Intrebare: Atragem mai multa Lumina Inconjuratoare (Ohr Makif) daca studiem in grup si o primeste toata lumea in mod egal, sau ca rezultat al aspiratiei personale?

Raspuns: Toate eforturile noastre sint acumulate in grup. Cind multi oameni se unesc intr-un grup, cream un “spatiu” special intre noi, unde fiecare exista in influenta mutuala. In acest spatiu este revelata Lumina Inconjuratoare. A fost acolo si inainte, dar intr-o forma ascunsa si pasiva, iar acum chiar daca inca ramine ascunsa, deja influenteaza in mod activ aspiratiile noastre de a ne uni.

Initial, sintem toti situati intr-un cimp de Lumina, dar nu o simtim. Trezim influenta Luminii pina la masura in care exercitam efort in locul in care putem construi conexiunea dintre noi si devenim similari Luminii. Aceasta ne corecteaza si cind calitatea daruirii apare intre noi, devine clar revelata.

Actionind pentru daruire reciproca impreuna, revelam prezenta fortei de daruire. Totusi, fiecare persoana reveleaza aceasta forta sau Lumina, in concordanta cu calitatile individuale si pina la extensia in care depune efort pentru unificarea grupului.

Pentru acest motiv, munca in comun este necesara. Persoana singura nu va fi niciodata capabila sa reveleze Lumina Inconjuratoare. Eforturile sale de a darui si de a crea locul in care Lumina poate fi revelata, trebuiesc facute in raport cu cineva.
Din Hoshana Rabbah –Lectia de Noapte  9/29/10, Shamati #8

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Simtim ca si cum primim o “umbra”, intunericul, dar asta se datoreaza Luminii mai mari care vine cind nu sint inca pregatit sa o primesc sau sa o percep in mod corespunzator.  De aceea, simt intunericul, contrastul dintre noi. Cu alte cuvinte, sentimentul caderii este revelatia noilor dorinte (Kelim) pe care acum le percep in opozitie cu Lumina care ma influenteaza.

Daca sint pregatit, atunci o si mai mare Lumina reveleaza o dorinta mai mare in interiorul meu. Totusi, atit timp cit Lumina si dorinta au intentii opuse (Lumina are intentia de a darui, in timp ce dorinta are intentia de a primi), eu percep aceasta distanta dintre ele ca pe o cadere.

Totusi, acest stadiu are nevoie sa fie apreciat, deoarece, esential, este deja in partea opusa a unui nivel mai inalt. Toate senzatiile de intuneric, caderi si respingeri, provin de la o noua si mai puternica Lumina, care reveleaza dorinte si mai mari (Kelim) in noi.

Eu exist intr-o infinita dorinta (Kli); sufletul meu este infinit. Pina la urma, nu sint alte creaturi inafara mea; toti ceilalti sint parti ale sufletului meu. Lumina creste treptat si reveleaza straturi din ce in ce mai mari, ale dorintei din mine.

Cu cit Lumina straluceste mai mult, cu atit mai mare este dorinta ce devine revelata. Cind o Lumina mai puternica vine catre mine, ea reveleaza o dorinta corespondenta chiar si mai puternica. Dar de fiecare data cind o dorinta noua este revelata, eu o percep ca pe o separare mai mare, intre mine si „spiritualitate”, forta vietii, deoarece proprietatile dorintei sint opuse acelora ale Luminii, si astfel eu ma simt rau. Persoana are nevoie sa se pregateasca pentru acest stadiu, in timp util, astfel incit atunci cind vine, sa inteleaga ca o trezeste catre corectie.

Daca nu as simti raul, caderea in separatia dintre mine si Lumina, nu as fi capabil sa incep corectia. Revelarea raului are scopul sa ma impinga inainte. Din acest motiv, sentimentul „umbrei” lumilor impure (Tzel de Tuma) este necesar cu scopul  de a atinge „umbra sfinta” (Tzel de Kedusha). Ar trebui sa pretuim aceste umbre.

Din Lectia de noapte  Hoshana Rabbah 9/29/10, Shamati 243

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

O persoana avanseaza atunci cand este capabila sa mentina doua linii: dreapta si stanga. Cu linia care coboara ea se simte “la pamant”, dezamagita, disperata, slaba si mizerabila. Insa in linia care urca, totul este invers. Asta se intampla cand ajungem la analiza.

