în Framingham, Massachusetts. În experiment – publicat ulterior într-o carte extrem de apreciată, Conectaţi: Surprinzătoarea putere a reţelelor noastre sociale şi modul în care acestea ne definesc vieţile – Cum îţi influenţează prietenii prietenilor prietenilor tăi tot ceea ce simţi, gândeşti şi faci – au fost documentate şi înregistrate periodic vieţile a 15000 de oameni, pe parcursul a mai mult de cincizeci de ani. Analiza profesorilor Nicholas Christakis şi James Fowler, asupra acestor date, a condus la descoperirea uluitoare a faptului că ne influenţăm unii pe alţii, la toate nivelurile – fizic, emoţional şi mental – şi că ideile pot fi tot la fel de contagioase precum viruşii.

Christakis şi Fowler au descoperit că exista o reţea de relaţii între mai mult de 5000 de participanţi la studiu. Ei au mai aflat că oamenii erau afectaţi unii de ceilalţi, în cadrul acestei reţele. ”Analizând datele Framingham” a scris Thompson, ”Christakis şi Fowler spun că, pentru prima dată, au descoperit dovezi solide în sprijinul puternicii teorii din epidemiologie, conform căreia obiceiurile bune – cum ar fi renunţarea la fumat, sau a rămâne suplu, sau a fi fericit – trec de la un prieten la altul, aproape la fel ca şi viruşii extrem de contagioşi. Datele sugerează că participanţii experimentului Framingham, şi-au influenţat sănătatea unii altora, doar socializând. Acelaşi lucru era adevărat şi în cazul obiceiurilor proaste – grupuri de prieteni păreau că se ”infectează” unele pe altele cu obezitate, nefericire şi fumat. Se pare că a-ţi păstra sănătatea nu depinde doar de genele tale şi de dietă. Sănătatea este şi ea, în parte, un produs al apropierii de alţi oameni sănătoşi.”²²⁸

Încă şi mai surpinzătoare a fost descoperirea cercetătorilor că aceste infectări pot ”sări” peste conexiuni. Ei au descoperit că oamenii se pot influenţa unii pe alţii, chiar dacă nu se cunoşteau! Mai mult, Christakis şi Fowler au găsit dovezi că aceste efecte se manifestă chiar şi la trei niveluri distanţă (prietenul unui prieten al unui prieten). Cu cuvintele lui Thompson, ”Când un locuitor din Framingham devenea obez, prietenii lui, sau ai ei, puteau deveni la rândul lor obezi, cu o probabilitate de 57%. Ceea ce este uluitor…procesul pare că sare peste verigi. Un locuitor din Framingham era cu 20% mai predispus să devină obez, dacă un prieten al unui prieten devenea obez – chiar dacă prietenul de legătură nu se îngrăşa nici măcar un gram. Mai mult, riscul de obezitate creştea cu aproximativ 10%, dacă un prieten al unui prieten al unui prieten creştea în greutate.”²²⁹

Citându-l pe profesorul Christakis, Thompson a scris, ”Într-un anume sens, vom putea începe să explicăm emoţiile umane cum ar fi fericirea, în acelaşi mod în care studiem strechea unui taur. Nu-l întrebi pe taur, ”De ce alergi spre dreapta?” Răspunsul este acela că întreaga turmă goneşte spre stânga.”²³⁰

Există însă mai multă contagiune socială decât aceea produsă de supravegherea greutăţii sau de suferinţele inimii. Într-o prelegere din cadrul TED, prof. Christakis a explicat că vieţile noastre sociale şi prin urmare – judecând după paragraful anterior – o mare parte din vieţile noastre fizice, depind de calitatea şi forţa reţelelor noastre sociale, precum şi de ceea ce curge prin venele acelor reţele. Cu cuvintele sale, ”Formăm reţele sociale, pentru că beneficiile unei vieţi conectate întrec cu mult costurile acesteia. Dacă întotdeauna m-aş comporta violent faţă de tine … sau te-aş supăra … tu ai putea să tai legăturile cu mine şi reţeaua s-ar dezintegra. Aşa încât împrăştierea lucrurilor bune şi valoroase este absolut necesară în menţinerea şi hrănirea reţelelor sociale. În mod reciproc, reţelele sociale sunt necesare pentru dispersarea lucrurilor bune şi valoroase, cum ar fi dragostea şi bunătatea, fericirea şi altruismul şi ideile. …Consider că reţelele sociale sunt în mod fundamental legate de bunătate şi ceea ce cred este că lumea are nevoie în acest moment de tot mai multe conexiuni.”²³¹

