Intrebare: Este daruirea un act sau o dorinta de a da?

Raspuns: Ce ii poti da Creatorului daca Lui nu ii lipseste nimic in afara de atitudinea ta fata de El? Nu are nevoie nici macar de asta. Singurul lucru care Ii lipseste este ca tu sa devii asemenea Lui. Aceasta Il va incanta. De ce? Deoarece, atunci, tu vei exista in cea mai confortabila stare. Dar eu nu vreau sa fiu in cea mai confortabila stare. Vreau sa ma gandesc doar la daruire! Daca te gandesti la daruire, atunci te gandesti cum sa obtii cea mai confortabila stare.

Ceea ce te motiveaza este esential. Daca Ii daruiesti Creatorului, de dragul de a darui, pentru aceasta obtii starea perfecta, sau daca iti doresti aceasta stare pentru ca este cel mai bun lucru si ca daruind Creatorului arata ca o rasplata? Pentru ce anume lucrezi?

Nu poti avea vointa de a darui fara a o realiza. Daca ai dorinta aceasta, este necesar sa o satisfaci. Actul daruirii si dorinta de a darui sunt la fel. In lumea spirituala, nu exista actiuni fizice. Obtinerea vointei de a darui este adevarata noastra munca. Intr-adevar, ce Ii putem da Creatorului? Este vointa de a darui in El.

Noi descoperim Lumina Hochma. In raport cu cine trebuie sa revelam noi aceasta Lumina, fata de creatura sau fata de Creator? Lumina Hochma umple intregul sistem. Te descoperi pe tine sau propria ta perceptie, doar simtind ca te bucuri, ca daruiesti si ca devii infinit. Vointa ta (Kli) este singura care se schimba.

Daruiesc catre Creator. Ce daruiesti? Oare chiar Ii lipsea Lumina inainte si acum a dat de ea? Ii daruiesti Lui atitudinea ta. Atitudinea ta catre El este numita actiune. Vointa ta este deja o fapta. Cu toate astea, aceasta vointa trebuie sa fie completa. In caz contrar, nu este considerata a fi vointa.

Dorinta trebuie sa evolueze prin toate cele 4 etape. Apoi, fara indoiala, din a 4-a etapa, Lumina sa Reflectata atinge Keter, si aceasta este daruirea. Totusi, unde este daruirea in Keter? Fiinta in cauza simte ca daruieste catre Creator, si asta e suficient. Creatorul nu are dorinte (Kelim): nici de a primi si nici de a darui. El nu are nimic.

Cu toate acestea, cand percepi ca daruiesti catre Creator, este placerea Lui, pentru ca El este in tine. Permiti atunci Luminii sa straluceasca.

Din Part. 1 Lectia zilnica de Kabbalah 25.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este sistemul spiritual atat de complicat: Creatura cere un lucru si primeste ceva cu totul diferit?

Raspuns: In primul rand, acest lucru este incorect. Creatorul si creatura se pot intelege unul pe celalalt, pot lucra impreuna si nu au niciun dezacord cu conditia ca ei sa devina parteneri. Apoi creatura primeste ce cere: Creatorul cunoaste inainte ce va cere creatura, ii da tot ce are nevoie, si nu sunt niciun fel de probleme.

Problema apare cand creatura nu cere conform ordinii gradelor, adica cere de dragul propriei multumiri. Apoi creatura primeste in mod firesc o impovarare a inimii si suferinta, pentru ca ea sa vada ca starea ei nu e buna si ca obiectivul ei este incorect.

Prin urmare, doar datorita comunicarii incorecte dintre creatura si Creator i se pare creaturii ca, Creatorul nu o intelege si nu face pentru ea ce trebuie. Datorita obiectivului incorect, creatura se prezinta cu numeroase pretentii la Creator: Unde este tot ce mi se cuvine, de ce nu ma corectezi, de ce nu ma umpli? Cu toate acestea, imediat ce creatura dobandeste conexiunea cu Creatorul, ea cunoaste exact ce portiune de Lumina primeste, de ce, unde sa lucreze prin mijloace ale credintei dincolo de ratiune, unde – prin mijloace de putere personala si asa mai departe.

