Tag Archives: Scopul creatiei

Cabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 17

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti, promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin

De ce se ascunde Creatorul de om?

Daca le-ar fi spus despre minunatele lucruri care sunt esenta recompensei (in fuzionarea cu El prin similaritatea noastra in proprietatea de daruire si iubire), atunci ei, neaparat ar folosi si (fara intentie), si-ar asuma lucrarea Lui (daruire cu intentie) pentru a obtine acea minunata recompensa pentru ei insisi. Asta ar fi considerata ca lucrare pentru sine,pentru iubirea de sine. Ceeace, in schimb, va falsifica intregul scop (al Creatorului de a ne face similari cu El, eterni, liberi, independenti de EL, si perfecti).

– Baal HaSulam, Articolul Arvut (Garantia Mutuala), Paragraful 29

Domnul este (proprietatea de) scopul bunatatii absolute. In consecinta, este legea bunavointei de a face bine, si asta este ceea ce El a dorit- sa creeze creaturile astfel incat sa fie binevoitor fata de ele, de vreme ce nu exista primitor pentru bunatate, nu exista bunavointa. Intr-adevar, pentru ca bunatatea sa fie completa, El stie in sublima Lui inteleciune ca este demn pentru primitor, sa primeasca aceasta prin efortul propriu. Doar atunci ei ar fi avut acea bunatate, iar rusinea – a primi din mila de la altul – nu ar fi existat.

– Ramchal, Klalei Pitchei Hochma veDaat (Regulile Portilor Intelepciunii si Cunoasterii), Paragraful 18

Mergem in orasul Regelui cu totii impreuna

Mergem in orasul Regelui (aceasta lume) cu totii impreuna. Aceia care lucreaza increzatori pentru Creator, transforma pudra Sa magica, in dulceata, mirodenie fina. Iar aceia care nu fac aceasta munca, pastreaza gustul amar al pudrei si nu se pot desfata cu festinul Lui.

Totul depinde numai de efortul corect al unei persoane. Sunt multi cei care vin sa studieze Cabala, pun mult efort in acest lucru, dar in cele din urma o parasesc. Realizeaza ca acest ospat nu le satisface gusturile si, in loc sa se invinovateasca pe ei, il invinovatesc pe Rege, gandind ca metoda Cabala, ca si grupul si prietenii ii dau un gust amar. Ca rezultat, ei pleaca, gandind ca pot gasi placere in alta parte, fie luand-o mai usor fie folosind alte metodologii. Totul depinde de faptul daca o persoana realizeaza in ce loc de munca a intrat, ce responsabilitati ii revin si catre ce trebuie sa se indrepte in munca sa pentru a gusta o aroma dulce. Festinul este asezat in fata noastra! Este scris: Gusta si vei vedea ca Domnul este bun! Trebuie doar sa-L gustam, adica sa ne pregatim vasele pentru Lumina Lui si sa primima acest supliment, o aroma dulce.

Dar oamenii nu muncesc in locul corect si, mai tarziu, se uita la ceas si vad cat de mult timp au petrecut si cantaresc cat de mult efort au depus. Dar ei nu pun efortul lor in cea mai importanta munca: in unitatea dintre suflete. De aceea munca nu are gust bun pentru ei. De fapt, gustul dulce vine doar din conexiune, care este chiar vasul in care Lumina se reveleaza.

In loc de asta, ei muncesc in alta parte, in van. Este ca si cum ai munci pentru o companie, pentru o luna,  si la sfarsit mergi la alta companie ca sa iti iei salariul. Crezi ca te vor plati? Nu ai castigat Kli-ul corect, vasul necesar pentru primirea recompensei. Recompensa poate fi primita numai in vasul colectiv, pentru ca numai acolo este descoperit Creatorul, Festinul sau, Lumina sa. Si daca o persoana nu depune efort sa castige asta, munca sa nu valoreaza nimic.

