Zoharul ne vorbește despre ceea ce se întâmplă în lumea spirituală, despre acțiunile de dăruire ale creației; prin urmare, nu îl putem înțelege din moment ce încă nu suntem capabili să efectuăm astfel de acțiuni!

Suntem în dorinţa noastră egoistă și știm doar cum să primim împlinire și plăcere și cum să acționăm pentru a obține această plăcere. Iar acțiunile despre care vorbește Zoharul par a fi descrise într-un limbaj de neînțeles, ca un cod secret, ca și cum ar fi vorba despre ceva ireal: fie în limbajul Cabalei, în termeni de Sefirot, Parțufim, al lumilor, fie ca un fel de alegorie în care soarele, luna, munții, oamenii și animalele se comportă ca într-un basm.

Niciunul dintre noi nu îl înțelegem și nici nu îl simțim, pentru că nu suntem în calitatea (natura) dăruirii, ci suntem în calitatea (natura) primirii.

Dacă ar fi să primim calitățile spirituale superioare ale dăruirii și iubirii în loc de calitățile noastre egoiste pământești, am înțelege imediat ce ne spune Zoharul și odată cu citirea lui, am dezvălui lumea superioară. Mai mult, nu va fi ca într-un roman de aventuri, ca într-o fantezie, ci mai degrabă o realitate!

Cu toate acestea, deoarece încă nu există calități spirituale în mine, ceea ce este descris în Zohar este ireal. De aceea citirea Zoharului se numește „Segula”, o tehnică specială! Ce este asta?

Citim și încercăm să chemăm asupra noastră forțe din acea lume, nivelul despre care se vorbește în Carte. Chiar dacă nu înțeleg textul, dar vreau să mă schimb și vreau să-l simt, acesta „luminează” asupra mea cu o „lumină care întoarce la sursă” (Ohr Makif, sau lumina înconjurătoare).

Această forță acționează asupra mea și va dezvălui noi calități în mine, ale dăruirii, despre care este scris în Zohar. La urma urmei, este scris în întregime în natura dăruirii, nu a primirii și se poate înțelege ce este scris acolo numai prin natura dăruirii.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 1/29/10, Shamati “Pentru a înțelege cuvintele Sfântului Zohar “

Filed under: Educatie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→

Comentariu: Mi-aţi spus odată că atunci când aţi vizionat filmul Indiana Jones, v-aţi dat seama de răul pe care îl aduce lumii, dar în același timp aţi spus că face parte din corectare. Aţi avut o atitudine dublă în această problemă.

Răspunsul meu: Ce poți face? Oamenii trebuie să treacă prin toate fazele credințelor religioase, mistice și multe alte credințe. Desigur, ei cred că dacă vor găsi o bucată de lemn, sau o piatră, sau o bucată de pergament veche de 2.000 de ani, atunci vor primi niște puteri mistice de la ea. Asta e o prostie! Nu există miracole în lume. Pur și simplu niciunul!

Un miracol este capacitatea noastră de a ajunge la un nivel în care simțim forțele mai subtile ale naturii. Dar trebuie să ne maturizăm la nivelul lor. La fel ca astăzi, dacă îi arăți unui Neanderthal ceea ce te înconjoară, el va crede că ești mai presus decât zeul lui. Pentru că zeul lui nu poate face decât asta și asta, iar tu apari brusc pe ecranul meu și eu vorbesc cu tine. Aceasta este pur și simplu conectarea între lumi!

Totul este mult mai simplu, mai specific și urmează exact legile naturii. Sper ca după această rundă, când omenirea va intra din nou în tot felul de excese religioase, să iasă foarte repede din ele.

Dacă nu, atunci vor fi războaie religioase. Acesta ar fi războiul lui Gog și Magog, care încă se poate întâmpla în lumea noastră la nivel fizic. Să sperăm că va fi pur virtual.

KabTV “Am primit un apel. Etape de dezvoltare” 7/5/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În fiecare dintre noi există dorinţe la toate nivelurile de dezvoltare: mineral, vegetal, animal și uman.

La nivel uman, în interiorul nostru, există dorințe ale tuturor tipurilor de oameni pe care îi vedem în lumea noastră.

Dar de fapt, aceasta nu este lumea, asta sunt eu. Prin urmare, în mine sunt tâlhari, mincinoși, oameni buni, oameni drepți, înțelepți și nebuni. Toate astea sunt tot eu.

Doar mi se pare că există această lume vastă, dar, de fapt, este doar o reprezentare a dorințelor și calităților mele interioare. Ele îmi sunt reprezentate sub formă de imagini minerale, vegetale, animale sau umane, în cele patru niveluri ale dorinței mele.