De exemplu, ma simt total epuizat fizic, mental si moral. Nu pot sa-mi organizez gandirea, starea mea de constienta este bulversata si nimic nu mai are importanta. Vreau sa uit tot si sa adorm, ca sa nu mai simt nimic.

Oricum, ridicandu-ma deasupra acestei stari pentru un moment, o vad ca pe o stare buna. Exista un Psalm care zice, “Pentru cel ce este mort, exista libertate”. Acum sunt liber de egoismul meu, a murit si nu mai cere nimic de la mine.

Daca vine putina Lumina spre mine, atunci inteleg motivul acestei stari, care a fost trimisa de Creator catre mine. El vrea sa imi dau seama. De ce am nevoie de o dorinta care nu vrea nimic si este incapabila sa faca ceva? De ce mi-a trimis-o El mie?

Lumina ilumineaza starea mea actuala de cadere, dezvaluindu-i cauzele, care devine apoi punctual de pornire pentru mine, ca sa incep sa cresc innoit. Inteleptii au spus,”Un om drept se ridica din locul in care egoismul cade”. Egoismul meu cade si un om drept se naste din asta. Intr-o linie vad ca am cazut pana la pamant, dar in doua linii incep sa urc.

Caderea se petrece doar de dragul influentei Luminii, asa incat Lumina imi va da a doua linie ca sa ma ajute sa incep sa gandesc mai presus de senzatia pe care o simt. Ea ma ridica deasupra senzatiei de “dulce sau amar”, la analiza de “adevarat sau fals”.

O persoana trebuie sa se plaseze mereu alaturi de Lumina, asa incat Lumina o va ridica deasupra senzatiei si-i va arata adevarul, motivul, pe Unicul care face asta. Chiar si o senzatie neclara da intelegere a motivului, Creatorul, Unicul care deseneaza imaginea lumii in interiorul meu, imi schimba perceptia asupra imaginii, in una opusa. Apoi sunt fericit ca Dumnezeu mi-a dat o astfel de senzatie negativa, umila. Este slabiciunea cea care ma face sa actionez. De indata ce imi dau seama de senzatie, am un scop si o unealta. Fiind treaz, incep sa ma ridic.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/4/10, Care este ajutorul pe care cineva trebuie sa-L ceara Creatorului

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Actionand peste noi, Lumina divide in noi dorintele de a primi si de a darui si incepem sa simtim respingerea dintre ele. Devine clar ca dorintele de daruire sunt atrase catre o perceptie si o implinire diferita de catre cei care au dorinta de a primi.

Fiecare din noi avem dorinte de ambele feluri, dar intrebarea este care din ele domina. In sufletele noastre considerate Israel, dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim), conduc AHP (Awzen, Hotem, Peh), dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim) domina   AHP (Awzen, Hotem, Peh), avand in vedere ca sufletul „popoarele lumii”, dorinta de a darui AHP domina GE.

Primul tip de suflet este aproape de Lumina care ii lumineaza cu Ohr Makif (OM) si le face sa sufere primele corectii. Pana cand Israel se corecteaza singur, este imposibil sa inceapa corectarea popoarelor lumii. Prima data, Israel se corecteaza singur in GE (linia dreapta), apoi i se alatura AHP (linia stanga) si la sfarsit construiesc linia de mijloc pentru ei, in acest fel corectand popoarele lumii ale sinelui. Ca urmare, Israel este in masura sa continue corectia colectiva a grupului popoarele lumii, deoarece Kelim (vasele) corectate sunt conectate cu necorectatul Kelim din celelate suflete care asteapta in linie.

Munca pe doua linii cu Kelim care primeste si daruieste, combinatia lor corecta, creaza linia de mijloc. La fel este si cu pasii corectarii noastre in doua parti ale sufletului colectiv. Mai mult, corectiile majore au loc in AHP sau primirea Kelim a popoarelor lumii in timp ce GE care initial a coborat de la Bina exista in AHP exclusiv in scopul de a le corecta.

Asadar, toate corectiile nostre care preced corectia popoarelor lumii in sufletul colectiv sunt doar o pregatire.
Din prima parte a Lectia zinica de Cabala9/28/10, “Ce este Argint, Aur, Israel, Natiunile in lucru”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumina Superioara inconjuratoare umple intreaga realitate si totul depinde ce cel care o primeste. Nimic nu se schimba vreodata; Creatorul a creat un punct al dorintei in Lumina Sa si nimic altceva  nu exista. Intreaga evolutie apare in acest punct care se extinde, schimbandu-si marimea pentru ca simte aceasta ca primire. Prin urmare, dorinta este acel punct care creste in perceptia primitorului.