Trebuie sa fim concentrati si alertati in aceasta privinta. Fiecare trebuie sa se examineze: Inteleg ca fiecare efort trebuie sa fie concetrat numai in dobandirea conexiunii interioare si unitatii catre scop, dorinta, unde creatorul se va releva? Daca o persoana tinteste la asta, festinul sau va incepe, gradual, sa fie dulce, gustos. Si daca nu, el va deveni in cele din urma, obosit si dezamagit in aceasta munca, pentru ca, in loc de gust dulce el va gusta praf si pudra amara, si va pleca.

O asemenea persoana se intreaba, Cat de mult poate munci cineva, fara a primi ceva in schimb? Dar ea nu vede ca munceste in locul nepotrivit, ca nu munceste unde ar trebui sa fie. Devine evident in atitudinea cuiva fata de grup si de prieteni, daca este sau nu prezent in grup si munceste in el.

Acest efort nu poate fi substituit nici de bani nici de abilitati profesionale. Numai daca muncesti pentru unitatea sufletelor, aceasta pudra amara, ascunderea, va disparea si vei descoperi lumea spirituala, care este chiar aici, langa tine. Pana atunci, tu, pur si simplu nu ai gasit dipozitiviul interior, Kli-ul, care iti permite sa te acorzi la lumea spirituala, ca un radio care se acorda la frecventa corecta.

Din Lectia zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Cabalistii depre Scopul Creatiei, Partea 16

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti. Promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

De ce este Creatorul ascuns omului?

Aceasta deficienta (in senzatiile noastre) s-a nascut ca rezultat al ascunderii fetzei Domnului, care nu a dorit ca fatza Lui sa straluceasca imediat, peste creaturile Lui, si (prin aceasta ascundere) a creat golul de la inceput. Mai curand, dimpotriva, Creatorul si-a ascuns fatza Lui (perfectiunea proprietatii de daruire si iubire) de ei, lasandu-i in lipsa (de vreme ce calitatea opusa primirii si urii a aparut in ei, ca rezultat al ascunderii), de vreme ce Lumina fetzei Regelui este cu siguranta viata, si ascunderea Lui este sursa raului.

Totusi, de vreme ce intentia initiala a ascunderii nu este de a se ascunde, ci dimpotriva, sa fie dezvaluit mai tarziu si sa transforme orice rau nascut din acesta ascundere, El a stabilit in acest fel legea si ordinea pentru a-Si revela generosa fatza. Aceasta este atinsa prin actiunile oamenilor, prin implinirea legilor si pricipiilor fundamentale, pe care El ni le-a dat in Tora Lui, Legea adevarului. Prin indeplinirea lor, omul atinge (reveleaza senzatia de) viata vesnica, de vreme ce recompensa Mitzva (corectarea fiecareia dintre cele 613 dorinte ale sufletului)- Mitzva (actul daruirii in sine), care este Lumina fetzei Lui (implinirea prin daruire si iubire), pe care El le ascunde de om la inceputul Creatiei Sale.

Astfel, truda creatiei (prin aspiratia de a deveni similar cu Creatorul), fiind dominata de aceasta inclinatie rea (egoista), si manifestarile sale rele in tot felul de (egoiste) deficiente (cu privire la altii), si distanta lui fata de ceea ce i-ar darui Lumina vietii (proprietatea de a darui). Si actele Mitzvot (actele de daruire catre altii si catre Creator) atrag (in prelabil) spre el Lumina ascunsa, astfel incat pana cand a incheiat legea Mitzvot (a corectat toate cele 613 dorinte egoiste initial corupte), el insusi le completeaza (in similaritate cu Creatorul, adica Adam (omul) care vine de la cuvantul Dome (similar), prin atragerea Luminii in viata sa (si prin asta simtind eterna si perfecta existenta, similaritatea cu Creatorul, in proprietatea de a darui).

-Ramchal, Klalei Pitchei Hochma veDaat (Regulile Portilor Intelepciunii si Cunoasterii)

Secretul nasterii spirituale

Intrebare: Intr-o stare de cadere, cum pot sa ma tin de scop, asa de ferm, incat sa transform caderea in urcare si sa cad de unul singur, mai degraba decat sa ma arunce Creatorul?

