Tag Archives: Dorinta

Trecerea la o observatie exterioara

Intrebare: Atunci cand ne actualizam dorintele pana la nivelul impresiilor, nu cumva facem ca lumea materiala sa ne fie mai prietenoasa?

Raspunsul meu: Noi toti suntem alcatuiti dintr-o materie numita dorinta de placere. Atunci cand Lumina afecteaza dorinta de satisfactie, in asa fel incat sa atinga cea mai rea stare, nu se ia in considerare decat pe sine; nu-i pasa decat de ea insasi si nu se percepe decat pe ea insasi. Acest scurt circuit creaza imaginea lumii din inima noastra.

Prin corectarea dorintei noastre, incepem sa percepem o alta realitate care exista in exteriorul acesteia in care ne aflam. Cand este perceput ceva prin intermediul dorintelor altor oameni, in loc de ale noastre, se numeste Lumea Spirituala Superioara, si ea este o lume a vietii vesnice.

Corectarea este un proces de invatare despre cum sa percepem ceea ce se afla in afara noastra si care ni se opune. Este o simpla provocare psihologica. La sfarsitul zilei toti vrem sa fim multumiti si aspiram la bine. Iar problema cu materia este ca pana la urma vom atinge binele infinit, insa numai cu conditia de a iesi din noi insine.

Dupa ce iesim din noi insine, materialul creatiei (dorinta de placere) incepe sa fie tratata drept mine, cand de fapt este a mea. Acesta este momentul  in care ea devine prietenoasa.

Intregul Sistem Lucreaza Cu Tine Daca Iti Doresti

Intrebare: Pentru a trece de zidul ce ma separa de Lumea Spirituala, trebuie sa il distrug din ambele parti, egoista si altruista, sau pot sa il distrug numai dintr-o parte.

Raspunsul Meu: Lumina actioneaza in partea spirituala, repetand actiunea pe care o efectuam in partea noastra. Daca nu actionam in partea noastra, Lumina nu va veni de Sus si nu va produce niciun efect in partea spirituala. Suntem ca o bucata de metal care se apropie de un zid si pe cealalta parte actioneaza un magnet. Astfel lucram impreuna, in ambele parti. Creatorul nu poate actiona asupra noastra daca nu ne dorim. Alminteri unde ar fi liberul arbitru? Daca numai Creatorul ar munci, am fi doar un simplu obiect. De aceea trebuie sa fim inaitea Lui si sa ii cerem Lui sa actioneze. In felul acesta putem determina totul. Actiunea are loc in ambele parti, nu numai intr-o parte. In partea noastra doar activam actiunea, pe cand realizarea ei are loc in cealalta parte.

Forta care lucreaza, actioneaza si realizarea corectiei vine de la Creator. Lumina vine la noi, incepe sa ne ridice, si ne poarta peste zid. Totusi aceasta se intampla numai la cererea noastra si numai in masura in care corespunde cu intregul plan comun. O persoana nu poate actiona potrivit cu programul ei propiu, ci numai impreuna cu intregul sistem, care avanseaza catre corectie. Poate avansa numai impreuna cu intregul sistem, si nu conteaza daca celelalte parti din sistem (alti oameni) doresc corectia sau nu. In relatia cu o persoana, vor adapta forma care este necesara ei.

Asadar, ascensiunea unuia depinde numai de el, pe cand toti ceilalti exista in forma finala, corectata in raport cu el. Totusi, ei vor fi corectati in raport cu el si vor lucra cu el numai in masura in care vrea sa se uneasca si sa avanseze impreuna cu ei.

Ce Ne Invata Zohar-ul

Ce ne invata Zohar-ul ? Din stiinta Kabbalah stim ca Creatorul a creat o singura dorinta, in cadrul careia va aparea intreaga dezvoltare in continuare. Aceasta singura dorinta cuprinde toate dorintele individuale, conectate unele cu altele intr-un singur sistem denumit “Adam”, sufletul comun.

