Tag Archives: Iubire

Grupul este o forţă purificatoare

Întrebare: Cum putem să ne concentrăm permanent pe iubire şi dăruire?

Răspuns: Putem să ne concentrăm pe iubire şi dăruire doar în mediul corect, care este mântuirea noastră. Nici nu ne putem imagina cât este de eficient şi unic acest ajutor, el este ca un diapazon în care putem regla toate atributele, fiecare şir (lanţ) al sufletelor.

Pe de o parte, există atributele de dăruire adânc îngropate în interiorul tuturor particulelor sufletului general graţie spargerii. Pe de altă parte, există cei care primesc conştientizarea acestui atribut de dăruire şi sunt pregătiţi să înceapă să lucreze cu el şi să se conecteze la un altul. Dorinţa de a se conecta şi de a se uni transformă societatea într-un mecanism spiritual în care oricine care vrea să se purifice şi să se consolideze în direcţia corectă o poate face.

Dar, această societate are de clarificat în permanenţă şi de căutat ce ar putea fi ameliorat. Este o muncă de grup fără întrerupere, toată lumea munceşte asupra conexiunii cu ceilalţi.

Întregul colectiv egoist este înlocuit cu o singură societate unificată şi apoi, acest atribut unit de iubire şi dăruire, când toată lumea se dizolvă într-o unitate gigant care este făcută din cei mulţi, devine o forţă purificatoare, deoarece Lumina Superioară trece prin ea. Se aseamănă Creatorului şi este în echivalenţă de formă cu El, cu forţa Sa, cu prezenţa Sa neclară şi apoi, cu prezenţa Sa clară care va traversa tocmai acest sistem numit grup.

Acum, reprezentanţii săi care sunt vectorii forţei întregului grup, pot ieşi spre public şi pot munci cu toată lumea asupra conexiunii.

Din “secretele Cărţii Eterne”, kab.tv, 09.11.2013

Luaţi în considerare doar scopul

Toate presiunile pe care le resimţim, micile izbucniri care fac să avanseze creaţia pe axa timpului, ne forţează să ne dezvoltăm progresiv, iar suferinţele teribile pe care le trăim, totul duce la iubirea de Creator, care vrea să ne facă să avansăm şi care nu funcţionează dacă nu luăm în considerare obiectivul. Providenţa Creatorului este o Providenţă deliberată şi nu ţine cont de diferite evenimente şi arată prin ce trecem.

Este imposibil să spunem că, Creatorul, forţa iubirii şi dăruirii, nu-şi face griji cu privire la cum ne simţim. În primul rând, El le simte şi mult mai mult decât noi, conform nivelului Său. Inadaptarea, lipsa echivalenţei de formă a creaturii cu Creatorul sunt resimţite ca o mare tristeţe la nivelurile superioare.

Totuşi, noi simţim doar rezonanţele slabe ale acestei dureri, în măsura în care noi putem să le simţim. Aşa cum dăruirea creşte sentimentul plăcerii de 620 de ori, la fel suferinţele se simt de 620 de ori mai puternic în nivelul superior, decât le simţim noi. Este vorba, de fapt, de o diferenţă infinită.

Creatorul este la un nivel superior în raport cu noi şi deci, inadaptarea noastră, deficitul nostru este estimat în raport cu el. În măsura în care, viitorul perfect este revelat la nivelul superior, putem deja să vedem lipsa noastră în starea actuală, neputinţa noastră, suferinţa noastră şi incapacitatea noastră de a justifica Creatorul, care acţionează faţă de noi ca bun şi binevoitor, numai prin iubire.

Este numai o problemă psihologică să determinăm că tot ceea ce simţim acum este vindecare şi ne trimite la adeziune. Apoi, toate problemele vor fi rezolvate, întunericul va deveni lumina credinţei şi amarul va deveni dulce. Nu avem nevoie de nimic altceva! De fapt, nimic nu se schimbă, doar modul în care determinăm starea în care suntem deja: aşa cum este spus: “şi veţi mânca ceea ce este vechi”.