În funcție de modul în care văd lumea, pot înțelege cât sunt de corupt sau corectat, bun sau rău. Adică pe care dintre dorințele mele ar trebui să le corectez.

Dacă îmi corectez atitudinea față de lume, mă corectez pe mine. Văzând lumea din afara mea, înțeleg mult mai bine ce este rău și egoist în mine și cum să obțin binele și dăruirea față de ceea ce mi se pare exterior.

În schimb, corectându-mă, văd că întreaga lume se îmbunătățește.

Nu există lume; doar mi se pare că toate acestea există, ca pe ecranul cinematografului.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/23/09, Cartea Zohar “VaYishlach (Și Iacob a trimis)”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă un anumit număr dintre studenții dvs. s-ar afla într-o realizare spirituală, ar modifica și ar întări întregul proces pe care îl traversează atât grupul, cât și lumea?

Răspuns: Lumea ar fi și ea atrasă de asta și ar înțelege esența problemelor noastre sau cel puțin ar face mai puține greșeli. Ar vrea să-i asculte pe cei care înțeleg universul în întregime cu toate procesele sale de la început până la sfârșit, precum și în profunzimea lui.

Atunci lumea va urma astfel de oameni care vor explica cum să acţionăm pentru a ajunge rapid la o stare spirituală pentru că acesta este scopul dezvoltării noastre, scopul existenţei noastre.

Când începem cu toții să ne unim pe o asemenea scară, devenim  integrali și ne eliberăm de stăpânirea timpului, spațiului sau mișcării. Intrăm în următorul grad, următoarea dimensiune numită „om”. Dar astăzi, pe baza dezvoltării noastre, nu suntem încă acolo.

KabTV “Am primit un apel. Un om în împlinire” 7/21/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre rugăciunea de grup și rugăciunea individuală?

Răspuns: Este un sistem întreg. Faptul este că, dacă ne întoarcem către Creator, atunci este foarte important pentru noi ca rugăciunea noastră să fie colectivă și reciprocă și să vină de la mulți oameni, nu de la o singură persoană.

Când o persoană se conectează cu alți oameni, se acordează astfel încât Creatorul să-i audă. Dacă cere singur, atunci rugăciunea lui este ineficientă.

Întrebare: Adică să fii fizic cu alte persoane?

Răspuns: Nu neapărat fizic. Principalul lucru este ca o persoană să simtă că este conectată cu ceilalți și vrea să îmbine cererea sa cu cererea mai multor oameni.

Întrebare: Există chiar și o rugăciune numită „Rugăciunea celor mulţi”. Explicați ce înseamnă asta. Adică să mă rog pentru cei mulți și nu pentru mine?

Răspuns: Da. Când o persoană cere pentru mai mulţi, aceasta este cea mai eficientă rugăciune.

Întrebare: Pentru ce trebuie să te rogi?

Răspuns: Pentru bunătate, corectare, apropiere de Creator și așa mai departe.

Din KabTV “Stări Spirituale” 9/25/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dezvoltarea umanității duce la creșterea egoismului, a individualismului și a dorinței de a câștiga cât mai mult posibil în detrimentul celorlalți. În același timp, lumea modernă tinde spre integrare și prin urmare, fie că vrem sau nu, trebuie să ne îndreptăm spre conexiune și integrare reciprocă între toți.

Dar noi nu facem asta și se formează un fel de foarfece. Pe de o parte, lumea se îndreaptă către dezvoltarea tehnologică și economică, iar pe de altă parte nu există o dezvoltare socială corespunzătoare. Se dovedește că noi înșine producem toate problemele care apar în societatea modernă.

Această discrepanță duce la crize, conflicte și războaie care prezintă pericolul de a escalada într-un război mondial global. Prin urmare, trebuie să ne recunoaștem natura și cât de egoistă este direcția dezvoltării sale. În schimb, nu ne interesează să o corectăm și ne tratăm din ce în ce mai rău. Nu ne putem opri și înceta certurile noastre constante, concurența și chiar lupta.

Prin urmare, nu este de mirare că nu reușim să ne îmbunătățim viața. La urma urmei, nu corectăm umanitatea, nu le oferim copiilor educația și înțelegerea corespunzătoare a felului societăţii și lumii în care trăiesc și în ce direcție ar trebui să se dezvolte.

Neglijăm complet dezvoltarea societății umane an de an și investim doar în dezvoltarea tehnologiei, în telefoane mobile și computere. Dar este păcat să vedem cu ce fel de informații umplem aceste mijloace moderne de comunicare și cât de degradați suntem.