Apoi, potrivit programului Lui, Creatorul a inceput sa rupa conexiunile existente intre partile aceleiasi dorinte. Astfel, au inceput sa piarda legaturile dintre ele, si ca un organism bolnav, organele au incetat sa interactioneze corespunzator. Similar cu un dezechilibru cand corpul nostru este bolnav, simtim simptome ca de exemplu: cresterea tensiunii si temperaturi, sau schimbari chimice ale sangelui. Este o conditie in care corpul este incapabil sa se echilibreze singur.

De ce Creatorul actioneaza in felul acesta cu privire la suflet? Deoarece noi trebuie sa simtim alterarea si sa o corectam. Aceasta boala sau alterare intre noi ca parti ale unui singur sistem intervine in starea noastra initiala, si incepem sa ne simtim din ce in ce mai deconectati unii de altii. Aceasta pierdere a legaturilor dintre noi cuprinde 125 de trepte descendente din Lumea Infinitului, in stadiul in care eram infinit conectati unii cu alti, incat legaturile dispareau complet. Mai mult, in timpul caderii prin cele 125 de trepte, intr-un nivel denumit Parsa –potcoava, intorsura, o si mai mare alterare a aparut, si in loc de corectia pozitiva care era prezenta odata, a aparut o corectie negativa. De aceea, fiecare persoana doreste acum sa ii foloseasca pe ceilalti in beneficiul sau. Organismul nu moare pur si simplu, ci se devoreaza singur.

Aceasta coborare intr-o dorinta de dragul de a primi si folosi pe ceilalti, continua pana cand apare o deconectare completa a unora fata de ceilalti, inclusiv a corectiei pozitive de dragul de a da, precum si a corectiei negative de dragul de a primi. Existam intr-un stadiu de disparitate totala fata de spiritualitate, lipsindu-ne orice nevoie sau conostinta in legatura cu ea, aceasta fiind o consecinta a separarii dintre noi.

De aceea, ce simtim este “lumea asta,” o realitate imaginara. De ce este imaginara? Deoarece Creatorul a creat-o pentru noi in scopul obtinerii unei iluzii a absentei Lui. Ne este dat prilejul de a intelege ca trebuie sa corectam conexiunea dintre noi. In masura in care conexiunea creste, sufletul nostru urca si astfel simtim lumea asta si Lumea Infinitului. Restabilirea conexiunii dintre noi provoaca o ascensiune.

Din acest motiv, in masura in care ne putem imagina starea noastra in legatura cu toate sufletele (toti indivizii – parte a creatiei – impreuna), vom obtine o mai mare apreciere a Cartii Zohar. La urma urmelor, Cartea Zohar este scrisa de la nivelul Lumii Infinitului. Autorii cartii Zohar au scris-o din varful celor 125 de trepte, unde erau conectati impreuna. Asemanator, cand studiem Zohar-ul, trebuie sa simtim o dorinta de a ne uni. Nu avem nevoie de trucuri speciale, trebuie doar sa ne amintim ca totul se obtine in conexiunea dintre noi.

Concret, Zohar-ul vorbeste numai despre unirea sufletelor. Explica conexiunea noastra cu sistemul general, denumit “Adam” cu toate celelalte suflete, si cum ne putem conecta toti impreuna intr-un sistem corectat, sanatos, si functional. Acesta este singurul lucru despre care vorbeste Zohar-ul.

De ce ne trateaza Creatorul, atat de rau?

Doua intrebari referitoare la atitudinea Kabalistilor fata de lume:

Intrebare: Grupul nostru de studiu in Kabbalah, din Seattle a fost invitat sa faca o prezentare de Kabbalah, la un club care se intruneste pentru a afla despre diferite traditii spirituale. Convorbirea a mers foarte bine si la final, unul dintre participanti a intrebat: “Ce spun Kabalistii, ca ar trebui sa facem atunci cand dorintele noastre cresc?”. Cum ai fi raspuns la aceasta intrebare?

Raspunsul meu: Noi le vom implini prin intelegerea Creatorului.

Intrebare: Daca intotdeauna, Kabalistii au stiut totul, in opinia mea, acestia sunt responsabili de a explica intregii umanitati, chiar fiecarei persoane, de ce, aparent, Creatorul ne trateaza atat de rau.

