Tag Archives: kli

Sapte miliarde de Lumi ale Infinitului

Ca o consecinta a muncii spirituale, trebuie sa dobandim o stare in care:

1.  Toti sa dorim sa atingem acelasi scop, si
2.  Toti suntem uniti.

Totusi, ne unim, nu pentru ca asta este starea noastra initiala, care vine de la Superior, ci pentru ca este telul nostru comun.

In cel mai bun scenariu, atunci cand corectam ceva in lumea noastra, intoarcem obiectul la forma lui initiala. Totusi, atunci cand corectam conexiunea rupta cu celelalte suflete, dobandim mult mai mult decat am avut inainte de spargerea sufletului comun. Asta este datorita faptului ca descoperim si inzestram cu independenta fiecarei parte din afara noastra.

In egoismul meu, ma relationez la toti, ca si cand ei nu aar avea independenta si toti ar trebui sa ma slujeasca pe mine. Cand incep sa-i iubesc, doresc sa ma relationez cu ei ca si cand fiecare dintre ei este ceva maret, independent si special. Asa vrem, de asemenea, sa ne vedem copiii. Atunci fiecare dintre prietenii care ma inconjoara, devine deodata un posesor al liberului arbitru; fiecare dintre ei isi ia locul si nivelul. Si apoi, cand ne unim si eu asociez toti acesti prieteni la mine, reiese faptul ca fiecare dintre ei a crescut si a devenit la fel de mare ca si mine.

Ca rezultat, eu nu reasociez aceleasi sapte miliarde de parti cu mine; mai degraba, sapte miliarde de lumi ale infinitului se unesc intr-una. Asta inseamna ca eu cresc scopul vasului meu spiritual (Kli) de 620 de ori. Totusi, toate astea lucreaza numai relativ la mine. De fapt, totul exista in mine si depinde numai de masura in care eu ma reletionez la prietenii mei, in maniera corecta, de fiecare data. Fac asta numai pentru a-mi creste Kli-ul, pentru a-l face merituos pentru revelarea Creatorului.

De aceea, eu ii vad in trei feluri:

  1. Mai mari decat mine, astfel incat ei sa fie mari in ochii mei,
  2. Mai mici decat mine, pentru a le darui lor,
  3. Egali cu mine, pentru a ma uni cu ei.

Apoi dobandesc un urias, puternic Kli, numit adevaratul meu suflet. Devine de cateva miliarde de ori mai mare decat a fost inainte de corectie. De fapt, inainte de corectie, am fost in Lumea Infinitului ca un punct. Acum ma intorc cu o senzatie de 620 (Tarach) ori mai mare a perfectiunii si eternitatii. Intreaga diferenta intre aceste doua stari este ca diferenta intre o picatura de samanta si o persoana matura, care a dobandit totul.

Din Lectia 5 de la Mega Congres, 25.07.10

Reasamblandu-L pe Creator

Intrebare: In articolul sau, Din carnea mea il voi vedea pe Creator, Baal HaSulam scrie ca o persoana se tot reincarneaza pana cand dobandeste complet intelepciunea Cabala. Ce inseamna asta?

Raspuns: A dobandi complet intelepciunea Cabala inseamna sa-ti intelegi structura sufletului in general, iar in particular sa percepi toate diferentele interioare si actiunile care ti se intampla, cu toate implinirile, cauzele si efectele. Asta este, cineva dobandeste structura sufletului, actiunea care are loc in el si de acolo o stare perfecta. Asta este cunoasterea adevarata, aprofundata.

Cu alte cuvinte, completa cunoastere este dobandirea Creatorului care se intampla ca rezultat al adeziunii noastre la El. Sufletul (un suflet sau toate sufletele impreuna) sau Creatorul sunt la fel. Fiecare suflet atinge celelalte suflete pentru ca toate sunt partile lui. Creatorul este forta care conecteaza sufletele impreuna si le inconjoara.

Cine a fost zdruncinat? Creatorul a fost. Presupunem ca spargerea a avut loc in Kli-ul nostru (dorinta generala, sufletul unificat). Dar de fapt, spargerea s-a petrecut in Creatorul din noi; ecranul (Masach), forta care ne tinea pe toti impreuna, s-a spart. Creatorul s-a spart in noi intr-un asa mod, incat am inceput sa nu-L mai simtim si sa nu-L mai recunostem.

Ce dobandim de fapt, daca aducem fragmentele sufletului spart impreuna? Cand ne conectam impresiile, inspiratiile si senzatiile in una singura, aceasta componenta ne aduce, in cele din urma, la perceptia Creatorului. Acelasi Creator, aceeasi Forta Superioara care ne-a umplut inainte, atunci cand eram in starea de iubire fata de altii, dar care, datorita spargerii s-a trasnformat in ura nefondata.

