In articolul Natiunea, Baal HaSulam scrie ca omul difera de un animal prin faptul ca animalele se bazeaza complet pe natura. Animalele nu pot adapta natura pentru ele insele. De cealalta parte, omul este inzestrat cu puterea gandirii, si fara a trebui sa se bazeze pe natura, este capabil, de exemplu, in loc de a astepta gaina sa cloceasca ouale, sa inventeze un incubator care sa faca acest lucru.

Intr-o maniera similara, omul incearca in permanenta sa-si imbunatateasca starea actuala, fara sa se supuna loviturilor naturii. Omul incearca sa gaseasca cele mai comode mijloace de a-si atinge scopurile, folosind minim de efort pentru a obtine rezultate cat mai rapide si cu minim de suferinta.

In cazul oamenilor ce au drept scop spiritualitatea, stiinta Kabalei serveste drept incubator, ajutandu-ne sa ne acceleram dezvoltarea spirituala, fara sa asteptam sa apara in mod natural, care este atat indelungat cat si dureros. Scopul dezvoltarii noastre spirituale este acela de a dobandi o senzatie de echivalenta cu Creatorul independenta (libera). Incubatorul spiritual al oamenilor trebuie sa fie multistratificat, astfel incat fiecare om sa-si gaseasca loc in el si sa se simta ca si cum ar fi in bratele unei mame grijulii. Atunci vor primi hrana benefica ce ii va dezvolta si ridica treptat.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce in spiritualitate barbatii trebuie sa treaca prin circumcizie (Brit Mila), in ciuda faptului ca barbatii sunt intruchiparea calitatii daruirii in Lumea Spirituala, nu femeile care corespund calitatii primirii?

Raspunsul meu: Intr-adevar, daca vorbim despre corectarea lui Malchut, atunci rezulta ca partea feminina (cea care primeste) ar trebui corectata. Atunci de ce corectarea (circumcizia celor trei dorinte impure, sau Klipot) se aplica lui Zeir Anpin care este simbolul calitatilor masculine?

Inaintea Sfarsitului Corectarii, intentia mea de a darui se aplica doar dorintelor de deasupra lui Tzimtzum Bet (A Doua Restrictie). Acestea sunt dorintele conectate cu calitatile lui Bina, in timp ce celelalte dorinte inca nu pot fi corectate. Din acest motiv ele sunt taiate, scoase din folosinta si devin reutilizabile numai la Sfarsitul Corectarii.

Intentia de a darui, din interiorul meu se numeste barbat iar dorinta se numeste femeie. Aceasta intentie de a darui se numeste Zeir Anpin, barbatul sau depasirea. Inteleg cum trebuie sa-mi aranjez si sa-mi tai aceasta intentie si inteleg care forma a daruirii trebuie sa o aplic pentru a fi adecvata pentru Creator. Malchut, partea mea receptoare, este fara forma. Totusi, partii mele daruitoare trebuie sa i se dea forma ce depinde, in special, de ceea ce doresc sa daruiesc. Atunci imi dau seama ca sunt incapabil de a lucra cu intentiile mele si ca ecranul meu nu acopera toate strafundurile lui Malchut. Inseamna ca trebuie sa-mi reduc intentiile pana la o anume limita.

Partea sufletului meu numita barbat este intentia sufletului meu de a darui. Aceasta este partea careia i se aplica circumcizia. Aici nu discutam despre nimic extern; acesta este daruitorul meu intern, a carui forma trebuie sa-I corespunda Creatorului. De aceea se executa aceasta corectare, Brit Mila, insemnand ca imi restrictionez utilizarea anumitor parti din Malchut, si astfel avansez in Lumea Spirituala. In concluzie acesta este motivul pentru care aceasta porunca nu se aplica femeii.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYaera (Si Domnul a Aparut), Paragraful 258: Din (judecata) pe care Creatorul a facut-o prin Potop si Din, executata in Sodoma, au fost ambele Dinim ale iadului, deoarece pacatosii din iad sunt condamnati prin apa si foc.