Acum, suntem în Lumina Infinitului, într-o lume eternă, în starea fixă. Toate ascunderile sunt numai în noi, în percepţia noastră, în înţelegerea noastră, doar la nivelul nostru intern. Este suficient să schimbăm atitudinea noastră în interior şi să preferăm dăruirea primirii şi vom simţi că intrăm în lumea eternă şi perfectă în aceeaşi măsură. Ne vom da seama că lumea noastră era imaginară: deci, nu avem altceva de făcut, decât să corectăm percepţia noastră asupra realităţii.

Întrebare: Cum pot determina că, tot ceea ce mi se întâmplă, mă conduce la adeziune ?

Răspuns: Pentru a face asta, trebuie să accept mintea mediului, în loc de propria-mi minte. Un mediu este un grup, un profesor şi cărţile care trebuie să efectueze o astfel de schimbare în mine, pentru ca un nivel nou să se reveleze în mine, o stare numită Creator.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 22.12.2013

O piedică pozitivă în arca lui Noe

Întrebare: Cum putem să învăţăm să folosim stările schimbătoare faţă de grup: se răcesc – se încălzesc, iubire – ură?

Răspuns: Nu este posibil decât graţie atelierelor, meselor rotunde şi educaţiei integrale. Este singurul mod în care o persoană poate să simtă că are un domeniu în care poate lucra asupra ei însăşi, atunci când ea stă în faţa grupului, când ea vede că poate lucra cu dorinţele sale, sentimentele sale, gândurile sale, cu toate acţiunile sale, cu tot ceea ce are. Ea este, efectiv, încorporată în munca spirituală cu tot corpul, cu toate atributele sale, ca şi cum le-ar umple cu propriile mâini.

Trebuie să pregătim un astfel de cadru, pentru prietenii noştri din grupul mondial pentru ca ei să muncească şi pentru a-i învăţa cum să facă acest lucru şi apoi lumea întreagă. Această metodă trebuie să fie clară şi evidentă pentru o persoană, pentru ca ea să înţeleagă că este suficient să facă un pas în ea, adică să se conecteze la grupul de educaţie integrală o singură dată şi asta-i tot ce are de făcut! Ea va fi, deja, prinsă în interior, ca într-o capcană pozitivă, aşa cum Noe este luat în arca sa cu toată lumea. Noe închide uşa, este protejat în interior.

De aici, mediul începe să funcţioneze asupra ei şi o influenţează, îi explică, o apără şi-i rezolvă toate  întrebările şi îndoielile. Ea este deja în interior şi nu poate ieşi. Astfel, trebuie să construim sistemul de educaţie integrală sub forma unui obstacol pozitiv, deoarece în zilele noastre, o persoană nu are unde să fugă. Educaţia integrală este numită “arca lui Noe”.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 23.12.2013, Scrierile lui Rabash

O actiune mondiala de diseminare a iubirii

Cabalistii ne-au lasat instructiuni clare despre ceea ce sa facem cu ura care ni se reveleaza, si ne spun ca ea ar trebui vazuta ca mijloc de lucru prin corectare continua. Peste aceasta ura, noi trebuie sa construim constant un pod intre noi.

De aceea, criza globala, generala, este astazi dezvaluita lumii – o lipsa globala de conexiune intre noi. Si ni se dezvaluie anume pentru a crea aceasta conexiune!

Este atat de simplu si imaginea care se creaza este atat de clara! Eu nu vad niciun fel de dificultate aici. Noi trebuie doar sa explicam iar si iar pentru a deschide omului ochii. Ceea ce se intampla in fata noastra chiar acum este o revelatie clara a vasului spart ale carui parti nu sunt capabile sa se conecteze una cu alta si de aceea, ele sufera.

Noi vrem cu dragoste sa informam pe toate aceste parti sparte ca nu ne vom simti mai bine fara sa lipim impreuna bucatile vasului spart. Cu cativa ani in urma, am spus ca se afla in fata noastra o criza, iar acum se intampla. In curand vom descoperi noi si noi probleme si totul va continua doar sa prinda viteza.

