Category Archives: Educatie

Depăşirea barierei individualiste

Întrebare: Chiar dacă am adunat toate informaţiile despre dezvoltarea crizei şi despre schimbarea rapidă a lumii, cei mai mulţi oameni nu sunt capabili s-o perceapă. Ei nu vor sa audă sau să schimbe ceva şi continuă să trăiască la fel ca înainte.

Raspuns: Acest lucru este normal; ei există în egoismul lor individual. Toate aceste informaţii le sunt străine, de aceea se închid fata de ele. Ei au, dacă nu agresiune, cel puţin un mecanism de apărare împotriva a ceva care nu este pur şi simplu nou, dar complet opus proprietăţilor lor interne.

Din acest motiv, avem nevoie să alegem o abordare foarte usoară, simplă, şi, poate chiar, într-un fel, jucausă, pentru a-i atrage şi implica şi să îmbrăcăm cunoaşterea integrală în forme atractive.

Acestea pot fi videoclipuri, filme, precum şi diverse scenarii, care ilustrează istoria umanităţii şi spun despre stările noastre actuale, nu direct ştiinţific prin tabele şi grafice, ci transmiţând informaţiile emoţional într-un mod care este aproape de o persoana, folosind exemple din situaţiile de viaţă. Prin aceasta, ei vor învăţa.

Oamenii percep informaţile destul de diferit prin exemplele altora, mai degrabă decât prin ale lor. Această abordare permite cuiva să-şi depăşească bariera personală; el sau ea invată din aceasta şi, treptat, începe să înţeleagă că ceea ce se spune, în general, vorbeşte despre el sau ea.

Tot felul de explicaţii, în formă de filme, clipuri video şi satire de teatru sunt discutate. Aici, o persoană adaptează treptat totul la ea însăşi şi îşi dă seama că acest lucru vorbeşte despre ea, despre lumea noastră, viaţa noastră, lipsa noastră de corespondenţă cu omul universal extern şi cu sistemele de civilizaţie. Deci, aici, avem nevoie să găsim o formă nouă de abordare a oamenilor.

Pentru prima dată în vieţile noastre, ne confruntăm cu o învăţătură care merge „împotriva” unei persoane. Anterior, întotdeauna am fost învăţaţi: „Trebuie să ştii acest lucru pentru a reuşi, a fi puternic, cunoscator, sensibil, pentru a depăşi o problema, a te ridica şi a câştiga peste ceilalţi.” Şi acum, noi învăţam că o persoană are nevoie să fie la fel ca ceilalţi: „Trebuie să fii unit cu ei pe acelaşi nivel; cel mai important lucru este să nu fii deasupra lor, ci să fii împreună cu ei”. Cu alte cuvinte, aici, practic jucăm împotriva egoismului nostru, ceea ce înseamnă că trebuie să fim mult mai înţelepţi şi mai vicleni decât egoismul nostru, în scopul de a-l scoate din joc.

În principiu, metoda integrala este „ajutor împotriva ta,” adica, împotriva egoismului tău, şi nimic nu poate fi făcut. Noi trebuie să înţelegem că aceeaşi abordare trebuie să fie luata aici, ca pentru un copil mic care are nevoie să fie învăţat lucruri pe care el nu are absolut nicio dorinta de a le accepta, care este să-l abordezi cu unele metode alternative. Treptat, el insuşi va realiza, „Acesta este exact modul in care am nevoie să mă comport, acesta este modul în care am nevoie să mă raportez la ceva.”
Dintr-o „Discuţie despre educaţia integrală”, 20/05/12

Eternitatea Procesului Integral

Intrebare: Cat de mult va scadea incidenta crimelor intr-un oras in care am implementat educatia integrala, astfel incat sa fim siguri ca munca a fost indeplinita in proportie de 10-20%?

Raspuns: Cred ca procesul educatiei integrale este fara sfarsit. Noi trebuie in mod constant sa impingem oamenii sa avanseze. In oras ar trebui sa se dezvolte in tot acest timp proprietatea spirituala, unitatea. Prin urmare, serviciul educatiei integrale trebuie sa actioneze acolo in mod constant. Acest proces ar trebui sa includa cateva zeci de oameni care sa lucreze cu educatia integrala, seminarii, sesiuni de training si chestionare.