Paragraful 259: Sodoma a fost condamnata prin judecata iadului, precum este scris: Iar Domnul a facut sa ploua din rai peste Sodoma si Gomora cu pucioasa si foc. Una a fost condamnata la apa, iar cealalta, la foc. Iar ambele sunt condamnari ale iadului. Iar cei pacatosi din iad sunt condamnati prin acestea doua, pentru ca exista deopotriva iadul zapezii, care e apa, precum si iadul focului.

Trebuie sa intelegem ca tot ceea ce discernem, discernem in interiorul nostru, in timp ce realitatea insasi nu se schimba. Chiar si acum ma aflu in Lumea Infinitului si nimic nu se poate schimba in realitatea existenta. Singurul lucru care se schimba este propria-mi perceptie, senzatie, constientizare, intelegere si evaluare. Aceste schimbari sunt simtamintele mele.

Este scris ca Fiecare om judeca pana la limita deficientelor sale. In alte cuvinte, eu imi ilustrez o imagine in interiorul meu conform evaluarii mele, a Lumii Infinitului. De aceea raiul si iadul, raul si binele, precum si judecata prin foc si apa sunt diferite niveluri ale atitudinii mele fata de o imagine statica, neschimbatoare. Este scris –Eu nu mi-am schimbat HaVaYaH.

Ne ilustram propria realitate in interiorul nostru prin atitudinea fata de o stare constanta. Totul depinde de calitatile noastre, perceptia si evaluarea Lumii Infinitului, Creatorului, Luminii, daruirii absolute.

Raiul, iadul si diferite alte tipuri de judecata sunt toate stari ce le dezvalui in interiorul meu. Nimic nu se schimba in exterior. Totul este determinat de schimbarea ce are loc in constientizarea sau vederea mea. In alte cuvinte, totul depinde de mine si de valorile mele interne, calitati si fundamente.

In concluzie totul depinde de educatie si de o societate ce ma va ajuta sa-mi schimb fundamentele. Astfel imi pot dezvolta o atitudine fata de o realitate ce nu se schimba. Cu cat imi voi schimba calitatile interne mai repede, cu atat  mai repede voi trece de la un cadru la urmatorul.

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Inainte ca sa fie atinsa culmea creatiei, este necesar un proces de obtinere a dorintei de a fi indeplinita. Zi de zi vedem exemple ale acestei pregatiri care anticipeaza implinirea, precum ritualurile de imperechere la animale sau modul in care savuram noi o masa delicioasa. Etapa pregatitoare care creeaza o dorinta este intotdeauna mai importanta decat implinirea in sine pentru ca ea determina marimea si felul placerii pe care o vom trai pana la urma.

In spiritualitate totul depinde de dorinta, intrucat Lumina (Placerea) este vesnica, nesfarsita si de o liniste absoluta. Ea umple complet spatiul din jurul nostru in fiecare clipa. Ceea ce ne lipseste este dorinta de a O primi si instrumentele de a O percepe.

Oricum, pentru a capta Lumina, dorinta este cladita in mod gradat, adaugandu-i treptat condimentele: piperul, sarea, mustarul, si alte mirodenii, care sa ne stimuleze apetitul. Este la fel ca in flirt, caci Creatorul se joaca frecvent cu noi, lasandu-ne sa gustam placerea si apoi lipsindu-ne de ea. Acest joc ne cladeste si ne rafineaza atitudinea corecta pe care sa o avem in viitoarea reusita.

Torah este numita mirodenie, condiment (Torah Tavlin) pentru ca ne reveleaza dorinta, ne invata cum sa o cultivam si cum sa ne-o indeplinim in mod corect. Mai precis ea ne conduce catre dreapta placere si implinirea care ne asteapta in viitor. Acum incercam sa dam dorintei o forma corecta cu ajutorul Torei; fara ea nu am putea simti Lumina, chit ca ea se afla in jurul nostru.

Nu avem inca dorintele care sa tinteasca si sa ne ajute sa revelam Lumina. Suntem la fel ca radioul care trebuie acordat pe o anumita frecventa (lungime de unda) pentru a receptiona semnalul transmis. Pentru a atrage unda exterioara, radioul trebuie sa creeze o lungime de unda care sa corespunda cat mai bine cu aceea care exista in afara lui.