Noi nu suntem însă afectaţi doar de oamenii care ne înconjoară. Suntem afectaţi în mod semnificativ, de mass-media, de politica naţională dar şi internaţională, de economie. În Lumea instabilă: Cum ne schimbă vieţile globalizarea, renumitul sociolog Anthony Giddens exprimă succint, dar cu mare acurateţe, conectarea noastră, care ne umple de consternare: ”De bine de rău, suntem propulsaţi într-o ordine globală, pe care nimeni nu o înţelege pe deplin, dar care îşi face simţite efectele, asupra tuturor oamenilor”.²³²

În ultimii ani, lumea corporatistă a prins din zbor această noţiune, astfel încât internetul s-a umplut de cursuri şi traininguri care vor să profite de noul trend: contagiunea socială. În cartea sa, Homo Imitans: Arta infecţiei sociale: Schimbarea virală în acţiune, Dr. Leandro Herrero, psihiatru şi consultant în conducerea afacerilor, face un sumar abil al naturii umane, cu privire la influenţa mediului social asupra acesteia: ”Noi suntem nişte simple maşini de copiat, complexe, din punct de vedere intelectual, elegante din punct de vedere raţional şi extrem de instruite.”²³³ Şi, pentru a-şi completa ironia la adresa meritelor naturii umane, el scrie, ”Firele care alcătuiesc bogata tapiserie de comportamente ale lui Homo Sapiens, sunt formate din imitaţie şi influenţă.”²³⁴

Problema nu se găseşte însă în comportamentul nostru faţă de ceilalţi sau faţă de planeta noastră, deşi nu ne putem mândri nici cu modul în care ne purtăm cu Pământul Mamă şi nici între noi. De fapt, acest comportament este un simptom al unei schimbări mai adânci, o izbucnire de egoism la nivelul vorbitor al dorinţei, pentru care nimeni nu deţine soluţia.

Există însă mulţi oameni care au înţeles deja, că schimbarea trebuie să vină din interiorul nostru. Pascal Lamy, director general al OMC (Organizaţia Mondială a Comerţului), a afirmat că, ”Adevărata provocare a zilelelor noastre, este de a ne schimba modul de gândire – nu doar sistemele, instituţiile sau politicile noastre. Avem nevoie de imaginaţie pentru a surprinde imensa oportunitate – şi provocare – a lumii interconectate pe care am creat-o. …Viitorul constă dintr-o globalizare şi mai accentuată, nu una redusă, din şi mai multă cooperare, interacţiune între oameni şi culturi şi o împărţire mai largă a resposabilităţilor şi câştigurilor. Astăzi avem nevoie de unitate în diversitatea noastră globală.”²³⁵

Lamy are într-adevăr dreptate, în multe privinţe. În anii recenţi, oamenii de ştiinţă din domeniul neurologiei au făcut senzaţie prin descoperirea, relativ nouă, a neuronilor-oglindă. Pe scurt, neuronii-oglindă sunt celule localizate într-o regiune cuprinsă între lobii prefrontal şi motor ai creierului şi sunt implicaţi în pregătirea şi executarea mişcărilor membrelor. În plus, conform unui articol publicat în Psihologia astăzi, ei mai joacă şi un rol vital în legăturile noastre sociale. ”În anul 2000, Vilayanur Ramachandran, carismaticul neurolog, a făcut o predicţie importantă: ”neuronii-oglindă vor avea aceeaşi importanţă pentru psihologie, precum ADN-ul pentru biologie”. …Ei au ajuns să reprezinte pentru mulţi, tot ceea ce ne face să fim oameni.