Creatorul este interesat sa ajungem sa Il cunoastem si sa mergem de partea Sa. Dar unde comunicam cu Creatorul? In credinta de dincolo de ratiune. Creatura doreste sa comunice cu Creatorul in Machsom, in cadrul dorintei de a primi, dar Creatorul ii spune: Nu, ridica-te in Bina, dobandind calitatile daruirii. Acolo ne vom intelege intre noi, acolo nu vei avea niciun fel de problema cu mine!

Este scris, Creatorul l-a creat pe om ca sa fie direct, drept, dar oamenii inventeaza numeroase calcule. Numeroasele calcule sunt in dorinta de a se bucura, deoarece exista o mare cantitate de tipuri de dorinte. Cu toate acestea, daca acoperim toate aceste dorinte cu doar o singura intentie de a darui, deja nu mai exista numeroase calcule. Exista doar un calcul si doar o destinatie.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 25.05.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Un prieten nu este o persoana oarecare; este un companion care sta in fata mea. Eu dobandesc treptat iubirea pentru el, pentru a ajunge la iubirea Creatorului. Aceasta formula este fixa si nu se schimba. Mai intai fac apel la Creator si apoi, pentru a ma conecta cu El, trebuie sa fiu impreuna cu prietenii mei.

Lucrez la iubirea de prieteni, pentru ca este conditia necesara pentru a ajunge la iubirea de Creator. Un prieten si Creatorul sunt interconectati deoarece, datorita dorintei mele de a primi placere, ei sunt egali. Creatorul si prietenul meu sunt la egala distanta fata de mine, si ma raportez la ei in acelasi mod.

Creatorul este daruire pura. Imi urasc prietenul la fel cum urasc si daruirea si prin urmare ii resping pe amandoi. Daca nu ating aceasta atitudine in care sa imi vad prietenul si Creatorul in acelasi fel, atunci nu pot functiona corect. Este similar cu ochirea unei tinte. Daca ochirea mea este orientata mai mult catre Creator sau mai mult catre prietenul meu, atunci ea nu mai este precisa. Trebuie sa ochesc precis tinta, astfel incat cel care aspira catre Creator (Isra-El – direct spre Creator) si Creatorul (Lumina de corectie) se contopesc intr-un tot unitar.

Un grup cabalisteste un vas spiritual, un sistem de suflete, in timp ce Creatorul este Cel care il umple. Vasul devine la fel ca Lumina. Apoi imi dau seama ca sunt acelasi lucru din moment ce nu poate exista Lumina fara vas (Kli).

Totul se contopeste in unul. Grupul devine modelul Creatorului pentru mine. In atitudinea mea catre ei, invat cum sa ma raportez la El, sa Il iubesc sau sa Il urasc. Desigur, singura cale de a relationa cu Creatorul este prin daruire. Deci, eu sunt prezentat cu grupul pentru a mi se testa capacitatea de daruire. Ego-ul meu creeaza distanta, diferenta de forma dintre Creator si grup. Daca nu ar fi ego-ul, atunci nu ar mai fi nici o diferenta intre ele.

Deci, de ce simt o diferenta acum? Este doar datorita faptului ca primesc placere de la Creator si nimic de la grup. Aceasta este singura diferenta.

Din partea a 4-a a  Lectiei zilnice de Kabbalah, 26.05.10, Articolul “Ce face ca importanta pentru noi Iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti?”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Noi suntem creati din materie care nu poate primi Lumina. Prin urmare, singura modalitate pentru noi de a exista este de a introduce Bina, Creatorul. Bina lucreaza pe noi si ne ridica pana la Ea. Partea Ei inferioara (AHP) coboara la noi si ne pare ca intuneric, care il simtim ca nedorit. Ea straluceste pe noi cu Lumina de Daurire si Milostenie (Hasadim), dar din moment ce nu dorim sa daruim, noi o percepem ca intuneric.

Ne pregatim pe noi insine sa vedem daruirea ca dorinta, cu ajutorul Luminii Inconjuratoare, atunci cand lucram impreuna. Treptat, vom incepe sa recunoastem faptul ca exista Cel de Sus in noi. Ne dam seama ca El este cu adevarat Cel de Sus si vom incepe sa pretuim spiritual, calitatea daruirii. Apoi, suntem pregatiti sa ne unim cu El si sa ne anulam pe noi insine. Suntem dispusi sa uitam de dorintele noastre egoiste si sa ne lipim pe noi insine la Cel de Sus, ca o picatura de sperma in pantecele mamei.