Dorinta nu creste de la sine ci prin senzatia existentei celui care Daruieste. In prima etapa de dezvoltare (Behina Aleph), creatura se simte ca un primitor. In momentul in care il simte pe Daruitor, ea incepe sa se schimbe.

In etapa urmatoare, (Behina Bet), creatura doreste sa fie similara cu Daruitorul si incepe sa se intrebe cum sa realizeze asta. Acest lucru pune bazele inceputului lui Zeir Anpin, etapa trei (Behina Gimel), in care este creata o copie a Creatorului prin calea primirii pentru daruire.

Atunci, dobandind senzatia a ce inseamna a fi similar cu Creatorul, creatura intra in etapa patru (Behina Dalet) si doreste ajunga la conditia Daruitorului. Aici creatura simte rusinea, si are loc Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph). Astfel, cu exceptia creatiei initiale ca si existenta prin absenta, toata dezvoltarea ulterioara este indusa prin senzatia Daruitorului.

In Lumina Superioara nu exista schimbari. Inteleptii  ne-au spus chiar ca in Lumea Infinitati (Ein Sof) va fi cea mai mica dintre Lumini, Nefesh De-Nefesh. In spiritualitate, calculele sunt facute nu in greutate sau volum; ci mai degraba calitatea este cea care conteaza.

Dintr-un minuscul punct, ne spun fizicienii s-a nascut Universul. Cum? Ei nu stiu pentru ca, de fapt, totul este masurat in conformitate cu un criteriu total diferit pe care inca nu il avem, criteriul importantei. Noi ne gandim ca importantei ii lipseste substanta si ca nu este cu adevarat reala, dar de fapt, este cea mai semnificativa si eficienta.

Prin urmare, marimea Kli-ului este determinata de constientizarea importantei Daruitorului. Cu alte cuvinte, Lumina depinde in ce grad dezvolt vasul. Lumina este doar o scanteie, vasul este de marimea unui bob, si eu le pot creste pana la marimea Infinitatii. Depinde in intregime de mine.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala 20.09.2010, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intelepiunea Cabalei vorbeste doar despre dorinta. In ceea ce priveste Lumina, nu sunt prea multe de spus. Este statica si exista in absolut repaus. Ea daruieste doar si are doar aceasta proprietate de a darui. Daca vreti sa primiti de la ea, atunci actiunile voastre trebuie sa fie similare ei. Lumina nu face schimbari; ci mai degraba dorinta voastra este cauza actiunii ei asupra voastra.

Este similara unei surse de energie. Ma pot apropia sau ma pot indeparta de ea dintr-o directie sau alta. Este asemenea soarelui, putem fi arsi de lumina sau o putem folosi in beneficiul nostru. Si, asemenea soarelui, Lumina este absolut constanta. Va puteti ruga sau striga la ea, insa ea nu se va schimba.

Toate transformarile au loc exclusiv in voi, fara a conta daca va lamentati sau multumiti.  In concordanta cu schimbarile voastre, rezultatele primite sunt diferite de efectele sale. Lumina nu se schimba. Descoperiti un camp fix, nemiscat. In functie de schimbarile voatre interioare, voi discerneti cum simtiti starile ei variate. Si totusi, voi sunteti cei care experimentati diferentele, in timp ce Lumina ramane aceeasi.

Lumina este  asemenea soarelui care nu inceteaza sa straluceasca. Puteti folosi enegia sa cum doriti: sa incalziti, sa raciti, etc. Energia in sine nu are forma, voi sunteti cei care o definesc.

La fel este si Creatorul: Binele care face bine atat celor buni cat si celor rai, oricui il doreste. Daruieste el binele si celor rai? Da, El daruieste. Insa, de vreme ce proprietatile lor sunt inverse (opuse) Creatorului, atunci, in masura gradelor de incompatibilitate cu El, ei primesc lovituri in locul binelui. Asta ii ajuta sa realizeze rautatea egoismului lor si acest lucru ii schimba treptat.

Totusi, exista o optiune mai buna: sa primeasca instructiuni despre folosirea corecta a Luminii. In consecinta, Cabala ne permite sa ne schimbam pe noi sub influenta Luminii, rapid si usor.