”În cartea sa din anul 2011, Creierul care spune poveşti, Ramachandran şi-a dus mai departe afirmaţiile. … el spune că neuronii-oglindă stau la baza empatiei, ne permit să-i imităm pe ceilalţi, că ei accelerează evoluţia creierului, că ei ajută la explicarea originii limbajului şi, cel mai impresionant fapt, că ei au determinat marele salt înainte din cultura umană, care a avut loc în urmă cu 60000 de ani. ”Am putea spune că neuronii-oglindă au jucat, în istoria timpurie a evoluţiei hominizilor, acelaşi rol cu cel jucat astăzi, de internet, Wikipedia şi bloguri”, conchide el.

”Ramachandran nu este singur. Scriind pentru The Times (londonez) în anul 2009, despre interesul nostru vizavi de vieţile celebrităţilor, eminentul filozof, A.C. Grayling, a pus totul pe seama acestor neuroni-oglindă. ”Avem o mare înzestrare pentru empatie”, a scris el. ”Aceasta este o caracteristică biologică evoluată, demonstrată de funcţia ”neuronilor-oglindă”. În acelaşi ziar, Eva Simpson a comentat faptul că un număr mare de oameni au fost mişcaţi de izbucnirea în lacrimi a campionului de tenis Andy Murray. …”Dam vina pe neuronii-oglindă, celule ale creierului care ne fac să reacţionăm în acelaşi mod în care o face şi persoana pe care o privim”. Într-un articol din New York Times, din 2007, dedicat eroismului unui om care a salvat un altul, apar din nou aceste celule: ”oamenii au neuroni-oglindă, care îi fac să simtă tot ceea ce simte un alt om”, scrie Cara Buckley.”²³⁶

În conformitate cu Jarrett, s-ar părea că ”neuronii-oglindă joacă un rol cauzal (sublinierea apare în textul original) în ajutarea înţelegerii scopurilor din spatele acţiunilor altor oameni. Transpunând acţiunile altora, în planul mecanismelor din propriul creier, aşa cum procedează raţionamentul, aceste celule ne pun la dispoziţie o simulare instantanee a intenţiilor acelor oameni – aceasta constituind baza, extrem de eficientă, pentru empatie.”²³⁷

Deşi există şi câţiva dizidenţi ai teoriilor create în jurul neuronilor-oglindă, este evident că porţiuni mari ale creierului nostru sunt dedicate în mod explict, comunicării dintre noi. În acest fel, ne conectăm fizic unii cu alţii, fără să avem vreun contact fizic, ci doar văzându-ne. Într-un anume sens, aceste celule validează cuvintele lui Christakis şi Fowler, ”Marele proiect al secolului douăzeci şi unu – să înţelegem cum se face că umanitatea este mai mare decât suma indivizilor săi – abia începe. Ca un copil care se deşteaptă, superorganismul uman devine conştient de sine şi acest fapt ne va ajuta, cu siguranţă, să ne atingem scopurile noastre.”²³⁸

Filed under: Antisemitism - Niciun comentariu→

Trăim în timpuri foarte interesante, care sunt însă foarte neclare. Umanitatea a fost întotdeauna obişnuită să îşi facă planuri pentru următorii 10 ani, chiar 50 de ani. Oamenii ştiau de ce trăiesc şi în ce direcţie se dezvoltă naţiunea lor. Dar în urmă cu aproximativ 30-40 de ani, am pierdut direcţia în viaţă şi acum nu mai ştim de ce trăim şi ne dezvoltăm.

Fiecare om, familie şi naţiune se află într-o astfel de situaţie. Ne domină atât de mult încât nu mai vrem să învăţăm, deoarece nu vedem niciun rezultat din asta. Copiii nu mai sunt conectaţi la părinţi lor şi nu mai vor să se căsătorească, că întemeieze o familie sau să dea naştere la copii.

Nu au niciun scop clar în viaţă, cum ar fi construirea unei case, creşterea unui copil şi aşa mai departe. Oamenii au pierdut gustul vieţii. Mulţi oameni suferă de depresie şi pentru a uita, folosesc droguri. Procentajul divorţurilor este în creştere, la o rată alarmantă.