Raspuns: Trebuie sa controlez aceasta cadere si sa decid eu faptul ca o cadere este necesara. Trebuie sa ma pregatesc pentru cadere dinainte, asa cum ne pregatim pentru o operatie chirurgicala. Ce ma va ajuta sa nu-mi pierd capul intr-o cadere si sa cad sub autoritatea dorintelor mele? O conexiune la scop ma va ajuta sa simt caderea si sa ma ridic, in loc sa ma pierd. Sunt incapabil sa garantez asta pentru mine, de aceea am nevoie de mediul inconjurator potrivit care sa ma sustina atunci cand pierd controlul ca o consecinta a dorintelor prea mari pentru mine, ca sa le pot face fata.

Cand vine timpul pentru ca embrionul spiritual sa se nasca, sa treaca la gradul de hranire, el pierde complet starea curenta intorcandu-se cu capul in jos. Atunci cum este capabil sa conecteze aceste doua grade in timpul nasterii? Cum se poate proteja sa nu devina un fetus avortat ci,  in loc de asta, sa adere la Creator pe un nivel mai inalt, pentru a se naste intr-o noua lume? Pentru aste ne sunt date diferite Reshimot (inregistrari spirituale, gene): de Aviut si de Hitlabshut (de la dorinta si de la Lumina).

Inseamna ca eu oricand sunt capabil sa conectez aceste doua grade, simultan! Asta ma ajuta sa ma nasc.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 7.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 15

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti. Promit sa va raspund. Comentariile din paranteze imi apartin.

De ce este Creatorul ascuns omului?

Motivul ascunderii fetzei (ascunderea Creatorului) de oameni a fost explicat: Aceasta este deliberata, pntru a face oamenilor loc pentru munca, sa se angajeze in munca Lui prin Torah si Mitzvot (sa se corecteze ei insisi in daruire pentru a deveni similari cu El) prin libera alegere (recunoscand ca starea Lui este perfecta si ca El este drept). Pentru ca, Creatorul primeste mai multa multumire din munca lor in Tora si Mitzvot decat de la ingerii Lui (fortele naturii), care nu au de ales si a caror munca este constransa.

-Baal HaSulam, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot, Paragraful 80

Participanti deplini la Lumea Superioara

Intrebare: Daca Creatorul este un sistem de natura inchisa, cu legi ferme si neschimbatoare, iar omul exista in interiorul acestui sistem, atunci cum poate el sa schimbe ceva in el?

Raspuns: E o presupunere incorecta. Omul nu schimba nimic in acest sistem. Doamne fereste sa putem sa schimbam ceva in sistemul de natura Superioara! Am sfarsi prin a il perverti, asa cum ne pervertim propria viata. Ca urmare, ni se da o parte foarte limitata din realitatea totala. Acest orizont ingust este doar un punct negru, cunoscut ca lumea noastra materiala – si iata ce am facut noi cu ea! Deci, cum intentionam sa guvernam sistemul Superior? Ar trebui sa fim recunoscatori ca nu ne e permis sa il schimbam.

Insa, in masura in care devenim asemenea Creatorului, vom iesi din enclava noastra ingusta si neagra si vom deveni participanti deplini in Lumea Superioara. Daca dobandim taria de a urma aceleasi legi si actiuni ca si Creatorul, atunci El ne va preda puterea. N-o sa fie nicio impartire de putere intre noi, caci scopul Sau este adeziunea noastra cu El, adica echivalenta noastra completa cu El.

Din emisiunea TV  Kabbalah pentru incepatori: Creatorul – 5.07.10

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 14

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti.
Promit sa va raspund. Comentariile din paraneze imi apartin.

De ce a plasat Creatorul povara creatiei asupra noastra?

Fundatia primara pe care se bazeaza aceasta intreaga constructie este Suprema Lui dorinta pentru ca omul sa se completeze el insusi impreuna cu ceea ce a fost creat pentru el, si astfel el insusi (perfectiunea pe care el insusi a atins-o) sa fie meritul sau si rasplata. Meritul – de vreme ce el se angajeaza si trudeste pentru a atinge completarea sa, si cand este atinsa aceasta, se va bucura de fructele propriilor eforturi si de partea sa de munca. Recompensa – de vreme ce va fi in sfarsit complet si va simti placerea in bunatate pentru eternitate (ajunge la eliberarea de moarte).