Raspunsul meu: Nu Kabalistii, ci tu percepi atitudinea Creatorului, in acest fel. Vei intelege restul pe cont propriu, odata ce impresiile tale despre lume vor incepe sa se schimbe.

Fii Un Om Nou In Fiecare Clipa

Este greu de simtit si de inteles ce este sufletul, desi Kabalistii ne spun ca sufletul este o parte din Creator care este calitatea de a darui. Cand dorinta de a primi placere isi asuma forma daruirii ea incepe sa lucreze ca o dorinta de daruire. Ca rezultat, el se simte asemanator Creatorului atata timp cat este o parte din El.

De fiecare data cand simtim o schimbare inauntru, avem un suflet diferit. In timpul fiecarei actiuni de fuzionare a noastra cu Lumina, douazeci si cinci de Partzufim spirituale noi, sau suflete, sunt nascute. Deci cum este posibil sa ne identificam pe noi insine in Lumea Spirituala? In acesta lume materiala noi ne identificam pe noi insine prin tot ceea ce in mod curent percepem ca fiind al nostru, cum ar fi parti ale corpului nostru (brate, picioare, cap si asa mai departe). Atata timp cat suntem in viata, acelasi corp ramane cu noi si azi, si maine, si poimaine, si asa mai departe.

Atunci ce este “al nostru” in Lumea Spirituala? Ce ramane cu noi de la starea anterioara daca vom primi constant zece Sfirot noi, si inca un Aviut nou de dorinta, cu noi calitati, cu ecran nou si cu Lumina noua? Exista ceva care ramane in scopul de a simti ca exista un “noi” inainte de nasterea altor suflete?

Adevarul este ca, in spiritualitate – in fiecare zi si in fiecare clipa – esti o persoana noua. Este invers decat in viata noastra materiala. In spiritualitate, totul este in mod constant reinnoit, cu exceptia punctului initial din inima.

Tot Ceea Ce Avem De Facut Este Sa Revelam Dorinta

Prin simpla citire a Zohar-ului, in mod gradat incepem sa-l intelegem. Aceasta Carte nu este construita pe explicatii ci mai degraba pe lectura in sine ceea ce inseamna procesul de unde incepem sa simtim o senzatie mai clara a Lumii Superioare.

Ima Ilaa (Mama Superioara pentru noi toti) se numeste Bina. Ea radiaza Lumina Inconjuratoare peste noi.  Asemenea bebelusilor cu ochii larg deschisi si cu gura deschisa, trebuie sa incercam sa O chemam  cu o intentie indreptatita : sa devin un om cu dorinta de a atinge calitatea daruirii prin revelarea ei in mine.

Asta este de ajuns. Orice altceva este scris in carte ni se va revela in mod treptat. Ce inseamna treptat? Inseamna in acelasi fel cum invata un bebelus. Ei nu stiu niciun cuvant, nu inteleg ce se intampla cu ei si dorintele lor; se intampla ca una sau alta li se reveleaza si astfel incep sa inteleaga cate ceva. Astfel descopera ei lumea.

Asta este ceva normal si natural. Lumea Superioara ni se dezvaluie noua, in acelasi fel. Daca ne amintim cum am crescut si cum am descoperit lumea o sa intelegem cum sa avansam in spiritualitate. Apoi, nu o sa mai avem de ce sa ne plangem. Ne vom dezvolta exact in acelasi fel, nimic nu e schimbat.

Ulterior, este mai usor de inteles ca nu e nevoie ca noi sa fim “destepti”. Tot ce avem de facut este sa descoperim dorinta de a atinge Lumea Superioara in conformitate cu care noi suntem doar o particica.

Conteaza chiar si cele mai indepartate stele

O persoana care cauta constient spiritualitatea este influentata de diferite legi de dezvoltare, fata de o persoana care merge pe calea naturala. Este similar cu diferenţa dintre fizica clasica, care se ocupa cu obiectele materiale mari, si fizica cuantica, care studiaza particulele elementare. Diferenta dintre acestea este ca diferenta dintre lumina si intuneric. Fizica obisnuita vorbeste de materie, in timp ce fizica cuantica vorbeste de lumina, pentru ca o particula cuantica este o particula de lumina. Cu alte cuvinte, acesta este un nivel diferit al naturii, chiar daca acesta este, inca, in limitele acestei lumi, si acesta difera foarte mult de ceea ce suntem obisnuiti.