Trebuie sa intelegem ca ceea ce se intampla este revelarea spargerii (separarii) noastre si trebuie sa ne inarmam pe noi insine cu remediul care sa previna boala. Apoi vom accepta fiecare lovitura cu intelegere si imediat o vom corecta.

In acest fel, noi putem transforma raul ca sa devina dezvaluirea binelui marindu-l de 620 de ori! De fapt, Lumina de NaRaNHY este „de 620 de ori” mai mare decat Lumina de Neshama de la nivelul mineral. Si daca transformam ura in iubire castig de 620 de ori mai multa Lumina.

Imaginati-va ce minunat poate fi daca binele e mai mare de 620 de ori decat forta raului care a fost acum dezvaluita in lume?! Ce altceva ar mai putea sa-i lipseasca lumii? Totul va exista din abundenta, inclusiv sursele de energie, o ecologie buna, liniste si armonie.

In plus, in toate acestea noi vom revela imortalitatea si eternitatea fiindca, prin acest pod dintre noi, noi dezvaluim o conexiune cu Radacina si ne inaltam pana la nivelul Ei! Toate formele de conexiune sunt prezente in interiorul nostru si noi trebuie sa incepem sa lucram la ele in conexiune globala, virtuala, integrala. Noi trebuie sa corectam toate aceste conexiuni distruse si sa le transformama in unele bune.

Sa speram ca vom atinge iubirea in aceasta „zi a iubirii” pe care o sarbatorim azi (sarbatoare iudaica). Acesta este un semn bun si timpul perfect sa intram cu totii in retelele virtuale si sa explicam ce inseamna iubire. Haideti ca acesta sa fie actul nostru de „diseminare a iubirii”. Cu acest apel ma adresez la toti cititorii mei si la toti studentii mei din intreaga lume.

Din Lectia 8/15/2011 Fragmente selectate din cursul despre „Ziua iubirii”

Ce este garantia mutuala?

Intrebare: Ce este garantia mutuala?

Raspuns: Garantie mutuala inseamna ca eu actionez dupa cum inteleg si simt relatioanrea mea cu ceilalti, interconexiunea si interdependenta cu ei in interiorul unui singur sistem, in care noi suntem ca organele in corp. Exista multe stadii ale apropierii dintre noi in interiorul acestui sistem, pana cand ajungem la stadiul in care incepem sa actionam ca celulele din corp, cand din ceea ce vine la mine, iau tot ceea ce imi este necesar pentru a ma realiza pe mine pentru beneficiul societatii.

Intelepciunea Cabalei spune ca sunt 125 de trepte ale conexiunii dintre noi inainte de a atinge sistemul perfect. De aceea, noi ne corectam pe noi insine, egoul nostru, si obtinem proprietatea de daruire si iubire fata de semenii care umplu acest sistem. Aceasta se numeste corectarea completa a omului, cand el sau ea devin integranti in interiorul naturii globale.

Astfel, construind el insusi legatura interioara cu toata natura si prin asta afectand toate nivelele de mai jos (mineral, vegetal si animal), omul obtine nivelul de complet inclus in natura. O putem numi Forta superioara sau Natura cu litere mari. Se intampla atunci cand omul se simte etern si perfect ca intreaga natura, cea care nu are inceput si sfarsit, timp si miscare sau spatiu. Perceptia lui asupra realitatii se schimba fiindca omul se percepe pe sine diferit. El descopera viziuni si perceptii la un nou nivel.

Garantia mutuala poate fi explicata prin exemplul interactiunii dintre toate partile naturii: dintre mineral si vegetal, vegetal si animal, cum se hranesc si se sustin unul pe altul. Sunt o multime de exemple de ajutor mutual in natura, cum albinele si pasarile care ajuta la reproducerea plantelor, cum toata natura este interconectata. Aceasta este o stiinta speciala si foarte interesanta. Este pur si simplu uimitor cum toate partile naturii depind, sunt interconectate si au nevoie una de alta.