-Ramchal, Daat Tvunot (Cunoasterea Intelepciunii), Paragraful 14

Daca scopul creatiei lumilor este de a delecta creaturile Sale, de ce a creat El aceasta lume corporala, tulbure si chinuita? Fara o astfel de lume El ar fi putut sa delecteze, cu siguranta, sufletele, pe cat si-ar fi dorit; de ce a adus El sufletele intr-un corp atat de corupt si murdar (dorinte egoiste)?

Ei explica cu urmatorul verset: ’Celui ce mananca ce nu este al lui, ii este teama sa-si priveasca fata’. Orice cadou reprezinta un motiv de rusine. Pentru a scuti sufletele de acest cusur, El a creat aceasta lume (simtirea unei asemenea stari), in care trebuie sa lucram. Prin urmare ei se vor bucura de munca lor, pentru ca isi primesc rasplata, de la Intregime, in schimbul muncii lor, si prin aceasta sunt scutiti de povara rusinii.

– Baal HaSulam, Studiul celor Zece Sfirot, Partea 1, Reflectie interioara, Capitolul 1, paragraful 6

Kabalistii despre Scopul Creatiei, Partea 13

Dragi prieteni, va rog sa adresati intrebari despre aceste pasaje din marii Kabalisti.
Promit sa va raspund. Comentariile din paraneze imi apartin.

De ce a plasat Creatorul povara creatiei asupra noastra?

Reiese ca scopul intregii creatii este ca, umilele creaturi (care exista in egoism si deci restrictionate si tranzitorii) sa fie capabile, prin pastrarea Tora si Mitzvot (sa isi reveleze egoismul, ca unic rau si sa il corecteze studiind Kabbalah), sa se ridice mai sus (prin dobandirea unor proprietati din ce in ce mai mari de daruire si iubire, in locul primirii si a urii) dezvoltandu-se mereu, pana cand sunt recompensate prin Dvekut (echivalenta formei) cu Creatorul lor.

Dar vin Kabalistii si intreaba, de ce nu am fost noi creati de la inceput cu acest inalt nivel al  adeziunii? Ce motiv a avut sa ne impovareze cu aceasta munca a Creatiei, si cu Tora si Mitzvot? Si ei raspund: ‘Celui ce mananca ce nu este al lui, ii este teama sa-si priveasca fata’. Asta inseamna ca cineva care mananca si se bucura de munca prietenului sau ii este teama sa-si priveasca  fata lui pentru ca facand asta (primind gratuit) el devine tot mai umilit (se simte ca si cum nu ar exista pe lume) pana cand isi pierde forma umana (similara cu Creatorul). Si pentru ca ce vine din intregimea Lui nu poate fi defectuos (fiind imperfect, Creatorul nu ar putea fi revelat de catre fiintele Create), ne ofera loc sa ne castigam maretia (sa devenim egali cu El) prin noi insine, prin munca noastra intru Tora si Mitztvot (descoperindu-ne egoismul si corectandu-l).

-Baal HaSulam, Matan Tora (Daruirea Torei), Paragrafele 6 si 7

Calea catre armonia suprema

Creatorul a creat numai o singura stare, numita Lumea infinitatii. Toate schimbarile care au loc apar numai in noi si, desi existam in Lumea infinitatii, noi ne percepem doar pe noi insine.

Odata, in perceptia mea, am fost unit cu toate sufletele si am perceput Lumea infinitatii ca nemarginire, eternitate si perfectiune. Apoi, conditia si perceptia mea s-au schimbat si am inceput sa simt ca exist intr-o lume intunecata, defecta, plina de durere, probleme, dezordine, presiune si restrictii. M-am simtit din ce in ce mai rau, pana ce am ajuns la nivelul cel mai de jos, unde m-am trezit in aceasta lume, in realitatea inconjuratoare, impreuna cu alti oameni asemenea mie.