Acum, trebuie sa schimbam inapoi aceasta forta in starea corectata. Nu inseamna ca ea se va schimba; relatia dintre noi o va face.  De aceea, din starea de ura fata de Creator ne ridicam la iubirea pentru El, care se intampla in masura eforturilor noastre de a trasnforma ura nefondata in iubire frateasca.

Din Lectia zilnica de Cabala, 16.07.10, Articolul Din carnea mea il voi vedea pe Creator

Mega Congres 2010: O fereastra spre spiritualitate

Intrebare: Cum ma pot pregati pentru Mega Congresul de Cabala, care are loc in acest sfarsit de saptamana (23-25 iulie), ca sa vin la el ca si cum as veni la ospatul Regelui?

Raspuns: Strangandu-ne impreuna la Congres putem face un efort pentru a experimenta viata spirituala chiar si pentru o perioada scurta. Viata spirituala este unitatea in construirea unui vas spiritual. Este conexiunea dintre noi, in care experimentam viata spirituala. Este unitatea dintre partile opuse. Aceste parti rezista si sunt in dezacord una cu alta, dar deasupra acestora noi dobindim unitatea, pentru ca dorim si aspiram la ea.

Aceasta dorinta atrage Lumina. Si chiar daca noi nu suntem capabili sa o pastram pentru totdeauna, cel putin pentru o perioada de timp scurta, putem tine senzatia de spiritualitate. Este in ordine daca mai tarziu coboram. Se poate intampla, sau nu. Am putea sa nu cadem, chiar sa urcam mai sus, incepand primul grad spiritual.

Cred ca o putem face. Avem toate instrumentele necesare: cunoastere, materiale, pregatire, sistemul extern si conexiunea dintre noi. Totul este gata. Acum trebuie sa le folosim! Totul depinde numai de noi. Vom fi capabili sa experimentam spiritualitatea daca ne dorim cu adevarat sa ne unim unul cu celalalt si sa gasim viata spirituala in aceasta conexiune, in daruire, deasupra egoismului nostru.

Cel mai important, trebuie sa simtim spiritualitatea si sa nu primim placere din ea. Daca primim, vom cadea definitiv. Totusi, daca o vom simti si vom continua sa o folosim numai pentru a darui celorlalti, pazindu-ne impotriva folosirii ei in mod egoist, atunci Lumina ni se va releva.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Spargerea a fost premeditata

Cum s-a petrecut spargerea lumilor? Cel inferior, Malchut (care nu se poate umple singur, dar fara de care  corectia finala este imposibila) ii cere Celui Superior (mamei, Ima) Lumina, pentru a primi de dragul daruirii. Intregul sistem al lumilor Superioare este gata sa-i dea celui inferior aceasta Lumina.

Acum, totul depinde de cel inferior, care intelege ca totul este gata pentru ospat. Poate primi fara nicio rusine, doar de dragul daruirii. El isi doreste cu adevarat darurirea! Ii este spus de Sus, Primeste; o poti face. Nu este nicio cale de a prezice iminenta cadere…

Undeva in Prima Restrictie (Tzimtzum Aleph) se ascunde limba sarpelui, dar este imposibil de vazut de aici pentru ca nu s-a relevat inainte. Este un punct ascuns al independentei creaturii care nu s-a manifestat inainte. Creatura s-a supus complet Creatorului, Luminii care a creat-o, si i-a fost imposibil sa spuna ca ceva ar interfera cu ea, fiind in daruire completa.

Totusi, pe de alta parte, acest punct trebuia sa existe. Altfel, creatura nu ar mai fi fost independenta. Daca fac tot ceea ce imi spune Creatorul, atunci ar fi ca si cum, eu nu as exista. Individualitatea mea nu exista. Eu-l meu vine tocmai din faptul ca imi doresc sa fiu ca si Creatorul, dar ceva din mine nu imi permite sa fac asta. Aceasta calitate care nu ma lasa sa devin similar cu Creatorul – in ciuda imensei mele dorinte – este ceea ce ma face independent.

Radacina spargerii este faptul ca ea releva independenta creaturii care sta in opozitie cu Creatorul. Daca creatura ar fi primit toate dorintele acum – Lumina Superioara, trezirea de jos si ar fi facut actiunea de daruire – ar fi fost o masina. Intre timp, spargerea dezvolta punctul din care ii permite sa se departeze de Cel de Sus, de Creator.