Cel mai simplu mod de a explica garantia mutuala este prin exemplul dat de munca partilor componente ale corpului nostru. Cand nu ma simt bine si ma duc la doctor, acesta examineaza daca eu sunt in echilibru sau nu si care parte a corpului este in dezechilibru si nu lucreaza propice. Aceasta este numita „boala”. Daca o parte nu poate executa munca ei in raport cu toate celelalte parti, de exemplu rinichii care nu pot scoate toxinele, ficatul care nu poate curata sangele, sau plamanii care nu pot aduce oxigenul, atunci aceasta este „boala”. In functie de asta, noi verificam daca oamenii sunt sanatosi sau nu.

In acest fel noi trebuie sa verificam si societatea umana, daca este sanatoasa sau nu, in functie de cat de mult fiecare primeste sau da, in ce masura omul este conectat cu celelalte parti fiindca el trebuie sa faca in asa fel in cat sa fie in beneficiul celorlalti. Iar aceasta este misiunea fiecaruia din noi.

In concluzie, fiecare renunta la egoul sau care il conduce catre sine si se angajeaza cu tot talentul sau pentru binele celorlalti. Ce obtine din asta? Obtine perceptia unei realitati mai inalte, eterne si perfecte, se ridica pe sine la nivelul mult mai inalt decat nivelul sau curent de animal (de viu).

Din discutiile despre o noua carte din 7/11/2011

Sa dai nu înseamnă să impui

Întrebare: Trebuie să-mi întăresc dorinţa pentru a difuza intelepciunea Cabalei. Cu cat mai mare este dorinta mea, cu atât mai mult voi fi în măsură să dau lumii. Cum putem sa dezvoltăm o dorinta atat de mare incat sa se reverse în afara?

Răspuns: Pentru a face acest lucru, ai nevoie sa-ti dezvolti abilitatea de a empatiza cu oamenii şi sa simti durerea lor. Să spunem că te-ai „atasat” de o anumită idee a lui Baal HaSulam, ai decis să dezvălui Creatorul şi sa te unesti cu El. Acum, doresti să impui asta pentru oricine altcineva. Va fi aceasta daruire catre lume?

Dăruind altor oameni inseamna sa împlinesti dorinţele lor, în loc de ale tale. Tu nu-i forţezi să accepte ceea ce este important pentru tine. Dimpotrivă, dorinţele lor devin mai importante pentru tine. Acest lucru este daruire. În caz contrar, doresti să le impui ceva cu forţa.

De exemplu, ei doresc sa se uite la fotbal, dar tu închizi toate stadioanele. „Le voi arata eu fotbal. Voi asfalta toate domeniile. Voi face o lege care interzice jocul de fotbal.” Crezi că în acest fel, timpul lor se va elibera pentru corectarea interioara.. Ai vrea tu. Ei nu doresc nici o corecţie, doresc fotbal.

Crezi că asta este iubirea? Chiar crezi că ceva poate fi dat oamenilor prin forţă? Le distrugi pur şi simplu viaţa. Este oare corect acest lucru?

Sa iubesti pe cineva înseamnă sa-i iei dorinţa şi s-o îndeplinesti. De aceea avem nevoie de un sistem de învăţământ, astfel încât să putem acţiona treptat, uşor şi fără presiune.

Noi trebuie să explicam oamenilor că toate nenorocirile lor sunt cauzate de o lipsa de echilibru cu natura şi de ura faţă de alţii. Acest lucru este exact ceea ce ne face opusi naturii, iar din acest motiv suferim pe diferite niveluri.

Explica lucrurile ori de câte ori apare o oportunitate şi stabileste treptat o comunicare cu cei care inteleg mesajul tău, la un nivel sau altul. Avem nevoie sa mergem la oameni cu lucruri care promit bunăstarea.

De exemplu, este sezonul de vacanta acum. Imparte brosuri la aeroport, la oameni care merg in vacanta, cu ilustraţii pline de culoare şi umor, care, în acelaşi timp exprimă ideea pe care doresti să o transmiti. Fa această broşură plăcută unei persoane pentru a o deschide in timpul zborului sau atunci când trândăveste. Forma sa corespunde cu starea de spirit, în timp ce conţinutul său este atrăgător, promitand o viata buna pentru o data ce se întoarce acasă.

Putem face o astfel de brosura? Până în prezent, nu am făcut acest lucru.