In primul rand, asemenea evenimnete ar trebui sa aiba loc in fiecare scoala sau sa existe un program prelungit in care elevii sa primeasca educatia integrala. Acesta este un mod diferit de educatie.  Nu sunt exercitii scolare in fata unui profesor, ci mai degraba discutii asupra unor probleme intr-un semniar cu un psiholog. Asemenea munca este foarte productiva, si rezultatele ei sunt serioase.
Din Kab TV “Orasul Experimental: Educatia”, 03/03/2012

Nu Pentru Mandrie, Control Si Respect

Intrebare: Bine cunoscutele corporatii Sony si IBM au implementat de mult timp motivatia in grup in diferite moduri. Cultura corporatista este construita pe conceptul „Noi suntem un intreg” insa ei fac toate acestea pentru a obtine profit.

Cum este organizarea sociala integrala diferita de asemenea corporatii?

Raspuns: Eu nu doresc sa subliniez diferentele, ci mai degraba sa ajung la ele cu metoda noastra integrala si sa ii invit sa le foloseasca: „Sa incercam. Va vom arata cum training-ul si workshop-urile noastre vor inalta spiritele oamenilor.”

Ei pot intreba: „Si care este diferenta dintre work-shop-urile voastre si ceea ce am facut noi? In fond, poate ei au mult mai multe metode.

Diferenta consta in faptul ca in actiunile noastre, noi incercam sa cream un sentiment al unei lumi total noi. Noi ii ridicam deasupra lor intr-o noua stare, dar nu in conformitate cu principiul „suntem un grup” ca la jucatorii de fotbal a caror actiuni sunt in general suma directa a eforturilor lor. Desigur, spiritul si sentimentul ii ajuta si ii face sa se simta ca sunt parte a unui mare mecanism si au suportul unei organizatii puternice lucru care aduce companiei un anumit profit. Aici, insa, noi incercam sa ii inaltam spiritual.

Ce inseamna „spiritualitatea”? In primul rand, nu este pentru succesul material, nu pentru mandrie, control sau respect. Noi incercam sa inaltam oamenii deasupra naturii lor nu pentru a se folosi de asta, ci pentru a se ridica deasupra. In acest caz, grupul se aduna pentru a se ridica deasupra „sinelui” grupului egoist si simte ca se afla la urmatorul nivel al existentei.

Acest lucru este dobandit printr-o metoda simpla. Munca in grup este condusa in conformitate cu o anumita metoda: Cand ma inalt deasupra altora, cobor sub ei, si devin egal cu ei, ajung la garantia reciproca; incerc sa construiesc o relatie cu altii deasupra ego-ului meu, ceea ce inseamna ca nu actionez egoist ca ei. In corporatiile de astazi, egoistii, care incearca sa isi  dezvolte propriul ego pe seama altora, se afla impreuna in competitie, respect, invidie, cunoastere si alte calitati pe care doar oamenii le au. Ei incearca sa se stimuleze, sa faca profit, si sa se imbogateasca in cadrul aceluiasi ego.

Noi, pe de alta parte nu facem asa. Noi incercam mai intai sa ne ridicam deasupra ego-ului nostru. Noi dorim sa ajungem la atributul opus- al daruirii, deasupra ego-ului. Aici nu exista toate incercarile egoiste, ca in cazul membrilor coproratiilor IBM si Sony, ci incercari de a ajunge la atributul daruirii. Aceasta este o metoda total diferita.

Astfel noi obtinem un rezultat diferit, o creatie diferita. Noi dam nastere fortei colective a daruirii, fortei iubirii, nu fortei egoiste ci deasupra sa. Este exact ceea ce numim, „atributul daruirii.”

In interiorul aceluiasi atribut al daruirii, noi incepem sa simtim ce este o societate integrala, ce este garantia reciproca, ce este viata din exteriorul nostru.

„In afara noastra” inseamna ego-ul exterior, deasupra sa, la un nou nivel, intr-o noua dimensiune, unde masor totul in conformitate cu atributul daruirii, in functie de noile relatii dintre noi, unde eu nu contez ci doar noua existenta care este viata mea. Eu nu sunt inclus acolo, insa este „sinele” meu. Corpul meu exista alaturi de el ca un apendice corporal.