Suntem capabili să creăm microprocesoare care operează deja la frecvențe de câțiva gigaherți care asigură conexiunea noastră.

Dar, în același timp, separarea noastră crește direct proporțional.

Cum ne putem aștepta ca printr-o astfel de „avansare” lumea noastră să aibă o viață bună? Cu toată puterea dobândită în economie și finanțe, întregul nostru mâine, întreaga noastră existență viitoare este în discuție. Asta arată doar cât de slabi suntem, cât de mult nu înțelegem ce mijloace avem în mâinile noastre și cum am putea îmbunătăți lumea dacă am stabili o conexiune între noi. Aceasta este singura noastră problemă.

Este nevoie să se schimbe sistemul de educaţie pentru a schimba natura unei persoane astfel încât să nu ajungă doar la achiziții materiale, ci să vadă un mare avantaj în apropierea oamenilor și construirea împreună a unei societăți corecte, mai milostivă și mai binevoitoare. În prezent, nu construim o astfel de societate și nu-i învățăm acest lucru pe copiii noștri.

Din KabTV “Lumea” 9/22/22

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Viața nu înseamnă să te regăsești pe tine însuți. Viața înseamnă a te crea pe tine însuți (George Bernard Shaw).

Răspunsul meu: Aceasta nu este o sarcină ușoară.

Întrebare: Să spunem că „a te regăsi pe tine însuți” este mai mult sau mai puțin clar: a te regăsi într-o profesie… Ce vreţi să spuneţi prin cuvintele „a te crea pe tine însuți”?

Răspuns: A ne crea pe noi înșine este chestiunea cu care ne confruntăm. De fapt, acesta nu este un lucru de neatins. Aceasta este cerința care ne este impusă în viața noastră, de a ne asemăna cu Creatorul..

Comentariu: Nu știu ce este Creatorul, nu știu cine este El…

Răspunsul meu: Acest lucru îţi va fi explicat în detaliu. Scrie pe hârtie: „Prima condiție este să iubești pe toată lumea”.

Întrebare: Deci primul punct este că ar trebui să învăț să iubesc pe toată lumea? Asta înseamnă în general să fii asemănător cu Creatorul?

Răspuns: Da.

Întrebare: Este o rugăciune dacă o notez și mă uit la ea tot timpul?

Răspuns: Da, aceasta este o rugăciune. Imaginează-ți că ești ca un părinte, poate strict, poate amabil, indiferent cum, dar iubitor. Modul în care un astfel de părinte își tratează copiii, așa ar trebui să tratezi oamenii.

Întrebare: În momentul în care citesc asta zilnic și îmi dau seama că nu pot, este aceasta o rugăciune: „Nu pot!”?

Răspuns: Aceasta nu este o rugăciune, ci o stare în care te verifici și vezi cât de mult trebuie să fii corectat. Atunci ai pregătit deja niște solicitări sau cereri de corectare. Așa că aștepți ziua ispășirii și le prezenți.

Întrebare: Este aceasta adevărata rugăciune de Yom Kippur?

Răspuns: Da. Te judeci pe tine însuți, vii și îi ceri Creatorului să te corecteze pentru că tu nu te poți corecta. Singurul care poate este El. Dar numai în conformitate cu solicitările, cererile și rugâciunile tale. Așa că grăbește-te!

Întrebare: Aţi început prin a iubi pe toată lumea. Este aceasta, în principiu, baza pentru Yom Kippur?

Răspuns: Da, se numește „Ahavat olam“ – iubirea pentru lume.

Întrebare: La asta vreau să ajung și nu pot și cer?

Răspuns: Absolut! Așa că pregătește-te.

Din KabTV “Ştiri cu Michael Laitman” 9/29/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ziua Memorială a lui Baal HaSulam, Rav Yehuda Ha-Levi Ashlag este un eveniment special. La urma urmei, este dedicată unei persoane unice, un suflet cu totul special care a coborât pentru a ne conecta cu Creatorul. Nu mai avea nevoie de această muncă pentru el, ci doar pentru noi.

Baal HaSulam a deschis calea pentru posibilitatea contactului cu spiritualul pentru sufletele care coboară în această lume în ultima generaţie. Noi suntem cele mai grosolane suflete, cu cel mai mare egoism, ceea ce până acum nu a putut fi corectat. Și datoria noastră este să-l corectăm cu ajutorul metodologiei pe care ne-a lăsat-o Baal HaSulam.

Învățătura lui Baal HaSulam, metoda lui de corectare, este o lumină foarte mare pe care fiecare persoană o poate atrage spre sine. Baal HaSulam a vorbit, ne-a explicat, ne-a învățat și ne-a descris toți pașii pentru înaintarea corectă a sufletelor noastre către corectare, astfel încât să le putem conecta împreună și astfel să ne realizăm destinul.