Apoi, Cel de Sus ne poate ridica; poate ridica dorintele noastre, care sunt gata sa adere la El. Pana unde? In Lumea Spirituala exista un alt loc, mai mare sau mai mic? Nu, este aici in noi, atunci cand El incepe sa cultive calitatile de daruire mai mult si mai mult.

Aceasta inseamna ca El este in ridicarea noastra, pentru a vedea calitatea de daruire ca ascensiune. Fiecare pas pe care il adaug este ca rezultat al unei mai mari apropieri in unirea cu celalalt si construirea unui sistem din noi insine, ca sa-l putem prezenta la Cel Superior pentru corectare. In acest fel, vom urca la Bina, si Lumina continuta in ea se extinde in jos in aceasta lume.

Astfel, dorintele care se ataseaza la Cel de Sus sunt acum, nu numai in stare sa se anuleze, dar, de asemenea, sa primeasca si sa realizeze calitatea de daruire, s-o absoarba si s-o foloseasca. Evident, va ramane ca primire, dar isi modifica intentia. Deci, nu lumea noastra, care este creata din vointa de a primi placere; aceasta, de asemenea, incepe treptat sa primeasca Stralucire de Sus, deoarece vointa de a darui apare in ea.

Din Part. 2 Lectia zilnica de Kabbalah 26.05.10, Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Noi inca vom revela nevoia noastra pentru toate cele sapte miliarde de oameni care traiesc pe Pamant. Societatea serveste ca o forta de amplificare, deoarece puterea proprie a unei persoane este foarte mica. Astfel, cu cat e mai mare numarul de persoane din societatea sub a caror influenta ne-am pus, cu atat mai mare este forta pe care o primim. Aceasta determina altitudinea gradului nostru in asemanarea cu Creatorul, precum si masura pe care o atingem in adeziunea la El.

Nu am fi capabili sa obtinem acest lucru singuri, pe cont propriu. Grupul de Kabbalah este locul in care o persoana racordeaza pe sine la Creator, si acest lucru determina nivelul la care se va inalta la El. Grupul devine casa in care Creatorul si creatul locuiesc impreuna. Iar cand locuim impreuna, nu mai exista Eu, ci mai degraba, nu exista decat Noi, care devine acum persoana lui Eu.

Este spus, Un detinut nu se poate elibera singur din inchisoare. Cu toate acestea, prietenii il pot elibera furnizandu-i inspiratie si putere. Prin urmare, cred ca toata lumea ar trebui sa gandeasca la a ajuta prietenului, conectand fiecare stare care are loc, la importanta scopului, impreuna cu intelegerea necesitatii acestuia si bucurandu-se cand pacatosii sunt revelati in ei.

Nu e important prin ce stari, urcari sau coborari trecem; cel mai important este ca noi sa progresam catre scop. Apoi intelegem ca avem de trecut prin toate starile, ca un pacient ce urmeaza un tratament ce ar putea fi neplacut, dar recuperarea este deja anticipata. Prin urmare, este necesar sa ne ridicam reciproc starea de spirit, nu actionand prosteste sau cu frivolitate, ci acordandu-ne reciproc spiritul vietii, asta fiind viata spirituala, care aduce unica fericire.

Starea de spirit este atat de importanta, deoarece ne da forta de viata. Cu toate acestea, viata materiala, averea, sau puterea nu ne vor aduce starea de inaltare. Daca individul a pierdut forta credintei, forta vietii, daca el nu mai simte sprijinul societatii – singurul mijloc de avansare – atunci el poate fi ajutat doar de catre o alta persoana. Numai o alta persoana ne poate induce sentimentul valorii importantei daruirii, a increderii, si a vietii implinite. In acest sens, fiecare trebuie sa-si ajute prietenul. Toata lumea trebuie sa dea exemplu prin pasiunea lui arzatoare pentru atingerea scopului, in fiecare minut.

Din Part. 4 Lectia zilnica de Kabbalah 25.04.10, Articol, Fiecare a ajutat pe prietenul sau

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ridica Superiorul pe cel inferior pe treptele scarii spirituale?

Raspunsul meu: Gradul Superior se micsoreaza in forma lui inferioara (Katnut) si coboara pana la inferior, caruia ii apare ca fiind mai mic. Noi facem acelasi lucu cand ne jucam cu copiii. Vrem ca ei sa aiba succes, de aceea ne coboram si ii lasam pe ei sa castige meciul. Ne coboram pe noi, pentru a stabili o legatura cu ei.