Din partea 5 a Lecţiei zilnice de Cabala 7/12/2011, „Matan Tora (Daruirea Torei)”

Radiind iubire in lume

Intrebare: Daca vom continua sa muncim la unitatea noastra interioara si la interconexiune, ne vom iubi unii pe altii mai mult in lumea exterioara?

Raspuns: Da, insa asta nu ni se aplica doar noua, ci intregii lumi. De altfel, totul este un singur sistem. Daca la nivelul nostru (care este mai inalt decat al restului lumii) incercam sa tragem partile noastre spirituale mai aproape de unitate, facand asa, vom aduce, de asemenea, si partile materiale, adica oamenii, la unitate intre ei.

Intr-adevar, nu exista oameni si nu exista unitate sau fisura intre ei. Acestea sunt aceleasi suflete, doar ca se imagineaza pe e e insele si conexiunea dintre ele din perspectiva numita “aceasta lume”. Tot ceea ce vedem sunt exact aceleasi suflete, in aceeasi retea, doar ca ele se percep pe sine si reteaua conexiunii dintre ele ca fiind lumea noastra iluzorie.

Asadar, daca aspiram sa cladim aceasta conexiune, fiind in acest sistem comun cu ele, numai la un nivel inalt de constientizare si intelegere, in mod natural, aceasta va avea impact asupra tuturor celorlalti.

Jocul Lumii Spirituale

Intrebare: Lectia zilnica este impartita in cinci parti. Intentia ar trebui sa fie si ea in acest fel in intregul sau?

Raspuns: Desigur! Asta este tot ce exista. Deoarece intreaga Tora vorbeste doar despre conexiunea dintre noi.

Prima parte a lectiei se concentreaza asupra felului in care ar trebui sa relationam in conexiunea dintre noi si sa folosim asta pentru a revela proprietatea generala a daruirii: Creatorul. Este ca o introducere inaintea actualizarii, ca si cum regulile jocului sunt explicate  inainte ca acesta sa inceapa.Acasta este prima parte a lectiei.

A doua parte a lectiei este insasi jocul. Aici este locul unde ar trebui sa incercam cu adevarat sa  facem urmatoarele:

  • Sa ne gandim intotdeauna la reteaua conexiunilor dintre noi;
  • Sa ascultam intotdeauna la ce spune Zohar-ul;
  • Sa combinam si sa unim textul Zohar-ului cu legatura cu prietenii astfel incat conexiunea cu prietenii sa ia forma pe care Zohar-ul o descrie.

Bineinteles, Zohar-u vorbeste despre legatura dintre noi la grade foarte ridicate. Insa pe masura ce ne imaginam pe noi la aceste grade, in acele stari, vom creste, asa cum fac copiii atunci cand se imagineaza ca fiind adulti, doarece starea superioara descrisa de Zohar ne va influienta.

Din partea 2 Lectia Zilnica de Cabala 7/12/2011, Zohar

Omisiunea Noastra

Prin limitarea mea, in scopul de a avea grija de aproapele meu, nu voi face un secret din ingrijorarea referitoare la binele meu. Pur si simplu nu ma voi mai gandi la mine. Aceasta este corectia pe care o face Lumina in mine. Acesta este mijlocul prin care ma ridic deasupra dorintei, efectuand Prima Restrictie, si dobandind proprietatea de a darui. Toate acestea sunt rezultatul influientei Luminii.

Grija fata de aproapele meu nu este in nici un fel legata de detaliile materiale. Eu continui sa mananc, sa beau si sa imi fac rost ce cele necesare mie. Este vorba doar despre dorinta mea, atitudinea mea interioara catre actiune.

De exemplu, sa spunem ca vreau sa ajut o persoana bolnava, vreau sa o hranesc si sa ii dau sa bea, insa doctorul nu ii permite nimic altceva in afara de o bucatica de paine si o ceasca de ceai. Astfel, chiar daca vreau sa ii ofer un fel de mancare bogat si rafinat si am posibilitatea sa fac asta, nu am voie.