Inainte de spargere, creatura era doar o masina. In timpul spargerii, independenta ei este relevata. Dupa spargere, sistemul corectiei acestui punct este creat si ii furnizeaza oportunitatea de a actiona independent. Corectia creaturii este faptul ca dupa spargere, ea ia toate deciziile in baza acestui punct al independentei sale. Astfel, cineva accede gradual de jos in sus, catre Creator, construindu-se pe sine, in acelasi timp.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 14.07.10, Studiul celor Zece Sfirot

Unde sa cautam recomensa pentru daruire

Intrebare: Cum pot sa ma pastrez motivat pentru de dragul daruirii, daca nu vad niciun rezultat din actiunile mele? Trebuie sa cred orbeste ca textul pe care il studiez ma influenteaza in acest fel?

Raspunsul meu: Sunt doua probleme aici. Pe de o parte, trebuie sa cer pentru daruire, chiar daca nu sunt cu adevarat interesat de ea. Pe de alta parte, daca deodata, printr-un anumit miracol, chiar vreau sa daruiesc, atunci eu inca astept rezultatul acestei actiuni in interiorul Kelim de primire. Dar recompensa pentru daruire nu poate veni in acele Kelim.

Este imposibil. Daca daruiesc, atunci pimesc rezultatele in interiorul Kelim de daruire. Daca daruiesc asteptand ca rezultatele sa vina in Kelim de primire, atunci raman de doua ori gol.

De aceea, o persoana nu vede rezultatele actiunilor bune, corecte, pe care chiar le face cu adevarat, natural, deoarece se uita pentru rezultate in locul gresit. Il verifica portofelul sau, Unde este recompensa pentru daruire? Unde sunt banii, onoarea, puterea, sanatatea sau macar ceva? Dar nu este niciun rezultat in aceste Kelim. Din contra, sunt de doua ori mai goale.

Depui asa de  mult efort, dar nu ai nimic. Ar fi in ordine daca nu ai fi facut niciodata acest efort. O persoana care nu munceste nu primeste nimic (chiar daca este gata sa primeasca fara sa munceasca). In acest caz nu te poti plange. Dar daca daruiesc si nu primesc nimic, este de doua ori mai greu.

Deci ce ai putea face? Pentru a simti o rectie si beneficiul actiunii de daruire, trebuie sa descoperi Kelim ale daruirii. Trebuie sa intelegi corect care trebuie sa fie rezultatul daruirii.

Este scris, Recompensa pentru o porunca, este o porunca, si Recompensa petnru o porunca este cunoasterea a Celui care Da porunca. Asta inseamna ca descopar calitatea de daruire care incepe deodata sa iasa la suprafata din mine, Forta Superioara care guverneaza totul. Incep, deodata, sa am o conexiune cu ea. Mai pot simti, de asemenea, ca am aspiratia sa continui sa actionez in aceasta directie. Asta este recompensa.

Trebuie sa o cautam. Singura noastra problema este ca noi cautam un lucru gresit, in locul nepotrivit.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 14.07.10, Zohar

Painea Intristarii

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 2, Paragraful 219: Cand Creatorul a dorit sa ii aduca mai aproape de El, El le-a dat gradul de paine al intristarii. Painea intristarii este Regele David, despre care este scris: Pentru ca sunt trist si plin de nevoi.

Regele David este Nukva. Cand ea primeste iluminarea din stanga de la Bina, ea este la acelasi nivel ca ZA, al patrulea picior al tronului, Bina. In acelasi timp, Nukva este atasata de Bina si nu vrea sa se imperecheze cu ZA, sotul ei. Deci, ea este saraca si fara lumina, si este numita apinea intristarii, de vreme ce Hochma nu straluceste fara Hasadim. In acelasi timp este scris, Pentru ca sunt trist si plin de nevoi. Si acesta este nivelul lui Nukva la primul ei nivel.

S-ar parea ca abundenta exista in Lumina Hochma. Totusi, la ce e buna daca nu o poti folosi? Fara a fi imbracata in Lumina Hasadim, ea iti aduce doar intuneric. Este preferabil sa nu ai Lumina lui Hochma inainte de a primi Lumina lui Hasadim. Toata abundenta ta se revelaza in Lumina Hochma in masura in care Lumina lui Hasadim este prezenta.

Deci, abundenta este masurata doar prin gradul Luminii Hasadim in vasul spiritual(Kli). Hochma poate straluci numai in masura in care este prezenta Lumina Hasadim. Asta explica de ce painea intristarii implica faptul ca tu ai deja Lumina Hochma, dar inca iti lipeste posibilitatea revelarii sale deoarece ai nevoie de Lumina Hasadim, adica, tu experimentezi absenta daruirii si iubirii.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 30.06.10, Zohar

Recompensa este Lumina care Reformeaza

Intrebare: Eforturile pe care le fac sunt rasplata mea spirituala?