Cu privire la spiritualitate, daca o scanteie de corecţie se trezeste intr-o persoana, ea este corectata intr-un mod similar cu ceea ce se intampla in natura – prin a fi incorporata in interiorul celor care au scanteia spirituala, cei care aspira spre spiritualitate si isi pun intrebarea “Care este sensul vietii mele?”. Unii fac o munca spirituala,in timp ce altii ii ajuta, prin sprijinire sau prin impiedicare. Astfel, toti avanseaza impreuna.

Acesta este motivul pentru care Stiinţa Kabbalah trebuie diseminata in randul tuturor oamenilor, atata timp cat aceasta nu va ajunge intr-un fel, la fiecarea persoana, aceasta nu va participa la corectie. Este similar cu modul in care, la prima vedere se pare ca omenirea nu prezinta nici o legatura cu ceea ce se intampla in unele galaxii, la milioane de ani lumina distanta de Pamant. Dar, de fapt, noi, pur si simplu nu intelegem inca, cat de dependenti suntem la sfarsitul corectiei, de fiecare gram de materie, chiar si de cele indepartate stele, deoarece de asemenea trebuie sa fie parte din noi, in scopul de a duce la perfectiune, Malchut al Infinitului.

Acest principiu se aplica, cu atat mai mult, fiecarei persoane in aceasta lume, chiar si celui care duce cea cea mai simpla existenta si nu ii pasa de spiritualitate. Cu toate acestea, aceasta persoana participa la procesul de corectare, intr-o masura, cat e capabil, si, prin urmare, trebuie sa-i daruim cunostintele Kabalei, de asemenea.

Ca ramas bun tuturor cititorilor blog-ului, propun sa urmariti  Congresul nostru, Zohar 2010, pe http://www.kab.tv/eng

Va doresc toate cele bune, pana cand ne vom intalni din nou pe acest blog, joi, 25 februarie 2010.

Lumina ne va corecta

Am primit trei intrebari despre corectarea spirituala:

Intrebare: Ca student in Kabbalah, as dori sa experimentez in mod natural simtirea Creatorului, dar se pare ca cel mai important este de a fi in schimbare sau corectare, astfel incat dorinta mea sa devina daruitoare altora. Sunt nesigur de ceva. Simtirea dorintei de a darui altor persoane este experimentarea simtirii Creatorului, sau acolo este vorba de mai mult? Senzatia Creatorului seamana cu ceva “maret” sau cu euforia?

Raspunsul meu: Chiar inainte de dobandirea calitatii de daruire vei simti usor Creatorul, de la distanta.

Intrebare: Inteleg ca trebuie sa ai adanc in inima ta nevoia de corectare si sa te rogi ca aceasta sa se intample. Cu toate acestea, cu cat mai mult ma uit la oamenii din jurul meu si la acţiunile lor, cu atat mai mult ii urasc. De exemplu, ma simt astfel de fiecare data cand ei dau muzica tare, la 4 dimineata sau arunca tot felul de lucruri pe jos, sau sunt violenti unii cu ceilalti. Cum pot iubi o asemenea societate? Nu-mi place deloc, dar, pe de alta parte, exista nevoia de corectare.

Raspunsul meu: Ei nu o fac ca sa te chinuie pe tine. Creatorul face acest lucru, ca sa iti atraga atentia catre El!

Intrebare: Ce ar trebui sa faca cineva care nu are nicio dorinta, zi de zi in viata sa, cum ar trebui sa lucreze?

Raspunsul meu: Ar trebui sa castigi cele necesare pentru subzistenta ta, si sa lasi Lumina sa efectueze corectarea spirituala.