In mod asemanator, un mentor, care se poarta in mijlocul copiilor, ca si cum ar fi unul dintre ei, treptat incepe sa se schimbe, sa le dea lor modelul unei comportari mai bune, in asa fel incat copiii sa poata vedea in el un exmplu de felul in care trebuie sa se poarte un copil corectat. Mai intai, mentorul le da exemplu, ca un copil, nu ca un adult, pentru ca ei, copiii sa poata relationa cu el. Noi stim ca, copiilor le este mai usor sa invete de la alti copii, decat de la adulti.

Motivul consta in faptul ca impactul mediului asupra oamenilor are loc, numai daca ei sunt egali in interiorul acestui mediu. Prietenii trebuie sa fie pe picior de egalitate, pentru ca asa, ei pot servi ca exemplu unul celuilalt. Daca eu simt ca un prieten e mai mare decat mine, el inceteaza de a mai fi prietenul meu. Eu invat de pe nivelul pe care sunt situat.

La fel si in Lumea Spirituala: Superiorul coboara la inferior, devine identic cu el, in totul si, facand astfel, el se uneste cu inferiorul. Inferiorul nu se anuleaza in fata Superiorului, pentru ca ei sunt, aparent egali; de aceea, ei se unesc  pe picior de egalitate. Apoi, Superiorul se poate inalta, aducandu-l pe inferior, impreuna cu sine, mai sus.

Pentru a se putea inalta impreuna cu Superiorul, cel inferior trebuie sa-si anuleze dorinta de a primi (AHAP), dar sa ramana unit cu superiorul ca egal, in dorintele de a darui (Galgalta veEinaim). Astfel, atunci cand Superiorul coboara spre mine, eu nu-l voi percepe ca mai inalt, pentru ca el a devenit la fel ca mine. Cand un jucator adult, inalt de doi metri se joaca cu un copil, adaptandu-se la emotiile si comportamentul copilului, acesta nu-l mai percepe ca pe un adult inalt. Copilul gandeste ca adultul este identic cu el. Fara aceasta similaritate, din perspectiva copilului, intre ei nu ar putea exista niciun contact!

Adevarul este ca eu nu ma pot uni cu nimeni care nu este pe aceeasi treapta cu mine, la acelasi nivel, cu aceleasi calitati, nici mai mult nici mai putin. Inainte de asta nu poate sa fie nicio conexiune intre noi!

La fel se intampla cu undele de inalta frecventa, daca te abati cat de putin, din limitele frecventei, conexiunea dispare. Tot asa, si pentru conexiunea spirituala: noi trebuie sa obtinem, in mod absolut, congruenta exacta, nici mai mult, nici mai putin, pe acelasi nivel. Altminteri nu va fi contact si nici intrepatrundere.

Din Part. 2 Lectia zilnica de Kabbalah 25.05.10, ‘Prefata la Comentariul Sulam’

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot sa-mi exprim iubirea mea catre prieteni daca eu nu exist inca in lumea spirituala?

Raspuns: Trebuie sa arati tuturor cat de ascutit percepi tu totul, cat de ferm esti in aspiratiile tale de a atinge spiritualitatea, cat de dispus esti de a participa in munca de diseminare a Kabbalah, cat de pregatit esti pentru a te uni cu prietenii si a-i iubi, asta este, cat de mult efort pui in asta.

Trebuie sa fii un exemplu deschis si asta ii va trezi pe ceilalti. In acest fel ne comportam cu copiii nostri in aceasta lume: Suntem continuu un exemplu pentru ei si le solicitam sa actioneze. Daca dorim ca un copil sa ne zambeasca, ii zambim.

In acelasi fel trebuie sa actionam in relatia cu un prieten. Daca fac ceva pentru el, in urmatorul moment voi fi inspirat de reactia lui. Chiar daca joc inspiratia mea fata de spiritualitate, il pun pe foc si el se trezeste. Intre timp, inspiratia lui se trezeste cu adevarat in mine.