Raspunsul meu: Recompensa este ecranul si Lumina care Reformeaza. Noi nu ne putem masura si evalua efortul. Trebuie sa avem ecranul si Lumina care Reformeaza. Sunt singurele lucruri pe care trebuie sa le obtinem. Orice altceva puteti avea din abundenta, luati-le!

Lumina care Reformeaza este incuviintarea de a primi. La fel ca un bilet la teatru care ne ingaduie sa intram la un spectacol deosebit, lumina care Reformeaza ingaduie unei persoane sa ia o anumita portie. In functie de cantitatea de Lumina care apare in voi, veti fi umpluti, si va veti alipi Creatorului si abundentei care exista in intreaga creatie.

Luati-o pe toata, dar numai prin Lumina care Reformeaza. Asadar rasplata voastra este Lumina care Reformeaza. Nu avem nevoie sa castigam alceva. Abundenta Superioara ne va umple Vasele spirituale,  (Kelim), vointa de a primi, dar numai atunci cand vom obtine Lumina care Reformeaza.

Totusi, eu am nevoie de implinire nu pentru a primi placere, ci pentru a examina si a masura cat de mult daruiesc. Chiar daca implinirea mea imi da o satisfactie enorma, este totusi masurata in Lumina daruirii, Lumina care Reformeaza.

Cum sa primim pentru a darui

Intrebare: De ce este scris ca ascensiunea de la un pas spiritual la urmatorul pas are loc numai prin marirea Aviut (grosimea, consistenta dorintei) din ecran, daca Aviut este o caracteristica a vasului (Kli) si nu a ecranului?

Raspunsul meu: Ecranul este un vas spiritual. Dupa Prima Restricte (Tzimtzum Aleph), vointa de a primi nu mai poate servi ca vas. Vasul spiritual, Kli, este acela cu care eu pot plati.

Daca intru intr-un restaurant si spun ca imi este foame, ei nu se vor uita la dorinta mea de a manca; ei se vor uita la cati bani am, cu alte cuvinte, la ecranul meu. Asta inseamna ca evaluarea va fi in functie de grosimea (Aviut) a ecranului meu, sau de abilitatea mea de a primi in scopul daruirii, de puterea intentiei mele si de cantitatea de foste dorinte egoiste, pe care pot sa mi le atasez de ecranul anti-egoist si de intentia de daruire.

Cu un ecran care nu are nicio grosime, nimic nu poate fi primit, este doar o restrictie. O restrictie este un ecran cu grosime zero, ceea ce inseamna ca nu doresc sa primesc nimic pentru mine si nu stiu cum sa primesc pentru a darui.

Cat de mult pot primi in scopul daruirii? Pot primi cantitatea care este egala cu grosimea ecranului meu. Daca puterea ecranului meu este de 20 de grame, mi se va permite sa primesc exact aceasta cantitate, in scopul de a darui. Ambele actiuni trebuie sa se uneasca in ecran, atat primirea cat si daruirea. Cand sunt unite, va fi de dragul daruirii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Kabbalah, 23.0610, Articolul Prefata la Comentariul Sulam

O lumina mica sau o flacara arzatoare

Cum putem construi un vas spiritual din punctele in inima ale fiecarei persoane, care sunt continute in egoismul lor? Cum ridicam acest punct din inima egoista in afara? Cum il putem face mai important decat celelalte dorinte egoiste si cum putem deveni concentrati numai la ceea ce se intampla in acest punct al aspiratiei spiritule?

Pentru a dobandi asta, ne trebuie influenta mediului inconjurator. Mai intai trebuie sa conducem punctele noastre din inima la libertatea fata de egoism, in afara, si apoi sa le unim. Unificarea lor este cruciala. Punctele in inima sunt mijloacele prin care ne conectam; in aceasta conexiune il vom simti pe Creator. Cu cat mai puternica va fi, cu atat mai multa Lumina se va releva in ea.

Aceasta conexiune seamana cu un rezistor electric, deoarece noi rezistam si nu dorim sa ne unim unul cu celalalt. Dar, daca in cele din urma  ne unim, simtim cu Lumina incepe sa se prelinga prin intemediul acestei rezistente. Influenta Luminii Superioare o incalzeste si simt manifestarea Creatorului in ea.

In alte cuvinte, nu imi distrug egoul, asa cum se practica in diferite metode spirituale, care abat o persoana de la realitate. Folosesc egoul meu si chiar prin ego ating realizarea. Astfel, cu cat o persoana se ridica mai mult, cu atat egoismul ei creste.