Rezulta ca este vorba doar despre intentie. Noi nu construim  relatii si garantie reciproca intre noi pe o baza falsa. Si de aceea ni se pare ca este imposibil sa dobandim daruirea si unitatea, ca este imposibil sa renuntam la grijile personale, sa nu ne ingrijoram nici macar pentru necesitatile vitale ale cuiva, si sa ne gandim la aproapele nostru. Ele imi sunt furnizate de altii asa ca va trebui sa mi le procur singur. Prin garantia lor, ei au grija de nevoile mele materiale, precum si, 100% de succesul meu spiritual  

Toate acestea trebuie sa fie corect construite. Cine sunt prietenii? Ei primesc dorinte care sunt corectate de Lumina care reformeaza. Aici nimic nu este facut prin propriile noastre eforturi. Eforturile trebuie facute in scopul atragerii Luminii, care va veni si ne va corecta. Este distractiv sa ne gandim ca vom actiona de dragul daruirii cu acordul nostru. Poate o persoana sa sara deasupra propriului sau cap?

Problema noastra este ca noi nu nazuim spre Lumina in toate actiunile noastre. Noi credem ca actiunea in sine va aduce rezultatul: ca ne vom imbratisa si ca vom incepe sa ne iubim aproapele. Insa asta nu se va intampla. Noi trebuie sa imbratisam cu intentia ca in virtutea acesteia, Lumina va veni si ne va uni intr-o imbratisare interioara. Totul are loc prin intermediul Luminii care reformeaza. Noi uitam cea mai importanta componenta, singura forta care actioneaza in realitate.

Noua ni se pare ca este foarte dificil si nerealist sa conectam urmatoarele: garantia reciproca, unitate, adeziune, aproapele, daruire, si necesitate vitala intr-un tot astfel incat sa devina un singur vas pentru revelarea daruirii absolute, adica revelarea Creatorului catre creatia sa. Si singurul motiv pentru asta este ca nu evocam Forta care va construi aceasta stare in noi. Din greseala noi ne asteptam sa o cream noi.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/11, Daruirea Torei

Reşimot, amintiri despre viitor

Scopul creaţiei este să devii asemănător Creatorului. Acesta este sensul cuvintelor „să faci bine creaturior Sale”. Cum poate deveni creatura similară Creatorului? Ce implică această similaritate?

Mai întâi trebuie să vrem asta. Cum începi să vrei? Trebuie să fii opus Creatorului şi să-ţi doreşti să devii similar cu El. Aceasta este dorinţa: eu nu am ceea ce vreau, dar vreau foarte mult să am ceea ce nu am.

Creatorul este bun şi face bine şi celui rău şi celui bun; El este iubire şi dăruire, proprietatea de Hesed, Gvura, Tiferet, Neţah, Hod, Yesod… Sunt o mulţime de calităţi pe care eu nu le înţeleg, dar am posibilitatea, nevoia şi dorinţa de a le vrea, corespunzătoare fiecăreia din ele.

Creatorul are 613 proprietăţi de dăruire (altruism). Eu am (chiar dacă nu le-am descoperit până acum) 613 dorinţe care îmi permit să vreau aceleaşi proprietăţi ca cele 613 proprietăţi sau Lumini ale Creatorului. Eu trebuie să obţin aceste dorinţe, şi vreau să devin similar Creatorului în fiecare din ele. Este spus despre asta: „cum este El milostiv, aşa şi tu eşti milostiv”.

Dar, ca să vreau asta, trebuie să ştiu ce îmi lipseşte. Dar cum pot să ştiu ceea ce nu am? Pentru a înţelege ce înseamnă să fiu matur, trebuie să devin matur. Să înţeleg cum să fiu puternic, bogat sau înţelept, trebuie întâi să ştiu despre ele. Pot să-mi doresc ceva ce îmi este necunoscut?

În lumea noastră, un copil vrea să crească instinctiv, fără să ştie de ce, şi asta pentru că natura îl obligă să crească trecând peste înţelegerea lui. Această dezvoltare are loc la nivelul animal; dar, în spiritualitate, eu însumi trebuie să ştiu ce şi de ce vreau. Aceasta este dorinţa reală.