Datorita studiilor noastre, receptionam un pic din gustul aromelor spirituale si atragem Lumina care ne inalta, ca apoi sa ne lase in cadere libera. Uneori ne simtim bine, alteori nu. Oricum, acesta este modul in care cladim vasul pentru Lumina, ca instrument al perceptiei ei.  Cu alte cuvinte, cream o unda, care seamana cu Lumina care exista in afara noastra; numai asa putem reusi.

In clipa in care instrumentul este pregatit, incepe sa primeasca Lumina. Nu este nici un secret aici. ne pare un mister numai pentru ca nu o vedem, iar dorinta noastra nu este inca pregatita pentru ea. Aceasta este singura noastra problema. Nimic din afara nu ne este ascuns; ascunderea este in noi insine.

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Unitatea dintre noi construieste noua noastra realitate. Nu vorbesc despre unitatea creata de noi insine, adica sa ne comportam ca si cum am fi uniti. Unitatea spirituala nu este la nivelul acestei lumi, nu inseamna sa te comporti bine cu celalalt. Unitatea este dezvaluirea conexiunii spirituale intre noi in vasul (kli-ul) pentru Lumina. Noi nu trebuie decat sa vrem ca Forta Superioara sa realizeze aceasta unitate pentru noi.

Intelepciunea Kabalei nu a fost dezvaluita ca sa construiasca comunismul si kibuturi in lumea noastra. Kabbalah ne ajuta sa descoperim relatiile spirituale dintre noi nu relatii materiale (lumesti). Scopul este complet diferit in esenta sa.

Nu incercati sa construiti relatii bune intre corpurile voastre ci straduiti-va sa il descoperiti pe Creator intre voi. In acest fel conexiunea spirituala va fi realizata. Avem nevoie sa atragem Lumina de Corectie, sa faca acest lucru, sa construiasca legaturile spirituale intre noi. Tocmai in aceste conexiuni il vom simti pe Creator. Aceasta va fi solutia optima pentru toate problemele.

Acest lucru nu este ceea ce au visat idealistii in incercarea lor de a construi Orasul Soarelui pe aceasta planeta. Noi nu construim o viata mai buna in aceasta lume. Avem un obiectiv mult mai mare in fata noastra, desi, desigur, viata noastra corporala va fi de asemenea corectata pana la sfarsit. Dupa ce vom atinge armonia interioara, vom experimenta de asemenea perfectiunea si in lumea corporala. Dar toate acestea se vor intampla doar cu conditia sa atragem Lumina Superioara, care va corecta conexiunile dintre noi. Incercarea noastra sa facem acest lucru cu propriile puteri va fi un esec.

Filed under: Lectia zilnica, Unitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam in Introducere la Cartea Zohar: Nu fii surprins daca actiunile unei persoane aduc marire sau declin intregii lumi, pentru ca este o lege de neclintit care spune ca particularul si generalul sunt egale ca doua boabe intr-o pastaie. Si tot ceea ce se aplica la general se aplica la fel de bine si la particular.

In spiritualitate generalul si particularul sunt absolut echivalente. Fiecare persoana in mod individual si toti oamenii luati impreuna au aceeasi pondere. In lumea materiala nu intelegem cum e posibil sa nu aiba importanta daca este o singura persoana sau un milion. In orice caz, in lumea spirituala calculul este diferit. Nu intelegem ca o persoana poate ori sa completeze ori sa ruineze perfectiunea.

Nu inseamna sa adaugi unul la tot restul, deoarece fiecare persoana ii include pe toti ceilalti in ea insasi, contributia sa nu inseamna 1% in plus la celalalt 99% completand o anume nisa. Atunci cand o persoana lipseste din general el lipseste din fiecare parte a generalului. Nicio parte a unui corp general nu poate functiona si sa se simta sanatoasa daca este lipsita de un singur element. Iata de ce fiecare este echivalentul intregului, ca importanta.

Acest lucru este greu de inteles traind in aceasta lume fiindca aici actionam dupa legi materiale nu dupa proprietati calitative. In lumea spirituala insa, unul -oricare- poate pune intreaga lume in miscare.