Va fi seminificativ mai greu pentru voi sa va uniti cu altii la nivelul urmator. Pare sa fie invers, de vreme ce voi deja ati facut aceasta munca o data. Dar dintr-odata veti incepe sa simtiti De ce m-am bagat in asta? Cine sunt oamenii astia? Asta inseamna ca adevarata munca a inceput.

Cu cat mai mare este rezistenta dintre voi, cu atat mai mult poti sa te ridici si cu atat mai mare este Lumina pe care o poti releva. In loc de Lumina Nefesh (o lumina minora care umple un mic bec de 1 watt) va uniti, in ciuda unei imense rezistente (R2 in loc de R1) si descoperiti Lumina Ruach, care este de miliarde de ori mai mare decat Lumina Nefesh. Este ca o mica luminita comparata cu un foc imens.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 11.06.10, Shamati Art. 50

Ziua incepe cu seara zilei precedente

Intrebare: Cum stiu ca avansez pe calea Luminii si nu pe calea suferintei?

Raspuns: Semnul ca megem pe calea Luminii este bucuria. Este scris ca bucuria este rezultatul intentiilor bune. Daca eu sunt conectat cu ceilalti, sunt intotdeauna parte a unui corp comun sanatos si primesc de la el putere si inspiratie. Ele circula in mod constant in organismul nostru colectiv, trecand de la unul la altul, prin urmare, eu nu cad si nu sunt dezamagit niciodata. Nu simt nici ca sunt obosit! Este garantat, ca pot sa simt cateodata lovituri in corpul meu fizic, dar niciodata nu ma simt obosit mental.

Primesc continuu noi dorinte si implinirea lor de la altii, si acestea circula non-stop de la ei la mine si invers. Astfel, in aceste conditii o persoana inceteaza sa mai simta suisuri si coborasuri. Pentru el totul este un intreg.

De fapt, ziua incepe cu seara, dar eu nu o percep ca o noapte intunecoasa. Eu simt asta ca fiind pregatirea mea pentru urmatorul pas spiritual. Am nevoie acum sa am un apetit si mai mare si sa jinduiesc la a deveni mult mai receptiv in perceperea spiritualitatii.

Aceasta noapte nu este intunericul pe care mi-l imaginam. Acesta este intunericul din egoism.  Este timpul construirii vasului (Kli). In viata noastra pamanteasca noi mergem la culcare seara, totusi, in viata spirituala, noi lucram cu folos, noaptea. Noi facem, ne cream si ne construim pe noi insine. Este ca si cum seara ne asamblam masina, si dimineata o conducem. Sa nu credeti ca in spiritualitate, seara este un vis separat de realitate. Noi intrerupem realitatea anterioara pentru a obtine una noua.  Si o construim cu credinta mai presus de ratiune.

La miezul noptii, unificatorul (Zivug) al  Aba ve Ima (Tata si Mama) are loc pentru a crea noi dorinte (kelim). Trebuie sa lucrez in intuneric pentru ca intunericul ascunde de mine vechile dorinte (de vreme ce eu nu mai am nevoie de ele deloc si trebuie sa urc la un nou pas spiritual). De asemena el ascunde de mine noile dorinte, astfel incat sa le caut, sa le pot conecta la mine, si sa le inteleg, unde sunt si de ce.

Este asemanator cu felul in care ne jucam cu copiii nostri. Mai intai pregatim un joc pentru ei, apoi, ei trebuie sa se joace singuri. Luam o jucarie compusa din mai multe parti (de exemplu, cuburi), nu o jucarie dintr-o singura bucata, pentru ca noi vrem ca acest copil sa imbine el singur partile. In spiritualitate, munca noastra, numita noaptea, este la fel.

Prin urmare, o persoana care este complet prinsa in mediu, nu simte separarea de calea spiritual, atunci cand cade. El vede, ca, din contra, i se da oportunitatea de munci si a experimenta o noua aventura, asemeni unui copil, pe care natura il forteaza sa creasca. Deci, el iubeste asemena jocuri de constructie si imbinare.

In mod aditional, daca mediul ne impinge in acest joc, asa cum natura face cu copilul, ne simtim ca si cum suntem intr-o minunata calatorie. Dar daca mediul nu ne asigura o asemena inspiratie, nu vrem sa ne jucam, ca si cum suntem un copil bolnav, care nu primeste o asemena dorinta de la natura si lasa in urma dezvoltarea sa.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Kabbalah 11.06.10, Shamati Art. 50

Pagina 3 din 612345...Ultima »