Este greu de explicat asta oamenilor obisnuiti, insa ei vor fi capabili sa inteleaga acest lucru dupa doar o lectie practica.

Comentariu: Insa oamenii nu vor doar sa se simta bine, ei vor de asemenea sa existe o productivitate mai mare.

Raspuns: Acesta va fi cu siguranta rezultatul. Nu numai ca productivitatea va fi evidenta, dar in afara de productie, fiecare dintre ei va vedea noi oportunitati in munca sa pe care nu le-a vazut inainte folosindu-se de perpectiva sa egoista. Omul va vedea scopuri total diferite, relatii, si posibile solutii; nu exista nici un dubiu.

Actiunea unei persoane va deveni mult mai productiva. O persoana va fi mai inteleapta, luminoasa, si agera. Fiecare va radia o energie total diferita- in special aceia care lucreaza in high-tech si diferite profesiuni creative. Si astazi ei sunt majoritatea. In afara de asta, toate aceste cai speciale sunt necesare chiar si pentru aceia care au de-a face cu marketing-ul- rezultatul va fi imediat simtit.

Din “Discutie despre Educatia Integrala” 24/05/2012

Intelegerea peste obstacolul pus de limba

Intrebare: Intr-unul dintre orase m-am lovit de faptul ca jumatate din populatie vorbea ruseste si cealalta jumatate limba locala. In ce limba sa predau metoda integrala? Oare trebuie sa despartim oamenii in functie de limba care o vorbesc sau trebuie sa-i unim?

Raspuns: Aparent asta este o situatie tipica. A desparti oameni bineinteles ca nu e bine, dar din punctual de vedere al perceperii materiei este necesar. Daca prezentam metoda integrala in forma de material video, atunci se pot folosi subtitrari. De exemplu, limba principala este rusa, iar jos vor fi subtitrarile.

Dar in nici un caz sa nu se desparta oamenii, ci sa se continue cu predarea combinata a celor 2 limbi. Fiecare sa vorbeasca in limba in care ii este lui comod. In acelasi timp, sa se incerce anularea in forma maximala a barierei (obstacolului) pus de limba, adicasa se incerce intelegerea reciproca si venirea in contact cit se poate de mult fara sa se tina cont de aceasta bariera! Atmosfera trebuie sa fie relaxata si complet egala.

Intrebare: Tinind faptul ca cunosterea este secundara in procesul integral, atunci este important cit de bine stie omul sa vorbeasca, sau mai importanta este legatura dintre oameni?

Raspuns: Principalul este ca omul trebuie sa inteleaga ca procesul care I se descrie este necesar, pentru ca nu se poate trece peste criza actuala in alt fel.De aceea trebuie tot timpul sa-l convingem ca nu exista alta metoda de rezolvat al crizei actuale. Si el trebuie sa acumuleze acaesta  in interiorul sau si sa prinda ceva cunostinte. Adica, trebuie sa–l umplem  cu anumite fapte de baza.

Din emisiune de pe KAB TV Un oras experimental” 3/3/12

Viata In Sine Promoveaza Procesul Integral

Intrebare: Ce procent din populatia unui oras trebuie sa fie implicata in procesul integral pentru a sustine procesul? Ar trebui sa fie o masa critica? Este imposibil sa implicam 100 din populatie, nu-i asa?

Raspuns: Nu este necesar sa implicati 100% din populatie in procesul integral. Este suficient un procent de 40% din societate care sa imbratiseze aceasta idee pentru ca ea sa devina importanta pentru intreaga masa de oameni.

Deoarece metoda inetgrala este benefica, ea va incepe sa patrunda in mase prin toate straturile societatii precum copiii sau oamenii varstnici. In afara de asta, vor exista puternice structuri de suport public. Eu sper ca inca din primele saptamani, societatea construita astfel isi va arata efectele asupra serviciilor orasenesti si a altor servicii de suport din oras. Insasi viata va promova acest sistem.

Din Kab TV “Orasul Experimental: Educatie” 03/03/2012

Vreau sa devin educator, sa ma invete cineva !

