Intrebare: Daca citim din Zohar cu intentia corecta si cerem de doua ori mai mult – pentru o ora si jumatate, in loc de 45 de minute, vom ajunge la corectia finala de doua ori mai repede? Sau este o alta formula care se poate aplica aici?

Raspuns: Formula este foarte simpla.   Obiceiul profesorului meu, Rabash, era sa citim Zohar jumatate de ora ape zi. Rabash nu explica nimic si nu adauga nici un singur cuvant. Doar citeam textul, rand cu rand, fara a-l intreba ceva, o jumatate de ora inainte de culcare. De aceea eu urmez acelasi obicei.

Vrei sa studiezi de doua ori mai mult? De aceea am mai adaugat un sfert de ora la lectie.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala din 17.03.2011, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Trebuie să înţelegem faptul că studiul nostru zilnic nu este pentru a obţine cunoaştere ci pentru dezvoltare. Fiecare lecţie la care participaţi, fie astăzi, fie ieri sau alaltăieri, sunt fazele dezvoltării voastre.

Asta nu este studiul unui anumit articol sau a unei părţi din Talmud Eser Sefirot. Studiind acest material, voi discerneţi prin ce nivel trebuie să vă dezvoltaţi. De aceea, mai târziu, în timpul zilei, este foarte important să rămâneţi în interiorul a ceea ce aţi studiat la lecţie.

Trebuie să petreceţi întreaga zi, învârtindu-vă în jurul orelor în care ne-am întâlnit la lecţie. Este necesar să lucraţi asupra lecţiei şi să o procesaţi, încercând să nu o pierdeţi, şi prin citirea blogului meu. Trebuie să procesaţi acest material cât mai mult cu putinţă. Făcând asta, noi deja ne unim în gândurile noastre şi ne găsim noi înşine în faza comună speficică a dezvoltării noastre.

Am văzut că chiar Rabash făcea aceaşi muncă: În timpul zilei se întorcea la materialul pe care îl studiasem dimineaţa. El vorbea de asemenea despre el folosind aceleaşi cuvinte, reamintind aricolul pe care îl citisem. Asta este bine deoarece înseamnă că o persoană îl trăieşte, transferându-l din capul său în inimă.

În fiecare zi Rabash şi eu ieşeam afară pentru o plimbare, iar dacă veneam un pic mai devreme îl găseam stând jos şi citind sau scriind ceva care avea de a face cu lecţia de dimineaţă. De fapt, când mergeam cu maşina, vorbeam doar despre articolul sau partea din Talmud Eser Sefirot pe care o studiam la lecţie.

Dacă trebuie să meargă la programarea la doctor, îşi lua articolele sau volumul din Talmud Eser Sefirot cu el şi, în timp ce stătea în sala de aşteptare vorbeam despre ele şi le studiam. De obicei, era acelaşi material pe care tocmai îl studiasem de dimineaţă.

Din lecţia din Talmud Eser Sefirot din 07.01.2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Shlavei HaSulam (Treptele Scarii), “Care este diferenta intre “Poarta Lacrimilor” si celelalte Porti”: Chiar daca o persoana plinge cu lacrimi amare, dar plinge pentru a avea exces,  nimeni nu va raspunde acestei plingeri. Aceasta persoana sta inaintea portii lacrimilor, dar poarta ramine inchisa si nu permite rugaciunii sa intre. Oamenii nu pling pentru a avea excese, ci este normal sa plinga doar pentru necesitatile vitale.

Intrebare: Ce inseamna sa plingi in spiritualitate? Cum stie o persoana daca plinge intr-adevar? Si ar trebui ca grupul sa atinga starea de plins?

Raspuns: Bineinteles, atit grupul cit si fiecare persoana individuala din acesta, trebuie sa atinga aceasta stare. Ea se numeste „rugaciunea celor multi” in care fiecare persoana se roaga pentru toti, inclusiv pentru sine. Rugaciunile din cartea de rugaciuni, sint construite dupa acest principiu.