Aceste timpuri stranii ne arată distanţa dintre noi, pierderea conexiunii cu naţiunea noastră, cu familia, cu prietenii. Erau timpuri când existau legături foarte puternice între rude. În zilele noastre nu mai este aşa, oamenii pot călătorii peste tot şi pot trăi într-o societate cu o cultură diferită.

Senzaţia de nonsens în viaţă se împrăştie peste tot în lume, sub diferite forme. Nu ne propunem niciun scop unic pentru noi şi nu ne gândim la ce va fi în următorii 30, 40, 50 sau 100 de ani. În trecut, acest lucru era interesant, dacă nu pentru o persoană, măcar ca naţiune, dar acum acest lucru nu mai interesează pe nimeni. Toată lumea trăieşte doar pentru astăzi, deoarece este mai uşor şi mai simplu.

Lumea nu a fost niciodată într-o astfel de stare, care este un semn al unei perioade de tranziţie. Trebuie să trecem din această stare către o nouă stare, adică trebuie să începem să căutăm noi valori care fac ca viaţa să merite trăită. Astăzi, pentru oameni nu mai există asemenea valori.

Chiar dacă cineva are o dorinţă, nu îşi poate realiza speranţele şi scopurile. Totul se destrăma la toate nivelurile: material, spiritual, cultural, fizic, în familie şi în societate.

Exact în aceste timpuri ni se revelează înţelepciunea Cabala. Îşi are originea acum 3800 de ani în vechiul Babilon. Se spune că odată eram în aceeaşi stare de respingere reciprocă în care ne aflăm şi astăzi. Egoul nostru ajunsese la asemenea dimensiuni încât am pierdut conexiunea dintre noi şi ne-am împrăştiat în toată lumea şi ne-am distanţat de acea conexiunea din Babilon, în care am muncit şi am trăit. Au rămas multe evidenţe culturale care ne reamintesc de separarea pe care am experimentat-o în Babilon.

Astăzi, începem să intrăm într-o situaţi similară, doar că la un nou nivel. Astăzi, planeta noastră a devenit mai mică, la fel ca în vechiul Babilon şi, la fel ca babilionenii, nu ştim ce să facem. Din nou, nu ne mai este clar cum să mai procedăm unul cu celălalt. Nu mai vrem să avem de a face cu alţii, aşadar divorţăm, ne separăm. Fiecare se simte în mod individual.

Cabala vorbeşte despre aceste lucru şi astăzi trebuie să ne ridicăm deasupra egoului şi să înţelegem că această problemă care începe să apară în noi, în copiii noştri, în familie, societate, naţiune şi în lume, a apărut pentru ca noi să ne ridicăm deasupra noastră şi să începem să dezvoltăm conexiuni între noi.

Această conexiune ne ridică la următorul nivel de existenţă. Prin sistemul de conexiune dintre noi, pe care îl creează umanitate, începem să simţim o nouă lume, o stare absolut nouă. De fapt, astăzi percepem creaţia prin cele cinci simţuri corporale, dar suntem gata să o simţim printr-un simţ adiţional, integral, pe care îl putem dezvolta dacă ne conectăm într-un sistem de comunicare şi cooperare dintre noi.

Adică, în loc să îmi percep lumea mea privată, egoistă, vom începe să simt lumea ca integrală şi conectată. Voi începe atunci să simt întregul sistem, întreaga creaţie şi interacţiunea dintre părţile ei, în aşa măsură încât voi simţii lumea şi pe mine însumi într-un mod total diferit.

Astăzi, simţim că existăm în lume pentru un anumit număr de ani, într-o reţea de interconexiuni. Dar dacă începem să ne conectăm unul cu altul, în ciuda a ceea ce ne dictează egoul nostru, vom obţine un nou sistem de comunicaţii şi ne vom regăsi la un alt nivel, într-o dimensiune integrală în care nu există început şi sfârşit. Astfel, conexiunea dintre noi va face posibil să vedem lumea prin alţii, o lume multidimensională şi nu una liniară, aşa cum vedem astăzi.