Cu toate acestea, in ce suntem diferiti in lumea spirituala sunt nivelele de corectie. Exista o ierarhie stricta in spiritualitate prin care dorintele cele mai usoare sunt corectate in primul rand urmate de cele mai grele. De asemenea exista o anumita ordine intre stanga, dreapta si partea din mijloc. Cu toate acestea, corectarea fiecarei persoane este la fel de importanta.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Fiecare obiect spiritual este impartit in parte interna si externa iar aceasta structura ramane de-a lungul tuturor treptelor spirituale. Mai mult decat atat, partile interioare ale tuturor treptelor  sunt legate cu fiecare alta parte, in timp ce toate partile exterioare sunt interconectate, de asemenea. Dorintele interioare sunt numite radacina, suflet si corp (Shoresh, Neshama si Guf), si fiecare dintre ele este asezata inauntrul celeilalte. In plus, exista dorinte exterioare care se numesc imbracaminte (Levush) si casa (sala) (Heichal). Corpul din partea superioara a obiectului spiritual trece Lumina spre radacinile partii inferioare a obiectului, care, de asemenea, are dorinte interioare: radacina, suflet si corp.  Imbracamintea si casa sunt asezate in afara si nu sunt luate in considerare. Este asa, pentru ca dorintele nu se pot lega unele de altele daca sunt lipsite de ecran (Masach).

Numai ecranul creeaza legatura. De aceea incepand de la Restrictia a Doua (Tzimtzum Bet), evaluarea este realizata numai  pentru dorintele interioare, asta este cea care este acoperita de ecran. Dupa toate astea, cum poate una sa se conecteze cu celelalte intr-o dorinta care nu este sub puterea ecranului anti-egoist?

Dupa ce sufletul general a fost faramitat in fractiuni, noi suntem ca un sac cu nuci, care trebuie sa fie impreuna. Nucile se lovesc unele de altele si nimic mai mult de atat. Opersoana capata posibilitatea de a se conecta la alte suflete in functie de gradul necesitat de dorinta interioara. Partile interne situate mai departe de Cel Superior se leaga cu cea mai profunda parte a celui de jos, in acord cu similaritatea proprietatilor lor.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul Pekudei (Evidente), Paragraful 15: Cand creatorul a spus lui Moise, Fa Tabernacolul, Moise a fost naucit; el nu a stiut ce sa faca pana cand Creatorul nu i-a aratat, precum este scris –Si vezi si fa-i pe ei dupa modelul lor, care este aratat tie in munte. Dupa modelul lor inseamna  ca Creatorul i-a aratat lui Moise totul in stadiul sau superior, in forma spirituala, si fiecare din formele spirituale de deasupra isi creau forma, similar cu forma inchipuita de mai jos, de pe pamant. Astfel a stiut Moise.

In aceasta consta munca noastra deoarece Lumea Spirituala nu are o forma si noi nu stim ce este  Lumina Superioara. Aceasta notiune nu exista separata de creatie. Noi o putem atinge si defini doar in relatie cu noi insine si prin simturile noastre. Cu toate acestea, simturile noastre sunt imaginare deoarece intotdeauna noi simtim reactiile la o influenta exterioara. Nu vom gasi niciodata ce se intampla de fapt, in exteriorul nostrum, deoarece nu ne putem extrage pe noi insine din perceptia simturilor noastre.

Se pare ca putem percepe doar in masura similitudinii proprietatii noastre cu proprietatea spirituala. Cand proprietatile omului si ale Creatorului coincid, omul reveleaza Creatorul in masura acestei similitudini. Initial, noi am perceput doar forma imaginara a acestei lumi. Munca noastra consta in a ne ridica si a cere ca forma spirituala Superioara sa se imbrace in ea. O data ce avem aceste doua forme unde una o contine pe cealalta, vom dobandi o mai buna perceptie a lumii.

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Pe 16 Martie vom pregati evenimentul mini –Congresului dedicat Pastelui. Este intr-adevar necesara pregatirea, stiind ca lucrarile Congresului nu vor dura decat cateva ore? Nu putem doar sa participam si sa traim intreaga experienta acolo?