A vedea raul ca bine

Zohar, Capitolul “Ki Tisa”, Paragraful 16: “Toti cei care sunt maniati pe tine vor fi rusinati si dezonorati.” Creatorul e destinat sa faca lui Israel tot binele acela, pe care L-a spus prin profetii adevarului si pentru care Israel a suferit foarte mult in exil. Daca nu ar fi fost tot acest bine pe care il asteapta si il vad, care e scris in Torah, ei n-ar fi fost capabili sa tolereze si sa reziste exilului.

Asta inseamna ca o persoana capata o dorinta mai mare de corectare, numita “Isra-el” (direct la Creator), anticipand binele si abundenta care vor veni dupa aceea. Si, in plus, aceasta dorinta creste si mai mult atunci cand persoana capata o conexiune initiala cu acel bine.

In lumea noastra, persoana simte ca stie ca va primi o recompensa viitoare pentru suferinta sa. Dar in spiritualitate, lucrurile nu stau asa. Acolo, persoana nu primeste alinare psihologica gandindu-se ca raul se va transforma in bine. Cel care studiaza Kabbalah se raporteaza diferit la acest lucru. Atunci cand o persoana se afla pe calea adevarului, ea stie ca raul e acolo ca sa o ajute sa realizeze binele. Persoana vede ca, de fapt, raul este in ea insasi si ca trebuie sa il corecteze, in loc sa il indure, pur si simplu. Atunci, in loc sa simta raul, simte binele.

Persoana nu asteapta ca dupa o lovitura nenorocoasa sa vina una norocoasa, ci stie ca „lovitura nenorocoasa” pe care o experimenteaza este revelatia raului in sine, pe care trebuie sa il dezvaluie si apoi sa il corecteze. In acest mod, el realizeaza binele din interior. Nu e vorba de faptul ca suferinta se petrece intr-un loc, iar recompensa in altul, sau ca persoana face un efort aici si primeste o plata acolo. Mai degraba, facand corectarea, persoana transforma „inclinatia rea” in „inclinatia buna” – si aceasta e recompensa.

De aceea, persoana se bucura atunci cand “cele rele se dezvaluie” – pentru ca asta ii da ceva la care sa lucreze si pe care sa il corecteze. Multumita acestei lucrari atinge ea spiritualitatea, pe Creator, proprietatea daruirii. Si totusi, toate se petrec in acelasi loc: dorinta de a primi placere.

Sa ne inaltam la infinitate

Cu totii venim din Lumea Infinitatii, care e o singura dorinta in care suntem cu totii conectati laolalta, ca celule ale unui corp comun. Conexiunea care a existat inainte de coborarea noastra in aceasta lume a fost mentinuta de forta Creatorului; El ne-a “suprimat” cu Lumina Lui si ne-a unit fortat.

Apoi ne-a lasat, “s-a restrictionat”, iar Lumina a disparut. Dorinta a inceput sa coboare din ce in ce mai jos, sa se indeparteze din ce in ce mai mult de Lumina, pana ce s-a spart complet in bucati mici. Ca urmare, fiecare fragment s-a simtit separat de celelalte si total neconectat cu ele.

Dar atunci, am trecut printr-o cadere inca si mai profunda, iar acum incepem sa dezvaluim ca suntem conectati cu altii; insa conexiunea noastra este negativa si ne face sa vrem sa ne folosim sau chiar sa ne omoram unii pe altii. Conexiunea noastra e negativa si opusa fata de ceea ce ar trebui sa fie.

Trebuie sa ajungem la realizarea acestui lucru, pentru ca apoi sa incepem sa ne inaltam catre o conexiune intre noi, catre acelasi Malchut al Lumii Infinitatii. Insa de data aceasta o vom face singuri, pregatindu-ne cu ajutorul studiului si al diferitelor actiuni si dorind sa inaintam catre starea corectata.

Toata corectarea inseamna unirea noastra laolalta. De aceea sta scris ca “’Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti’ este regula principala a Torei.”. Cand dorinta se corecteaza, ea e umpluta cu Lumina. Conform legii echivalentei formei, cu cat dorinta se deschide mai mult catre daruire, cu atat Lumina o va umple. Din partea Luminii nu exista restrictii; intotdeauna, toate restrictiile sunt facute din partea dorintei.