Pornesc cu o deceptie si prin ea devin inspirat cu adevarat. Construiesc mediul inconjurator pentru mine pentru a-mi asuma dorintele lui ca o lege pentru mine. Influentez mediul tot timpul, demonstrandu-mi iubirea fata de prieteni, importanta scopului si disponibilitatea de a ma anula. Ca raspuns, primesc de la ei toate componentele care ma ajuta sa-l dobandesc pe Creator. Primesc de atatea ori mai mult din aceste componente cu cat mai multe persoane sunt in grup. Grupul imi furnizeaza fotele corectate care mie imi lipsesc.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 23.05.10, Articolul Importanta iubirii prietenilor

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Articolul, Importanta iubirii prietenilor:

1. 1. De ce imi trebuie iubirea prietenilor?

Iubirea prietenilor este conexiunea intre suflete.

Eu este sufletul meu, un prieten este un suflet diferit, dar iubirea este felul de conexiune dintre noi cand aceasta devine mai importanta pentru mine decat sunt eu insumi si, in acelasi fel, sunt mult mai important pentru el decat este el insusi pentru el. Trebuie sa-i simt dorintele lui mai aproape decat pe ale mele. Asta inseamna sa-i iubesti pe ceilalti cum te iubesti pe tine insuti.

Totusi, sa-i iubesti pe ceilalti nu inseamna sa simti dorintele materiale ale lumii noastre si sa-I servesti; inseamna sa ne unim dorintele noastre pentru a-L atinge pe Creator. Construiesc o structura spirituala total noua, sufletul comun al lui Adam HaRishon, care nu a existat inainte si care este deasupra a tot ce este corporal.

2. De ce am ales chiar acesti prieteni si de ce ei m-au ales pe mine?

Chiar eu am ales acesti prieteni? Forta de Sus m-a condus catre acest grup. Atuncim unde incepe liberul meu arbitru? Construim liberul nostru arbitru in fiecare zi, verificand constant de ce trebuie sa ma unesc cu prietenii:

a)     Vad in ei si ei in mine, punctul din inima, asta este, dorinta de unire si adeziune cu Creatorul?

b)     Ce conexiune ar trebui stabilita pentru a-L descoperi printre noi, conform cu legea echivalentei de forma?

3. Trebuie ca fiecare prieten sa-si exprime deschis iubirea sa, sau este suficient ca este ascunsa in inima lui?

Fiecare trebuie sa-si exprime deschis iubirea sa fata de grup. Facand asta, el va creste iubirea in inimile prietenilor si va fi impresionat de ei. Daca inainte avea numai puterea sa individuala a iubirii pentru prieteni, acum el va primi putereide la toti prietenii din grup.

Trebuie sa ne reamintim mereu scopul grupului, care este alipirea cu Creatorul.

Un grup Kabalistic este fondat pe iubirea prietenilor pentru ca este trambulina pentru a dobandi iubirea Creatorului. De aceea trebuie sa ne aratam unul altuia exemple ale cum sa iubesti pe celalalt.

4. Este necesar sa cunosti tot ceea ce-i lipseste prietenului  pentru a-l umple sau este suficient sa-ti iubesti prietenul in general?

Este suficient sa-ti iubesti prietenul in general, astfel incat sa te asiguri ca prietenului nu-i lipseste motivatia, spijinul pe cale, inspiratia si sentimentul a cat de importante sunt Creatorul si grupul si sa-i oferi toate aceaste cu abilitatea ta cea mai buna.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 23.05.10, Articolul Importanta Iubirii Prietenilor

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Pentru a ma anula in fata grupului, trebuie sa vad meritele prietenului meu si nu defectele lui. Trebuie sa vad punctul spiritual, divin, din el:

1.  Intr-adevar,  Creatorul il vrea!

2.  El este special si mare pentru ca este o parte a Creatorului in el.

3.  A fost ales sa fie partenerul meu in drumul spiritual. Cand Creatorul l-a creat, a stiut ca Il pot atinge numai prin acest prieten.

Defectele fiecaruia sunt magarii (materia) care raman jos. Dar defectele prietenului meu nu ma intereseaza deoarece el lucreaza la anularea inclinatiei rele in aceeasi masura in care eu o anulez pe a mea. Numai punctul sau din inima conteaza pentru mine. Celelalte calitati corporale au fost facute de Creator si noi vrem sa ne ridicam cu punctul nostru din inima deasupra dorintelor intregii inimi, deasupra intregului nostru magar.