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala 20.09.2010, 600.000 de suflete

Filed under: Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Totul apare datorita efortului. Nu astepta sa se schimbe ceva de la sine. Putem atrage Lumina asupra noastra numai prin eforturile noastre de a ne uni. Cu cat mai mare este efortul, cu atat creste influenta Luminii, si invers. Lumina este in repaus total si numai atunci cand aspiram catre unitate impreuna Il obligam pe Creator sa ne uneasca.

Apropiindu-ne unul de celalalt, atragem mai aproape Lumina. Distantandu-ne unul de celalalt, ne distantam de Lumina. Dar eforturile noastre nu sunt niciodata pierdute si, banut cu banut, se acumuleaza intr-un capital mare. De fiecare data cand incercam sa ne unim, Lumina ne influenteaza si chiar daca noi ne distantam imediat dupa aceea, corectia facuta de Lumina ramane, nimic nu este pierdut, iar noi ne mutam la urmatorul nivel.

Procesul compresiei si expansiunuii este ca intrare – iesire sau ca bataile inimii. Ne unuim, Lumina ne influneteaza, ne corecteaza intentiile si face sa apara in noi, imediat, urmatorul grad necorectat. Apoi, din nou trebuie sa depunem eforturi, dand Luminii oportunitatea sa ne uneasca inca odata, si din nou corectia ne va duce in starea necorectata. Si tot asa, pana toate cele 125 de corectii vor fi completate.

De fiecare data ma ridic deasupra dorintelor mele necorectate si apoi le aduc pentru corectare. Primul pas este atunci cand punctul meu din inima trece Machsom-ul. Apoi, el trage o parte din dorinte peste Machsom, partea care poate fi deasupra (credinta deasupra ratiunii, Bina deasupra Malchut). Si tot asa, pana cand, gradual, trec peste Machsom toate dorintele mele, parte cu parte, pentru a fi deasupra lor, dobandind calitatea daruirii deasupra primirii. Este gradul Hafetz Hesed sau Bina, daruire de dragul daruirii. Acum, greselile mele s-au transformat in calitati si pacatele in greseli.

Dupa aceea, ma mut la faza urmatoare. Printr-o mica gaura din bariera urmatoare, eu trec in domeniul dragostei pentru ceilalti. Punctul meu din inima este primul care o face si apoi toate celelalte parti ale dorintei mele sunt transportate in acest nivel. In masura in care le pot folosi de dragul implinirii celorlalti, transform egoul intr-o dorinta de a primi de dragul Creatorului.

De fiecare data noi lucram cu egoul nostru catre o unitate mai mare, prin atragerea Luminii datorita straduintei noastre pentru echivalenta de forma. Eu imi doresc, iar Creatorul imi raspunde la dorinta, facand toate actiunile.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, 600 000 de suflete

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ai spus ca atunci cand citim Zohar-ul, trebuie sa recunoastem forta care este in spatele povestii. Este corect sa-mi imaginez ca o anumita forta imi vorbeste intr-o alta limba pe care nu o inteleg si ca incerc sa inteleg aceasta limba, ca un copil care ii aude pe ceilalti vorbind si invata in acest fel limbajul?

Raspuns: Nu, este incorect. Prin mintea si sentimentele mele corporale nu voi putea fi niciodata in stare sa recunosc imaginea in spatele careia este situat Creatorul. Singura mea sarcina in timpul studiilor este de a trezi in mine o influenta speciala, numita Lumina care Corecteaza, care va construi apoi, o noua calitate in mine si imi va permite sa simt imaginea unei lumi diferite.

In acest moment imi lipseste calitatea de care am nevoie, pentru a-L vedea pe Creator prin textul Zohar-ului. Aceasta calitate trebuie sa se formeze in mine in mod gradual, ca rezultat al propriilor mele eforturi. Lumina ma influenteaza si construieste un simt interior aditional – calitatea daruirii. Apoi eu incep sa-L simt pe Creator prin acest simt. Niciun alt efort sau scop nu ma va ajuta, atunci cand studiez cartile sfinte (adica, cartile despre Lumea Superioara si despre Creator). De aceea, toate eforturile mele trebuie sa fie directionate numai pentru trezirea Luminii Inconjuratoare.

Creatorul poate fi descoperit numai daca eu sunt similar cu El, avand aceleasi calitati. El este un Daruitor complet, in timp ce mie imi lipseste calitatea de daruire, care este simtul prin care il voi descoperi. Pot obtine acest simt prin influenta Luminii care Corecteaza, ascunse, pentru ca Lumina creeaza calitatea de daruire in mine. Apoi il voi recunoaste pe Creator.