Cum încep să doresc similitudinea cu Creatorul? Pentru asta, trebuie să ating poziţia Creatorului, să verific ce este, dacă merită sau nu, şi apoi să doresc. Cum să ating poziţia (statutul) Creatorului şi apoi să devin similar cu El?

În acest scop a avut loc spargerea vaselor (kelim). Mulţumită acestui fapt, noi luptăm din ce în ce mai mult să fim asemenea Creatorului, şi să devenim ca El prin mijlocul forţei Lui. De aceea au fost necesare distrugerea Primului şi celui de Al Doilea Templu, pe care ştiinţa Cabalei le studiază în contextul spiritual al spargerii vaselor. Noi vorbim despre căderea de la nivelul primirii de dragul dăruirii (Primul Templu) la nivelul dăruirii de dragul dăruirii (Al doilea Templu), şi apoi la nivelul primirii de dragul primirii, în această lume.

Ca rezultat, noi avem o înregistrare a tuturor stărilor prin care am trecut, începând cu nivelul Primului Templu, de la înălţimea iubirii, inclusiv Al Doilea Templu, care este mult mai jos decât Primul Templu, dar încă înalt. Toate impresiile adunate pe acest drum, sunt înrădăcinate în noi şi se numesc „Reşimot”.

Când ele se trezesc în mine, trebuie să le îndeplinesc. Cu alte cuvinte, o Reşimo nu este de ajuns; prin ea, eu trebuie să-mi imaginez ce înseamnă să fii dăruitor. Pentru a face asta, am grupul şi studiul. În ele eu îmi realizez Reşimo a mea şi de la ea, în funcţie de efortului meu, formez o realitate.

Relaţia cu prietenii, cu mediul, cu Lumina Reformatoare, devin un „câmp de construcţie”. Eu am  „materialul”, adică o dorinţă, şi am şi o Reşimo, iar acum vreau să introduc această Reşimo în material, şi astfel ea se împlineşte pe sine acolo şi dă forma ei materială. Apoi am nevoie de Forţa de Sus, de forţa Luminii, care mă va ajuta şi va efectua acest lucru.

Rabaş scrie în articolul 940 din colecţia Treptele Scării (Dargot HaSulam): „A fost spus despre distrugerea Templului: ‘Să-Mi facă un sanctuar ca să pot locui în mijlocul lor’” . Asta înseamnă: să-Mi construiţi un Templu pentru dorinţa voastră, construiţi o astfel de casă care va deveni casa sfinţeniei, a iubirii şi a dăruirii. Dacă aveţi un astfel de vas de iubire şi dăruire „Eu pot locui în mijlocul lor”, adică Lumina Superioară va locui în el.

Vorbim despre punctul în inimă care trebuie să devină locul Templului astfel ca Lumina Creatorului să locuiască în el. De aceea omul trebuie să încerce să-şi construiască propria casă a sfinţeniei.” Din toate dorinţele mele care îşi au originea în Infinit, cu ajutorul Reşimot încorporate în mine în timpul spargerii, eu trebuie să construiesc forma corectă, de fiecare dată realizându-mi Reşimo din materiale mai grele.

Aceasta îmi va da toate detaliile necesare percepţiei pentru că eu, totdeauna iau forma opusă Creatorului. De aceea, cunoscându-mi forma, sunt capabil să percep forma Lui, opusă mie, şi să mă mişc mai departe.

În acest fel, în lumea noastră, omul are deja formele corespunzătoare şi opuse Creatorului. În acest decalaj între dorinţă şi starea actuală, persoana are întotdeauna opurtunitatea să-şi construiască dorinţa ştiind ceea ce vrea. Este posibil fiindcă, odată, înainte de spargerea vaselor, noi am existat într-o stare perfectă din care au rămas în noi Reşimot.

Acesta este răspunsul la întrebarea eternă: „cum pot deveni asemănător Creatorului, cum ştiu ce înseamnă asta?” Noi putem să ne dorim asta din cauza înregistrărilor ţinute în noi din fazele prin care am trecut.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 6/7/2011 Scrierile lui Rabaş