Raspunsul meu: De fapt este invers: daca ar fi trebuit sa fiu gata pentru o Conventie de trei zile, cum a fost cea din februarie, atunci nu ar fi fost nevoie sa trec printr-un proces de pregatire foarte meticulos, fiindca as fi avut timp sa ma pregatesc si in timpul Conventiei. De exemplu as petrece prima parte a zilei sau o zi intreaga pentru pregatiri, si apoi as avea destul timp ca sa absorb totul in zilele urmatoare.

Oricum, daca ar fi sa vin numai pentru patru ore, si sa nu ma fi pregatit deloc inainte, atunci acele patru ore vor zbura fara sa-mi fi adus vreun folos. De aceea cu cat este mai scurta intalnirea cu atat mai meticulos trebuie pregatita.

Va recomand insistent sa intrati pe site-ul  mini-Congresului si sa va familiarizati cu tot ce se intampla acolo, si sa incepeti sa va ganditi din timp la el. Totul depinde de pregatire; pe parcursul evenimentului nu va fi posibil sa se mai schimbe ceva. De aceea cel mai important lucru este modul in care ne pregatim pentru el.

La fel si in munca spirituala. Inainte ca omul sa treaca de Machsom si sa intre in Lumea Spirituala, intreaga sa munca sta in pregatirea pentru acea trecere. Nu se va intampla, pana ce nu se incheie pregatirea.

Toata dificultatea si oboseala care ne aduce atata suferinta in sclavia din Egipt este necesara in scopul pregatirii noastre pentru eliberare, iar eliberarea are loc numai odata ce pregatirile s-au incheiat pe deplin.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Exista multi oameni in lumea noastra care nu au nicio idee cum functioneaza aceasta. Nu sunt constienti de structura sistemului social si guvernamental, legea naturii, miscarea orbitala a planetelor si diferitele conexiuni care exista intre oameni. Oamenii pot trai o viata foarte simpla, cunoscand doar ceea ce este necesar traiului zilnic si fara sa arda de dorinta de a sti mai mult despre cum functioneaza lumea.

In contrast, in lumea noastra, unii oameni sunt mult mai interesati si curiosi sa afle mai mult si ei cerceteaza sistemul care opereaza asupra lumii.

Este la fel si despre existenta spirituala. Nu toti oamenii care obtin perceptie spirituala incearca sa sape mai adanc in ea. Ei sunt limitati in mod natural prin radacina sufletului, care nu cere nimic mai mult decat nivelul sau. Cu alte cuvinte, isi indeplineste functia in locul stabilit si nu se cere nimic mai mult.

Radacina sufletului cere mai mult de la altii care sunt meniti sa cerceteze Lumea Spirituala. Acestia sunt Kabalistii. Asemenea oamenilor de stiinta care examineaza lumea noastra, Kabalistii investigheaza in detaliu intregul sistem al Lumii Spirituale. Kabalistii sunt meniti sa ajunga la o implinire si o perceptie  spirituala completa. Asta este in concordanta cu radacina sufletului lor, care obliga Kabalistii sa-i includa pe toti in ei si sa cerceteze toate detaliile din Lumea Spirituala prin sinteza si analiza pentru a-si corecta sufletele. Este o masura in care sufletul cuiva cere corectie, pentru ca realitatea generala sa fie perceputa prin acea persoana.

Si este gradul la care cineva se corecteaza pe sine, prin care el este judecat. Daca cineva este corectat 100%, atunci acesta este echivalent cu marii Kabalisti si este egal cu ei in toate modurile. In spiritualitate nu exista impartire a oamenilor prin importanti si neimportanti. Conteaza doar daca cineva a facut ceea ce s-a cerut de la el.

Spiritualitatea este o lume a altruismului. Abordarea este putin diferita fata de ceea ce suntem noi obisnuiti; o persoana intra in spiritualitate, priveste inapoi si realizeaza ca nu a facut nimic! Nu a ramas nimic din ceea ce a luptat candva sa aiba sau din actiunile pe care le-a intreprins. Astfel, persoana va fi inconjurata doar de altruism pur.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→