De aceea, in timp ce citim Zohar-ul, fiecare dintre noi trebuie sa se straduiasca sa trezeasca Lumina care il influenteaza.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ne petrecem intreaga viata urmarind morcovul, dar nu reusim niciodata sa-l prindem si sa-l tinem. Care este diferenta intre a urmari morcovul si eforturile noastre de a-L descoperi pe Creator?

Raspuns: Daca o persoana urmareste ceva, morcovul sau Creatorul, condus de dorintele sale egoiste, de primire, atunci nu va primi nimic. Conform legii creatiei, nimic nu poate intra in vointa de primire in afara de Kista de Haiuta – o mica parte de Lumina, licar, cu viata scurta, care ne da noua senzatia unei vieti mici, scurte.

Daca o persoana doreste sa simta o viata mai mare, acest lucru este posibil intr-o dorinta diferita. De exemplu, eu prind un peste cu o undita, un fluture cu o plasa, un animal si o pasare cu o capcana. Exista instrumente diferite pentru prinderea fiecarui tip de animal.

In acelasi mod, vointa noastra de primire a placerii nu poate simti nimic altceva decat aceasta viata mica, scurta. Ceva mai mare poate fi simtit numai intr-o capcana diferita, pe care trebuie sa o construim. O putem simti numai in dorinta de daruire.

Plangerea pe care ai exprimat-o in intrebarea ta este corecta. In dorinta mea naturala nu am posibilitatea sa fiu fericit. Pentru a fi fericit, trebuie sa-mi inlocuiesc dorinta de primire cu dorinta de daruire. De fapt, cel mai important lucru nu este dorinta ci implinirea.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este Lumina care Reformeaza?

Raspuns: Lumina care Reformeaza (sau doar Lumina) este o impresie speciala, o stimulare sau o reactie speciala in dorinta. Numim Lumina Nefesh, Ruah, Neshama, Haia si Iehida. Cum stiu ce este? Dorinta mea de unitate incepe sa simta vibratii, primeste impliniri, inspiratii pe care le numesc Nefesh, Ruah, Neshama, Haia si Iehida. Asta numim Lumina; un fenomen particular in dorinta mea de corectare a spargerii sufletului comun.

De una singura, dorinta este fara forma; nu are nimic. Nici macar lipsa implinirii nu o poate simti fara influenta Luminii din afara. Este simtita numai atunci cand dorinta este stimulata de o frecventa particulara a unei Lumini particulare, asta insemnand ca cere implinire la aceaşi frecventa, adica Lumina.

Apoi, Lumina influenteaza, in primul rand dorinta, in asa fel incat ea sa devina compatibila cu Lumina conform calitatilor ei, astfel incat si dorinta sa actioneze de dragul daruirii. In masura in care daruirea este prezenta in dorinta, Lumina este revelata in ea.

Totul este realizat in dorinta; totul  incepe si se termina in ea. Nimic nu vine sau iese din afara dorintei si, astfel, totul depinde numai de senzatia noastra.

De aceea, mai intai trebuie sa-mi dezvolt dorinta pentru o implinire deosebita. Apoi, cercetez cum sa o primesc. Fac cateva actiuni pentru a corespunde implinirii, deoarece incep sa realizez ca depinde de masura similaritatii.

In masura in care incep sa corespund implinirii, simt o nevoie pentru ea. Apoi, simt similaritatea mea cu implinirea, care este numita calitatea daruirii, ecranul si Lumina Reflectata (Or Hozer). Numai dupa aceea simt implinirea insasi. Imi umple dorinta mea initiala de a primi placere, dar si dorinta de daruire pe care am creat-o acum. Aceasta primeste placere din faptul ca primesc implinire in echivalenta de calitati. Astfel, am acum o dubla implinire.

Asta se numeşte cel drept mosteneste dublu. Ma bucur de primire in dorintele mele naturale (Kelim), precum si de daruire in Kelim corectate, deasupra dorintei mele naturale. Totusi, toatea acestea sunt senzatii si impresii numai in dorinta de a primi placere si ele toate sunt numite tipuri de Lumina. Chiar si lipsa implinirii este Lumina.

De fapt, daca o asemenea implinire cu foame (nesatula) nu ar exista, nu as simti niciodata nevoia de implinire. In plus, daca nu ar fi foamea de daruire, nu m-as bucura niciodata de calitatea de daruire sau de similaritatea cu Creatorul.

Din Discutie despre Lumina care Reformeaza, 8.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→