Toate celelalate calitati ale prietenului meu nu ma intereseaza si par ca nu exista; eu vad numai punctul spiritual din el. Cu acest punct, in mod special, trebuie sa ma unesc si nu cu magarul lui. Este acelasi lucru si din partea lui fata de mine. De aceea nu putem avea nicio problema cu egoismul fiecaruia; pur si simplu nu il luam in consideratie si nici nu lucram cu el. Construim o retea folosind numai punctele noastre din inima.

Aceia care se vad pe ei deasupra celorlalti nu vor fi in stare sa se uneasca cu ei. Si cum poate fi cineva deasupra celorlalti, cand toti au numai un singur punct in inima si nimic altceva? Magarii nostri pot diferi de la unul la celalalt, de exemplu: unul este puternic, altul este mai slab. Dar punctele nu pot avea nicio diferenta; toate elementele sunt la fel de importante in spiritualitate pentru ca perfectiunea nu poate exista fara fiecare dintre ele.

Ma uit la prietenul meu si ii vad corpul fizic, magarul lui, dar acolo este un punct in inima in el. Nu este un organ intern; este o parte divina de Sus! Este o parte din Creator in tine, si tanjesc dupa El in asa fel incat vreau sa-L prind si sa-L simt! Si toate acestea sunt in tine. Nu exista niciun alt loc in care l-as putea intalni pe Creator.

Nu am alta oportunitate de a-L contacta. El se va descoperi numai daca eu ma agat de punctul tau din inima, si al lui, si al lui… Cand ma agat de aceste puncte in inima si ma anulez in fata lor, inseamna ca ma anulez in fata Creatorului.

Nu conteaza ca tu insuti inca nu te-ai corectat si ca esti un egoist. Cand ma anulez in fata punctului tau din inima, ma unesc cu elementul de daruire, partea autentica a Creatorului din tine. Astfel, ma unesc cu Creatorul.

Spiritualul este chiar aici, intre noi si nu in alta parte, in alta lume. Pot simti clar Kli-ul spiritual; faptul ca nu il simtim este problema noastra psihologica.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 3.05.10, Articolul Scopul Societatii

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Articolul Scopul societatii

In articolul Scopul societatii, Rabash scrie ca omul este nascut sa se iubeasca doar pe sine si asa, el nu poate face nici cea mai mica miscare fara sa se serveasca pe el insusi. Astfel, fara a renunta la iubirea egoista din noi, este imposibil sa atingem adeziunea cu Creatorul, echivalenta cu proprietatile Lui.

Astfel, grupul este necesar pentru ca, in el, dorintele si puterea fiecaruia se adauga de la unul, la altul. Apoi, fiecare este capabil sa foloseasca aceasta imensa forta comuna, pentru a renunta la dorinta egoista, care ii pune piedici spre implinire, scopul pentru care a fost nascut.

Fereastra catre o lume noua

Creatorul este forta daruirii, iubire si anulare de sine. De aceea am nevoie de grup, ca forta externa, straina, care lucreaza ca o parghie, ce imi permite sa imi transform natura.

Grupul kabalist este un sprijin spiritual

Grupul este modelul spiritual din fata ta. Iti este dat in forma corporala, insa noi il transformam intr-o forma spirituala, prin relationarea cu el ca si cu o colectie de suflete si ca si cu un grup de trupuri.

Lasa-ti magarii sa pasca alaturi

Pentru a ma anula in fata grupului, trebuie sa vad meritele prietenului meu si nu defectele. Trebuie sa vad punctul spiritual, divin, din el:

1.Intr-adevar, Creatorul il vrea!

2. El este special si maret, pentru ca este o parte din Creator in el,

3. El a fost ales sa-mi fie partener pe calea spirituala. Cand Creatorul l-a creat, El a stiut ca voi putea ajunge la El, doar impreuna cu acest prieten.

Punctul de intrare in spiritualitate

Punctul din inima este Creatorul, in fiecare dintre  noi. Creatorul exista in fiecare persoana din lume. Oricum, El se manifesta deschis printre prietenii din grupul de Kabbalah, caci El este Cel care a adunat impreuna punctele din inima, ca ele sa se uneasca si sa vina la El. Astfel, trebuie sa fii recunoscator ca aceste mijloace ti-au fost date tie.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah  20.05.10, Articolul Scopul Societatii

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→