Datorită lucrării lui Baal HaSulam, chiar și cea mai obișnuită persoană care urmează metoda sa poate ajunge la conexiunea cu Creatorul, ca și cum ar fi un expert remarcabil al Torei. Și înaintea lui, numai mari experți ai Torei au primit această recompensă.

Corectarea sufletelor în procesul dezvoltării umane a mers pas cu pas. Înainte de Baal Shem Tov, era nevoie să fim oameni foarte înălțați, cu suflete neobișnuit de înalte, pentru a atinge forța superioară și a obține conexiunea cu Creatorul. Iar după Baal Shem Tov, într-un fel a devenit mai ușor, luminile superioare s-au apropiat de sufletele inferioare. Prin urmare, sufletele joase au mai multe oportunități de a atinge măreția luminii, măreția Creatorului.

Cu cât umanitatea progresează mai mult, cu atât ne este mai ușor să ne apropiem de sursele luminii superioare și să le dezvăluim.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 10/7/22, “Ziua memorial a lui Baal HaSulam”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pocăința (Teshuva) este conținutul principal al Zilei Ispăşirii  (Yom Kippur)), deoarece acesta este principalul lucru pe care trebuie să-l facem pentru a ne întoarce la locul, la starea, în care am existat înainte de păcatul lui Adam. Acesta este scopul și ţelul nostru, datoria noastră de a ne întoarce exact în locul în care am fost și de unde am căzut.

Eram cu toții în adeziune cu Creatorul, în interiorul Lui ca un embrion în pântecele mamei. Apoi am căzut din această etapă de adeziune, în egoismul nostru, iar acum trebuie să ne întoarcem de la un pol la altul.

La urma urmei, acum toată lumea se gândește doar la sine și nu se poate gândi la altcineva decât dacă este profitabil pentru el. Cu toate acestea, nu suntem capabili să avem grijă de ceilalți în mod altruist, pur și simplu să ne iubim și să ne ajutăm unii pe alții dându-ne pe noi celorlalți.

Pentru a ne întoarce la starea în care ne aflam, trebuie să ne schimbăm natura egoistă, pe care am primit-o ca urmare a spulberării și separării, ca urmare a căderii de pe acel loc înalt.

Rabash scrie: „Pocăința se referă la Adam HaRishon înainte ca păcatul să fie îmbrăţişat, iar el a fost îndepărtat din cauza păcatului. Prin urmare, fiecare, pentru că este o parte din sufletul lui Adam HaRishon, trebuie să se apropie încă o dată de spiritualitate”, adică să se întoarcă la rădăcina lui, la starea în care se afla înainte de păcat.

Aceasta este o stare extrem de înaltă în care ne aflăm în interiorul Creatorului și ne lipim de El ca un embrion în interiorul mamei. Este imposibil chiar şi să ne imaginăm o astfel de stare exaltată, dar trebuie să ajungem la ea și cu siguranță o vom face. De aceea suntem atât de fericiți să fim într-un grup care învață și tânjește să implementeze această revenire și suntem ferm încrezători că o vom atinge în curând.

Înainte de toate, trebuie să studiem ce gânduri și sentimente există astăzi în noi, iar apoi vom învăța cum să ne corectăm inima și mintea pentru a ne apropia de starea în care eram înainte de a păcătui, înainte de a cădea și de a ne îndepărta de Creator. Cum s-a întâmplat că am căzut din spiritualitate de parcă ar fi fost un avort spontan și mama a pierdut copilul? Același lucru ni s-a întâmplat și când am căzut și ne-am îndepărtat de Creator. Dar astăzi avem o oportunitate fericită de a ne întoarce înapoi la El!

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/4/22, “Yom Kippur—Ziua ispăşirii”

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Nouă grupuri de studenți la drept din UC Berkeley semnează un regulament ilegal ”

Antisemitismul este rasism, care este ilegal în Statele Unite. Antisionismul, adică „țintirea statului Israel, conceput ca o colectivitate evreiască”, conform guvernului SUA, este o manifestare a antisemitismului și prin urmare ilegală. Totuși, acest lucru nu a împiedicat nouă grupuri de studenți de la Facultatea de drept din UC Berkeley să semneze o declarație deschis rasistă împotriva sioniștilor, a oricui îi susține și a Statului Israel în mod colectiv. Cele nouă organizații se angajează să interzică „vorbitorii care și-au exprimat și au continuat să susțină opinii… în sprijinul sionismului, al Statului de apartheid al Israelului și al ocupației Palestinei” și să sprijine mișcarea BDS. Ei au semnat-o, pretins în scopul „de a proteja siguranța și bunăstarea studenților palestinieni”.