Toate astea s-au intamplat exclusiv in mine, in perceptia mea subiectiva despre realitate. In afara mea nu s-a schimbat nimic. E ca si cum, atunci cand imi dau jos ochelarii, nu vad nimic in afara mea, dar de indata ce ii pun la loc, incep sa percep o alta lume. Asa s-au schimbat proprietatile noastre, de la gradul Lumii infinitatii la gradul la care percepem numai lumea noastra, care nu are nimic din Lumea infinitatii.

Insa putem sa revenim la starea numita Lumea infinitatii, unde totul exista in armonia suprema, in eternitate si in perfectiune si unde locuieste Lumina, adica Binele care face bine. Cum putem sa ajungem la ea? Trebuie sa dobandim perceptia acestei stari, trezind-o in noi insine. Lumea infinitatii este ascunsa in noi, in spatele mai multor straturi de ascundere. Treptat, trecand de la o ascundere mai mare la una mai mica, descoperim Lumea infinitatii.

Etapele prin care trecem revenind la constienta Infinitatii se numesc lumi sau ascunderi (lume- Olam vine de la ascundere- Olama). In cele din urma, ascunderea dispare si noi ne ridicam deasupra ei. Asta inseamna a urca treptele scarii spirituale, treptele lumilor si a ne ridica deasupra ascunderii, la a percepe din ce in ce mai mult.

Cum facem asta? Evocam o stare numita Lumea infinitatii citind impreuna Zohar-ul. Aceasta Carte descrie conexiunea noastra cu Lumea Infinitatii si trezeste in noi aceasta dorinta.

Din partea a 3-a a Lectiei zilnice de Kabbalah 2.07.10, Zohar

Fa Ca Momentul Sa Fie Etern

Scopul Creatorului este de a ridica omul la nivelul sau. Ce inseamna acest lucru? Noi ne percepem vietile prin prisma dorintei de a primi, care a fost creata de catre Creator. Aceasta calitate este singurul lucru care exista in afara Lui, motiv pentru care ne simtim in permanenta neimpliniti. Intotdeauna ne lipseste ceva si aspiram la o oarecare forma de placere. Dar Lumina care umple dorinta de a primi dispare imediat. Anuleaza dorinta, iar dorinta nu simte implinire.

Astfel, deoarece ne percem viata in interiorul dorintei pentru placere, viata noastra este perceputa ca fiind temporara si trecatoare, un loc in care totul dispare. Fiecare moment trece pe langa noi si dispare, in loc sa ramana si sa devina completat de fiecare moment care urmeaza. Pe de o parte este dorinta, iar pe de alta parte este placerea. Cand cele doua se intalnesc, ele se neutralizeaza, chiar si atunci  cand placerea este minima.

Acesta este motivul pentru care intreaga viata a noastra este alcatuita din aceste intalniri minuscule si punctiforme intre dorinta (Kli) si Lumina, care dispar imediat. Acest proces continua pana la sfarsitul vietii noastre. Spre exemplu sa presupunem ca avem un fragment de dorinta – cateva milioane de mici portiuni ale dorintei de a primi, care ni se reveleaza una dupa alta. La polul opus fiecarei portiuni exista Lumina care aduce cu sine implinirea acelei portiuni. Atunci se intalnesc – si dispar. In momentul in care ne-am epuizat fragmentul de dorinta, viata noastra ia sfarsit, si intreaga existenta, odata cu ea.

Cu toate acestea, daca de-a lungul acestor intalniri ale dorintei cu Lumina ai fi capabil sa obtii o stare unde Lumina si dorinta se prind una pe alta si raman impreuna, atunci vei incepe sa simti Lumina, care e perceputa in interiorul dorintei ca fiind eterna, viata fara de sfarsit. Lucrurile stau astfel, deoarece momentul anterior ramane cu tine, de asemenea. Atunci are loc urcarea ta deasupra senzatiei timpului. Opresti in loc momentul si dobandesti existenta eterna! Acesta este intregul certificat al vietii spirituale care este eterna si perfecta. Acestea sunt cele ce pot fi obtinute aplicand intelepciunea Kabalei.