Plinsul este o stare de micime (Katnut) in care stiu ca nu pot atinge unitatea de unul singur; de fapt, nici macar nu pot dori de unul singur. Chiar si inainte de a atinge siguranta ca sint incapabil de a face o actiune spirituala, trebuie sa inteleg ca mai intii de toate am nevoie de 100% dorinta. “Sa mi se intimple!” Si aceasta este o dorinta pe care deasemeni nu o pot implini de unul singur.

De exemplu, am sperat sa scap de o boala cu propriile eforturi, dar treptat imi dau seama ca imi este imposibil. Suferind si consumind o multime de eforturi, vad ca nu pot sa fac nimic in aceasta privinta. Descopar ca pot fi vindecat doar daca merg la doctor. Deci, care-I problema?

Problema este ca trebuie sa apelez la doctor pentru asta. Trebuie sa-i cer, sa il implor sa ma opereze. Si trebuie sa-mi doresc asta cu adevarat, chiar daca ma tem de acest lucru. Frica ma opreste, dar urgenta situatiei ma impinge sa cer ajutor.

Acelasi lucru se intimpla cu noi: la gradul la care avansam, simtim din ce in ce mai clar ca trebuie sa trecem prin operatie pentru a elimina egoismul, acel egoism care ne conduce prin viata si ne asista in fiecare zi. Deci cum pot eu cere sau macar sa ma gindesc sa scap de el? Acest lucru poate fi obtinut doar prin intermediul Luminii Superioare.

Trebuie sa primesc dorinta din exterior, de la grup si fac asta fara voie. Este scris: “Mergem de la  Lo Lishma la Lishma,” adica de la intentia egoista, la cea altruista. Inspir pe cel care imi este opus astazi: pentru toate grijile mele de a fi pentru aproapele meu, astfel incit toti banii aflati dincolo de “minimum vital” de care am nevoie, vor merge la cel de linga mine, si deci totul va fi pentru aproapele meu.

Pot eu cu adevarat sa doresc asta, ca si cum nimic altceva nu ar fi important in viata? Pot cere ca aceste ginduri sa nu ma paraseasca nici o secunda? Pot plinge pentru asta?

Sa presupunem ca cineva imi arata o cerere de daruire: “Iti cer sa imi dai o dorinta altruista astfel incit sa am grija de ceilalti cu tot ceea ce am eu dincolo de ceea ce am nevoie ca sa supravietuiesc”. Semneaz-o! Mergi inainte! Doreste asta! Dar cum pot eu dori asa ceva? In fond, nu pot crea o dorinta noua in interiorul meu.

Asta este adevarat, dar daca esti de acord cu asta in principiu, si incepi sa lucrezi cu grupul, dorinta necesara va veni la tine, de la prieteni. Mediul inconjurator contine o forta spirituala, forta Creatorului. Nimic nu depinde de prieteni, si a fost aranjat in acest mod, de la inceput. Daca ma intorc spre mediul inconjurator, catre conexiunea interioara, aici gasesc totul. Aici revelez toate nivelele, fortele si stadiile pina la sfirsitul corectiei.

Brusc descopar ca sintem uniti si ca in unitatea noastra simt toate fenomenele spirituale, pina la unitatea totala. Revelez tot ceea ce spune stiinta Cabalei , in interconectarea noastra.

Fortele de daruire dintre noi, sint conexiunea dintre suflete. Sufletul este forta de influenta intr-o persoana, o parte a Creatorului de Sus.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/28/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Articolul 545, „Munca si descoperire”: Este scris, „El a lucrat si a gasit, crede-o”. Dar cum sunt eforturile conectate la descoperire? De fapt, descoperirea vine pe neasteptate.

Lumea Superioara mi se dezvaluie ca o „descoperire”: Vreau sa primesc un lucru si dintr-o data gasesc altceva.