Nu este uşor să explici aceste lucru cuiva, iar acesta să obţină o percepţie a acestei lumi. Dar ca rezultat al unor exerciţii unice, conform cu metoda înţelepciunii Cabala, putem obţine asta şi putem vedea o creaţie absolut diferită.

Înţelepciunea Cabala ne spune că, chiar dacă vrem sau nu, vom ajunge la asta. Aşadar ne aflăm într-o stare de criză în toată natura, care ne arată faptul că natură însăşi este integrală şi toate părţile ei sunt în armonie completa una cu alta, iar omul nu este pregătit să existe într-o imagine aşa de armonioasă, pentru egoul îl scoate din ea.

Deoarece suntem opuşii naturii, îi producem în mod constat daune şi nu vrem să fim parte din imaginea integrală. Şi astfel simţim confruntare cu natura sub forma de criză.

Aceasta criză din prezent va continua până când vom ajunge la aceeaşi cooperare directă, integrală, cu natura, aşa cum o au deja toate componentele acesteia.

Natura minerală, vegetală şi animală se află în armonie, homeostază, echilibru. Omul, folosindu-şi egoismul şi devorând cu natura sa egoistă mai mult decât îi este necesar pentru existenţă, violează această armonie şi în cele din urmă se ajunge la criză.

De aceea, confruntarea cu natura va continua şi ne va duce la un asemenea şoc încât va trebuie să găsim o modalitatea de a ne continua existenţa. Într-adevăr, în ciuda avansului tehnologic, nu putem trăi o viaţă normală fără o interacţiune corectă şi o armonie cu mediul înconjurător.

Armonia se găseşte numai dacă trecem printr-o perioadă de re-educare, prin eforturi de a ne reclădi, de ridicarea deasupra naturii egoiste şi să ajungem la o interacţiune corectă între noi.

Acesta este principalul subiect al înţelepciunii Cabala, care ne povesteşte despre istoria apariţiei omului pe planetă şi despre ajungerea la sfârşitul dezvoltării egoiste, atunci când este constrâns să se schimbe. Înţelepciunea Cabala explică cum ne putem schimba pentru a ieşi din criză, criză care se va simţii din ce în ce mai mult, la o scală din ce în ce mai brutală, în individ, familie, societate, naţiune, lume.

Aşadar suntem obligaţi să învăţăm cum să interacţionăm între noi. Pentru asta, există metoda educaţiei integrale, care ne permite o cale uşoară de implementare: corectarea graduală a interacţiunii dintre noi, cu ajutorul unor exerciţii speciale.

Foarte rapid, se vor revela în noi alte forţe ale naturii, care sunt opuse forţelor egoiste care produc conflicte între noi. Omul va începe să simtă că poate echilibreze forţele egoiste cu cele altruiste, în măsura în care va începe să simtă lumea ca bună şi nu crudă.

Va începe să înţeleagă forţele naturii, de ce se comportă natura în aceste fel cu el şi în ce formă poate folosi forţele naturii pentru propriul interese şi să beneficieze cu adevărat de existenţa sa pe această planetă.

Atunci când omul începe să interacţioneze corect cu alţi oameni, adică începe să se conecteze în mod corect cu ei, va începe să se simtă într-o reţea unică de comunicaţii, care conectează toată lumea.

Va simţii că iese de sub tiparele timpului, spaţiului şi a mişcării şi că există într-o dimesniune absolut diferită, în care principalul lucru nu îl constă corpul individului ci corpul colectiv şi existenţa colectivă, unde începem să trecem într-o altă dimensiune, altă stare.

Împreună cu asta, lumea se va dizolva din senzaţiile noastre şi, în locul ei, vom începe să simţim ceea ce se numeşte o lume superioară, adică o existenţă împărţită în care toate conceptele de timp, spaţiu, mişcare, naştere, îmbătrânire şi moarte, vor dispărea.