Intrebare: Sa presupunem ca locuitorii unei mici localitati au inceput sa invete metoda integrala. Cum se poate forma din ei o grupa de viitori profesori si educatori ?

Raspuns: La inceput trebuie sa fie doar grupuri generale. Dar in cursul primelor doua saptamini, in aceste grupuri o sa inceapa sa se evidentieze citiva oameni la care trebuie sa fim atenti si cu ei vom continua studiile suplimentare.

Daca ei o sa fie interesati in continuare sa se integreze in procesul de invatare deja ca educatori,profesori, organizatori de invatamint, atunci la sfirsitul cursurilor generale le organizam cursuri suplimentare in care ii invatam psihologia in lucru cu grupuri, etc…

Se poate bineinteles ca in continuare sa se organizeze in grupuri independente care vor invata dupa un program special.

Intrebare: Dupa acumularea invatamintului integral de inceput, urmeaza etapa a doua-educatia integrala.Cum se poate forma grupa pentru aceasta etapa ?

Raspuns: Pentru a doua etapa trebuie alesi oameni care sint capabili pentru educatia integrala cea speciala.Din ei o sa se formeze mici grupuri pentru pregatire de educatori si profesori.O sa li se faca o pregatire si specializare serioasa si din partea noastra si din partea pshihologilor si economistilor. Acesti oameni trebuie sa primeasca o pregatire de baza serioasa, pentru a putea explica, convinge si pentru a putea raspunde la orice intrebare si sa resolve orice problema care se poate ivi.

Din programul „orasul experimental, educatie” 03.03.2012

De la disciplina la prietenie

Întrebare: În educarea a zeci de mii de oameni în conformitate cu metoda integrala, este necesar sa avem mai multi organizatori pentru a veghea asupra disciplinei, pentru a ne asigura că oamenii nu joaca cărţi, beau sau fac alte lucruri pe la spate.

Cum faci acest lucru la o fabrică care este închisa, la urma urmei, disciplina strictă şi presiunile nu completează metoda integrala?

Răspuns: Ne confruntăm cu un proces necesar de educare a maselor, care va avea de suferit foarte mult în scenariul cel mai rău. Noi trebuie să înţelegem că nu trebuie să educăm prin presiune grea şi prin organizarea serioasa a disciplinei lor. Ei trebuie să vadă acest lucru, să-l înţeleagă în mod conştient, şi să încerce să sprijine eforturile noastre în acest sens.

Întrebare: Trebuie să pregătim organizatorii?

Răspuns: Absolut! Mai întâi de toate trebuie să pregătim organizatorii.

Ei trebuie să simtă acest nou spirit care se naşte aici; la urma urmei, mergem spre integrarea populaţiei, interconectarea lor, sprijinul reciproc şi completarea reciproca.

În acest caz, nu poate fi nici o întrebare despre ierarhie aici. Ierarhia este buna pentru procesul de organizare. Dar, odată ce spaţiul de studiu este organizat, în interior trebuie să fie prietenie în loc de disciplina.

Din Emisiunea KabTV „Orasul experimental: Educaţia” 3/3/12

O persoana noua pentru o epoca noua

O problema majora a momentului este cresterea acuta a somajului cauzata de criza economica. La urma urmei, noi am construit o societate in asa fel incat sa se produca tot mai multe produse si sa indoape pe fiecare persoana cu tot ceea ce este posibil. Facand asta, noi am abuzat de capacitatile noastre si producem un curent nesfarsit de lucruri pe care oameni le arunca cat mai repede ca sa cumpere altele noi, totul pentru imbogatirea producatorilor.

Oricum, criza a venit iar cererea nu mai e ceea ce ar fi putut fi intr-o societate de consum in dezvoltare. Dimpotriva, societatea isi reduce consumul si, ca efect, totul incetineste si se sfarama. Industria slabeste, companiile dau faliment si trag dupa ele sistemul financiar: banci, asigurari si firme de investitii. Ca rezultat, expertii estimeaza ca doar 10% din populatia lumii va lucra pentru a ne furniza tot ceea ce este necesar pentru trai, iar munca celorlalti pur si simplu nu va fi necesara.