Ai putea argumenta că nouă organizații studențești din peste o sută care există în Facultatea de drept din UC Berkeley sunt o mică minoritate, dar cu doar câțiva ani în urmă, ideea de a alcătui o astfel de declarație ar fi fost de neconceput, cu atât mai puțin să o semnezi.

De asemenea, dacă considerați că deși antisemitismul este ilegal în SUA, nimeni nu a luat nicio măsură împotriva acestor grupuri în afară de condamnarea lor, și asta de asemenea a fost exprimat în principal de evrei, este clar că opiniile antisemite sunt mult mai profunde sub suprafață. Dacă această tendință continuă și pare să se accelereze, nu va trece mult timp până când observația studentului de la Berkeley Law, Kenneth Marcus să devină realitate, că incidentul este un semn că „spaţiile universitare merg ca infamul apel al naziștilor judenfrei – fără evrei.”

Când am vorbit studenților din California în 2004 și i-am avertizat că aici vor ajunge lucrurile, ei nu m-au crezut. Când am vorbit în 2014 cu organizațiile care încercau să lupte împotriva antisemitismului în campusurile din SUA și le-am avertizat că aici ajung lucrurile, nu m-au crezut. Acum sunt alarmați că se întâmplă, dar totuși rezistă singurei soluții la situația lor: propria lor unitate.

Trebuie spus în cuvinte simple: dacă evreimea americană nu se unește, și unitatea poate începe cu studenții evrei, cererea de a face Berkeley să fie liberă de sioniști se va răspândi în toată țara. Cererea nu se va limita la interzicerea sioniștilor explicit, ci și a celor care ar putea fi susținători ascunși ai sionismului și anume toți evreii.

Așa cum Spania i-a expulzat pe toți evreii pentru că îi bănuia că aspirau în secret să convertească creștinii la iudaism, oricine susține sau ar putea sprijini sionismul va deveni un suspect și prin urmare, un paria. Așa cum nu i-a ajutat pe evrei să declare, sincer de altfel, că nu încercau să convertească creștini, nu îi va ajuta pe evreii americani să afirme că nu susțin sionismul sau statul Israel.

Antisemitismul este deja omniprezent în „Țara libertăţii”. Dacă un student arab arată sprijin pentru Palestina, Afganistan, Arabia Saudită sau orice altă țară explicit musulmană, acel sprijin este protejat cu înverșunare de către grupurile pentru drepturile omului și de către Facultatea și Administrația Universității, ca expresie legitimă a libertății de exprimare. Dar în campusuri, același drept este refuzat studenților evrei care susțin Israelul; acestora le este frică nu numai să arate sprijin pentru statul evreiesc, ci chiar să se identifice ca evrei sau să poarte însemne evreiești precum Steaua lui David.

Cea mai bună lecție pe care ar trebui să o învețe studenții evrei este motivul pentru care sunt urâți. Ei simt că nu au făcut nimic rău, dar acest lucru nu este în mod clar punctul de vedere al multora dintre colegii lor și mulți alții se alătură acuzatorilor lor. Ciclul istoriei evreiești nu s-a schimbat de la înființarea națiunii: ei sunt bineveniți, tolerați, urâți și în cele din urmă expulzați (sau exterminați) oriunde merg.

Singurul antidot împotriva urii împotriva evreilor este unitatea evreiască – nu împotriva antisemitismului, ci a grijii de dragul grijii. Solidaritatea a fost singura noastră sursă de forță, deoarece vocația noastră este să dăm dovadă de unitate exemplară, responsabilitate reciprocă și grijă față de ceilalți ca pentru noi înșine.

Puterea noastră este în unitatea noastră, deoarece universul este o entitate unită și numai oamenii se simt despărțiți. Poporul evreu a devenit o națiune când a reușit să se unească deasupra separării lor și să devină asemănător cu restul naturii; de aceea a fost însărcinat să fie un exemplu.

De atunci, omenirea și-a fixat ochii asupra noastră și ne urmează exemplul. Când suntem despărțiți, suntem vrând-nevrând un exemplu de diviziune, așa că lumea ne acuză că incităm la conflicte. Când suntem uniți, suntem un exemplu de unitate, așa că lumea ne îmbrățișează.

Acesta este mesajul pe care încerc să-l transmit studenților evrei din America din 2004. Dacă îmbrățișează mesajul și se unesc, va fi cea mai valoroasă lecție pe care o vor învăța vreodată și lumea le va mulțumi pentru aceasta.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→