Vom înceta să mai simţim această lumea aşa cum este ea acum şi vom intra în înţelegerea ei interioară. De fapt, acum noi o simţim numai prin cele cinci simţuri corporale şi astfel simţim lumea atât timp cât există corpul nostru. Iar dacă în locul lui creăm un alt corp, care este în conexiunea dintre noi, atunci prin el vom începem să simţim întregul mediu înconjurător în forma sa adevărată, care nu este distorsionată şi limitată de corp.

Omul care este implicat cu corectarea proprie, conform metodei educaţiei integrale, va trece gradual de la a simţi lumea noastră la a simţii o lume dublă, atât lumea noastră cât şi o lume mai interioară, lumea superioară. Iar atunci când corpul mare, va continua să existe numai simţind lumea superioară, lume pe care a descoperit-o şi a obţinut-o în timpul vieţii fizice.

Acesta este scopul înţelepciunii Cabala: de a îi face pe oameni să perceapă lumea integrală. De fapt, criza prin care trecem este creată de natură în mod special pentru a ne aduce de la percepţia unei lumi limitate, prin corpurile noastre, la o percepţie integrală prin conexiunea generală dintre noi.

Astăzi, mulţi oameni din lume sunt angajaţi în înţelepciunea Cabala. La timpul său, Cabala a prezis că lumea va ajunge la o stare în care nu se va mai putea împlini cu nimic, la faptul că oamenii vor simţii un gol şi îşi vor pierde scopul şi menirea vieţii. Toate acestea vor aduce omul la întrebarea „Care este menirea vieţii mele?”

Oamenii vor descoperi gradual secretul menirii vieţii. Nu este latent în corpul nostru şi nu este limitat de limitele corporale, mai degrabă este mult mai sus de acestea. Întregul univers şi întreaga creaţie reprezintă un sistem complet diferit şi nu aşa cum este perceput astăzi. Ştiinţele acestei lumi deja vorbesc de asta.

În limitele organizaţiei noastre, facem toate eforturile pentru a dărui tuturor care doresc, oportunitatea de a se angaja în înţelepciunea Cabala şi, gradual, să obţină senzaţia lumii superioare.

Din Tabăra de vară din Bulgaria “Ziua a doua” 7/12/14, Lecţia 4

Filed under: Congrese, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Lumea, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate, Stiinta, Unitate - Niciun comentariu→

Simt o mare bucurie în faptul că acum, cei mai mulți dintre studenții mei din lume încep să înțeleagă și să simtă că lumea spirituală se descoperă în conexiunea dintre noi.

Deși am studiat sistemul spiritual timp de mulți ani și, în ciuda acestui lucru, inima nu vrea să audă despre spargerea Kli-ului sufletului colectiv, coborârea sa și căderea sa în această lume, divizarea într-o mulțime de oameni, expansiunea Kli-ului, distanța egală de la centru la perifere peste tot pe Pământ și creșterea ego-ului.

În general, este nevoie de o lungă perioadă de timp și numeroși ani trec înainte ca inima să înțeleagă și să realizeze că ceva nu merge bine și va răspunde apoi problemelor cu conexiune, cu unitate.

Din momentul în care persoana începe să audă asta, ea intră pe cale spre obiectivul creației și va merge înainte cu o rată constantă de creștere, acumulând experiență și regrupând părțile îndepărtate, dispersate și sfărâmate ale sufletului său. Ea știe deja că totul este concentrat doar în grupul său de zece, într-o sută, o mie și că lumea superioară, Creatorul și finalizarea și scopul creației se găsesc exact în acest loc.

Și ea se întoarce automat spre grup, indiferent ce se întâmplă, este un semn că ea stă ferm pe ambele picioare și face față obiectivului în mod corect. Sper că rezultatele convenției noastre vor deveni un sentiment ca acesta pentru mulți dintre cei care sunt aici și cei care sunt cu noi în întreaga lume.

Este punctul de plecare cel mai dificil pentru numărătoarea inversă. Nimeni, nicăieri, nu a fost în măsură să realizeze asta. Mulți au încercat să o facă prin tot soiul de condiții timp de mii de ani, dar numai câțiva oameni au reușit, chiar dacă oamenii erau pregătiți să sacrifice totul de dragul acestui lucru.