Astfel, dintr-odata, gasim milioane de oameni care raman fara un loc de munca. Oricum, exista o metoda conform careia milioanele de persoane care lucrau in industrie sau birouri si care parasesc piata muncii sa fie capabili sa inceapa o noua munca. De aici in colo sarcina lor va fi sa formeze echilibrul nostru cu natura, sa initieze schimbari sociale si umane. Este necesar sa se creeze o noua fiinta umana pentru o noua era in care tocmai intram.

Din Kab Tv „O Viata Noua”#20, 28.03.12

Evitând panica

Întrebare: Să spunem că o mare fabrică dintr-un mic oraş de cincezi de mii de oameni se închide, iar oamenii sunt lăsaţi fără loc de muncă. Ce ar trebui să facem? Ar trebui să informăm oamenii despre schimbările calitative care apar la scară globală, sau doar să îi punem în faţa faptului împlinit?

Răspuns: Ce vrei să facă populaţia, să intre în panică? Confuzie, alcoolism, crime, colaspul unităţii familiei, ş.a.m.d, toate relaţiile sociale, chiar şi cele ascunse, se agravează imediat.

Mai întâi trebuie să avertizăm oamnii, să le dăm remediul şi apoi să le spunem despre boală. Trebuie să avem milă de biata populaţie. Asta în primul rând.

În al doilea rând, cum facem asta? Imaginează-ţi starea oribilă a cincezi de mii de oameni care coboară gradual spre nivelul de sărăcie şi degradare. Cum se poate preveni asta?

Întrebare: Nu oprim fabrica. În loc de asta, începem să tăiem gradual orele de muncă cu o oră pe săptămână. Le oferim oamenilor soluţia de a petrece această oră studiind, fără să părăsească fabirca. Facem un anunţ în care spunem că întreprinderea introduce un serviciu special şi că acum toată lumea trebuie să participe la lecţii ca şi cum ar fi la muncă.

Răspuns: Explicaţiile noastre pot fi conform condiţiei comune a naţiunii şi a lumii, crizei comune, problemelor comune. De aceea vrem să luminăm populaţia şi chiar să facem oraşul nostru unul special, un exemplu. Acesta este motivul pentru care noi introducem educaţia anticriză.

Putem vorbi de faptul că criza nu a cuprins doar oraşul ci întreaga lume. Trebuie cu adevărat să găsim justificare în presă şi peste tot. Oamenii trebuie să înţeleagă că un „tsunami” se îndreaptă spre întreaga planetă. Singurul lucru însă este acela că populaţia trebuie să fie luminată treptat, nu cu lovituri tăioase.

În timp ce criza continuă să crească, trebuie să educăm populaţia şi să schimbăm relaţiile noastre sociale şi viaţa într-o formă, un sistem, care poate servi ca buffer pentru a trece prin criză în mod paşnic şi bine, fără conflicte, poate chiar cu un anumit beneficiu. În alte cuvinte, criza nu trebuie să fie prezentată ca o criză, deoarece cuvântul înseamnă de fapt „naşterea a ceva nou”.

Putem explica toate acestea populaţie în mod gradual. Trebuie să studiem toate acestea astfel încât să înţelegem unde se află lumea şi ţara, cu noi înăuntrul lor. Asta va ajuta toată lumea să surpravieţuiască şi va avea succes în măsura înţelegerii lor.

Toate acestea se pot realiza prin diferite servicii publice, televiziunea locală, ziare şi prezentări făcute de celebrităţi locale. Trebuie să facem tot ceea ce putem. Putem invita profesori şi putem organiza ceva foarte prezentabil, respectabil şi convigător. Toate acestea prezentări trebuie să arate clar faptul că lumea se află cu adevărat la un punct de cotitură.

Întrebare: În loc de un necaz, „Totul este pierdut, închidem fabrica”, putem face o sărbătoarea, dăruind oamenilor o şansă pentru a crea un background emoţional pozitiv, bun. Reducând ziua de muncă cu o oră, putem spune, „Acesta este un lucru foarte bun”.

Răspuns: Introducem un sistem de învăţare integrală nu numai în fabrică ci şi pentru toată lumea în general, ca un sistem obligatoriu, până la pensionari.