Astfel, o abordare progresivă, recunoașterea și descoperirea punctului de plecare și investirea multor eforturi au cerut o muncă subtilă și continuă.

Mi se pare că asistăm la începutul său. Senzația că totul începe și se termină cu contactul, conexiunea în grup, că totul este determinat acolo și că în afară de asta nu este nimic, ne va arăta mai târziu cum funcționează în lume, și modul de a gestiona natura grație unificării noastre. Pentru că noi ridicăm MAN, dorința noastră de conexiune, unitate și corectare.

Lumea va progresa atunci spre armonie, unitate, fericire și împlinirea legii echivalenței de formă în același ritm ca noi. În această tranziție de la ”mine”, aspirația spre Creator pe care o imaginez, spre noi, unde, în interiorul acestui noi se află un singur întreg unic, în interiorul acestui noi separat, se dezvăluie forța generală de conexiune numită Creator.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, Lecția 4, 20.09.2014

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să construim un sistem de conexiune activ între toate persoanele din lume. Totuși, nu este Internetul, un sistem fizic sau virtual ci, mai degrabă, un sistem intern. Trebuie să aspirăm pentru a crea un sentiment între noi ca o mamă față de copilul ei pe care ea îl poate simți, chiar și de la mari distanțe.

Se spune că la animale acest instinct este mai puternic. Acest lucru este demonstrat în filmul despre micul dinozaur care a fost dus departe de părinții săi de către oameni. Dinozaurii adulți au plecat furioși în căutarea copilului, au traversat un ocean și l-au găsit prin instinct.

În mod special, o conexiune de acest fel trebuie să fie printre noi. La o distanță de mii de kilometri unii de alții, în ciuda distanței, trebuie să ne simțim ca fiind într-un singur câmp de forță spirituală. Toate tipurile de schimbări în fiecare trebuie neapărat să fie resimțite de toți ceilalți. Trebuie să încercăm să atingem un contact de acest fel și să simțim schimbări interne în fiecare moment, care devin apoi viața noastră interioară.

Din Congresul de la Soci, Lecția 4, 14.07.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce dovadă avem că există o forță specială în conexiune?

Răspuns: Cei care erau în comando sau într-o echipă de sport nu au simțit niciodată această forță?

Întrebare: Dar această forță nu schimbă natura umană.

Răspuns: Forța care se dezvăluie în conexiune poate convinge și poate domina pe cei care sunt conectați. Dacă cinci, zece sau douăzeci de persoane vin să împartă împreună o singură intenție sau înclinație, această înclinație domină toată lumea și nu lasă pe cineva să cadă. Asta se întâmplă într-o conexiune corporală egoistă și obișnuită. Noi suntem construiți astfel că această forță ne susține pe toți. Mai mult, atunci când ne reunim sau adunăm, nimeni nu poate decide sau propune o soluție singur. În schimb, discutăm despre lucruri împreună și ne consultăm reciproc și decizia cea mai clară și cea mai extremă apare. Deși toată lumea se neliniștește și are îndoieli, decizia grupului este acceptată în direcția pe care ideologia noastră o traversează.

Asta se produce deoarece forța conexiunii este dezvăluită în grup, ceea ce ne atrage înainte și estompează toate consecințele negative și extreme. Pentru că forța identifică deja dacă putem continua să progresăm în funcție de conexiunea noastră. Grupul nu se mulțumește să accepte cea mai bună decizie, dar, de asemenea, cea mai decisivă și extremă pentru avansarea noastră, pentru a realiza un progres.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 06.06.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Atunci când începem să ne conectăm, tot mai puternic, strângând cercul nostru, conexiunea noastră devine tot mai densă. În prima noastră conexiune, vom descoperi deja caracteristica Creatorului, dar ea se dezvăluie sub o formă foarte slabă. Este ceea ce numim lumea Assya.