Întrebare: Există o categorie de oameni, antreprenori, pe care este foarte greu să îi angajăm în studiu. Ei sunt independenţi din punct de vedere economic. Cum îi putem influenţa să înveţe?

Răspuns: O putem face, de exemplu, prin sistemul de taxe. Un anumit decret să oblige o persoană să participe la cursuri.

Din emisiunea de pe KAB TV, Un oras experimental – soluţia la criză, din 02.03.2012

Gustul unor noi senzaţii

Întrebare: Omul trebuie să se deschidă uşor, pentru a simţii gustul ieşirii din el însuşi, gustul integralităţii. Cum putem face asta? De unde să începem?

Răspuns: La început, în procesul de învăţare, foloseam jocuri. Acestea ne arătau cât de mult pierdem în interacţiunile noastre atunci când suntem individualişti şi cât de mult câştigăm când participăm împreună.

Atunci când participăm împreună la întâlnire, nu ne conectăm eforturile noastre sau cunoştinţele ci, mai degrabă, dăm naştere la ceva nou: o forţă nouă, o cunoaştere nouă, oportunităţi noi şi, cel mai important, o senzaţie nouă care există între noi. Şi cu toţi existăm în ea, împreună.

Din această participare nouă, nici măcar nu începem să ne simţim ca „noi”, deoarece asta reprezintă suma individualităţilor care se adună împreună. Atunci când ieşim din noi înşine, din individualitate, ajungem la următoarea stare a integralităţii numită Adam (Om sau Uman). Trebuie să încercăm să îl simţim. Dar acesta este un acord foarte fin.

Întrebare: Care este primul pas pentru a începe să simţim asta?

Răspuns: Cred că se construieşte prin conversaţie, prin comunicare, prin înţelegere şi participare reciprocă. Atunci când oamenii încep să simtă ce îi leagă, ce este comun între ei, se crează un fel de comunalitate, un tip de înţelegere reciprocă, non verbală, internă, adâncă.

Este un scop împărtăşit de toţi. Dar nu este un scop individualist, al fiecăruia dintre noi; acest scop este deasupra noastră: armonia cu natura pe care trebuie să o înţelegem, să îi prindem înţelesul, caracteristicile, relaţiile dintre ea şi noi şi felul în care intrăm în ea şi trăim în ea. Totuşi, noi existăm în ea doar datorită conexiunilor dintre noi. Chiar conexiunile dintre noi sunt acelea care crează „alinierea”, background-ul, simţul nostru integral. Cu ajutorul lui simţim natura integrală revelată în senzaţia noastră reciprocă, ca şi cum ar fi înăuntrul nostru.

Apoi, începem să simţim gândurile ei, inteligenţa, scopul, planul şi, gradual, începem să le realizăm. În afara sentimentelor care există, încep să le realizez, să le descopăr, dar le descopăr înăuntru, prin sentimentele noastre împărţite. Împreună cu toată lumea, încep să descopăr asta din ce în ce mai mult.

Începem să ne împărţim impresiile noastre emoţionale şi să le discutăm dintr-un punct de vedere logic. Care este acest plan? Ce este această forţă care ne operează pe noi şi pe alţii? Cum se schimbă percepţia noastră asupra lumii atunci când începem să simţim forţa interioară a naturii care, aparent, există aici înăuntru, iar toată lumea noastră parcă stă pe o platformă a ei, în timp ce ea constă dintr-o reţea de forţe care ţin întreaga lume şi o conduc. Deci, ce este această forţă? Care este energia ei?

Atunci când începem să ne clarificăm asta între noi, între prieteni, mai întâi fiecare dintre noi ajunge la această cunoaştere împărtăşită şi primeşte de la toată lumea sentimente şi inteligenţă adiţională. Iar prin aceste senzaţii şi inteligenţă împărţită, începem să obţinem armonia şi forţa integrală a naturii, care nu poate fi descoperită şi obţinută niciodată în mod individual.

Această discuţie ar trebui să dureze câteva ore într-un grup de zece oameni şi doi instructuri, într-un mediu calm, cu anumite materiale de citit.

Din “Discuţia asupra educaţiei integrale” nr.17, 02/28/12