Continuând să muncim la conexiunea noastră, vom descoperi următorul nivel de conexiune în interior, numit lumea Yetzira. O legătură mai puternică este descoperită ca lumea Beria, și o legătură și mai puternică se dezvăluie ca lumea Atzilut. Asta indică finalul corecției. Descoperim aceste lumi spirituale în conexiunea dintre noi în măsura în care ne apropiem tot mai mult unii de alții.

De la prima la ultima conexiune există 125 de niveluri sau cinci lumi, în fiecare din ele există cinci Partzufim spirituale cu cinci Sefirot în fiecare dintre ele. Înțelepciunea Cabala vorbește despre toate astea.

Din Congresul din Franța ”Unul pentru toți, toți pentru unul”, prima zi, 09.05.2014, Lecția 1

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există mai multe tipuri de depresie. Există depresia personală și generală, depresia colectivă.

Depresia personală este pasivă. Depresia colectivă este activă și se caracterizează de exemplu, prin oamenii care ridică o baricadă împreună. Ei nu stau în liniște sperând în timpuri mai bune, mai degrabă vor să demonstreze, să distrugă și să spargă totul în jurul lor, doar pentru a fi împreună. Puterea lor și susținerea lor reciprocă se bazează pe asta. Este vorba despre un fenomen teribil, deoarece depresia ca aceasta poate genera fascismul și naționalismul.

Deci, este foarte important să se schimbe direcția, cu ajutorul metodei de înțelepciune a conexiunii.

Din ”Secretele Cărții Eterne”, kab.tv, 20.11.2013

Filed under: Diseminare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum eforturile noastre, pentru a duce la conexiunea oamenilor, la unitate și a crea, de la ei toți, o armată de formatori și educatori, merg împreună cu întregul proces de corectare?

Răspuns: Suntem în această lume și, în primul rând, trebuie să fim conectați la Creator. Prin urmare, ne conectăm și formăm un grup între noi. Acum, este imposibil să urcăm spre spiritualitate, dacă nu o facem pentru eliberarea tuturor sufletelor care sunt în ego.

Am atins o stare numită răscumpărarea finală. Deja am realizat această revoluție în trecut, părăsind Babilonul 1500 de ani Î.Hr., până în anul 2014.

Întrebare: Unde este Avraam care a părăsit Babilonul cu studenții săi în această lume, astăzi?

Răspuns: Avraam suntem noi, grupul nostru care vrea să progreseze spre dăruire și spre revelarea Creatorului și care trage lumea întreagă în spatele lui. Misiunea acestui grup este numită Avraam.

Credeți că Avraam despre care ne vorbește Tora este numele unei persoane sau unei idei, al unei misiuni, școli sau mișcare? Îl imaginați pe Avraam ca un bătrânel cu un baston, un revoluționar care a vrut să schimbe lumea? Avraam este  numele unei înclinații, numele unei mișcări, o idee, o filozofie, o perspectivă, de aceea este numit părintele națiunii. Grație acestei cunoașteri, acestei abordări, acestei filozofii, oamenii pot organiza viața lor în mod diferit, nu conform dorințelor corpului fizic, ci în funcție de mintea lor care aspiră să iasă spre un spațiu mai larg. Noi suntem în el, dar trebuie să-l descoperim și să trăim în el.

Întrebare: De ce ar trebui să ne întoarcem spre oameni și să-i învățăm această ideologie?

Răspuns: Este imposibil să completăm corecția în alt mod. Avem nevoie să traversăm starea în care suntem noi toți acum în lumea noastră, de anti-iubire și anti-dăruire, spre iubire și dăruire. Dobândim vase, lipsuri, dorințe cu care putem descoperi mai târziu, o realitate diferită.

Întrebare: Cine a cerut această corecție? A fost constrângerea lui Avraam?

Răspuns: A fost pasiunea (dorința) Creatorului, El vrea corectarea noastră! Dorința Lui este de a face bine creaturilor Sale.

Din Lecția zilnică de Cabala, 11.04.2014, Discuție despre diseminare: Întrebări și răspunsuri cu Dr. Laitman

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala - Niciun comentariu→