Inca putin. Tocmai am petrecut cativa ani muncind ca nebunul si asteptand sa primesc o anumita recompensa. De ce atunci recompensa mea trebuie sa se transforme intr-o „descoperire”?

De fapt  am cautat scopul bazat pe mintea si senzatiile mele. Totusi, in timp, pe masura ce avansez, ma schimb prin prin intermediul Luminii care Reformeaza. Imi da o minte si o senzatie noua care se potrivesc „descoperirii” mele, ceva ce nu am asteptat inainte.

In acest fel am ajuns sa primesc ceva diferit de ceea ce am vrut inainte. In loc de recompensa asteptata, am gasit altceva, care se potriveste noului meu nivel.

In lumea noastra cerem recompensa care am stabilit-o la inceput in timp ce, pe calea spirituala, pe masura ce avansam, valorile noastre egoiste devin fara rost, senzatiile noastre se schimba si la nivelul nou o descoperire cu totul diferita ne asteapta.

Din lectiile lui Rabash’s articolul din  12/10/10

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Rabash, „Fa-i fericiti cu o constructie completa”: Daca o persoana doreste sa ridice o casa pentru Creator, el construieste o structura perfecta, pentru Creator este perfecta…. Si Creatorul le va da placere, Lumina credintei, ca sa isi pot termina munca.

Fundatia noastra, materia din care suntem alcatuiti este Malchut, dorinta de a primi placere. Trebuie sa o folosim ca material de constructie pentru tot pentru ca nu avem altceva. Daca primim putere prin egoismul nostru, construim „structuri” asemanatoare Turnului Babel sau orasele lui Pithom si Ramses. Constructiile sunt frumoase si inalte, dar la sfarsit nu ne multumesc pentru ca sunt goale.

In acest fel umanitatea a ost construita de-a lungul secolelor si pana astazi, cand in stadiul final al umanitatii, realizam ca tot ce am construit nu ne mai face fericiti. Da, am ridicat atat de mult, dar totul este gol, ii lipseste continutul si implinirea adevarata. Inconjurati de creatia noastra, suntem mai disperati ca niciodata.

Deci, de aici reiese ca nu ne putem aduce singuri bucurie noua si celor dragi noua si ca nu ne mai face placere sa construim.Doar o casa perfecta ne va aduce placere, cand casa  noastra, kli-ul nostru va fi umplut cu Lumina. Cum il umplem? Cum iluminam materia din interior?

Casa trebuie sa lase Lumina sa o lumineze. O construim din dorinta de a simti placere, dar trebuie sa fie o casa pentru sanctitate, Templu. Sanctitatea este Bina, Lumina, daruirea; casa este kli-ul, vasul. Vasul trebuie sa fie potrivit pentru ca Lumina  sa vina la el, insemnand ca trebuie sa aiba intentia de a darui.

Cum realizez asta? Ca sa aduc lumina intr-o casa, ii fac ferestre. „Ferestrele” sunt cavitati, dorinte goale. In zidurile materiei noastre facem gauri cu dorintele asemanatoare cu Bina, daruirea, deschiderea,  iar Lumina poate intra in noi. Totusi, zidurile si ferestrele trebuie sa se potriveasca cu precizie, astfel incat casa noastra construita din dorinta de a primi placere va fi „echipata” cu intentia de a darui. Si apoi, va fi umpluta cu Lumina.

Daca dorim sa simtim si sa aducem placere in timp ce construim casa, trebuie sa o desenam astfel incat forma sa sa se potriveasca cu proprietatea lui Bina.Includem atributul milei in judecata, insemnand ca facem deschideri in pereti pentru a lasa Lumina sa patrunda prin ei.

Aceste nise seamana ca si niste deschideri pentru inceput. Rabash ne da urmatorul exemplu: Un parinte isi duce fiul la croitor ca sa ii faca un costum, si baiatul vede cum croitorul incepe sa taie cu foarfeca o bucata din materialul scump. Simte ca totul este stricat, dar tatal ii explica: „Este in regula; iti va face un costum care sa ti se potriveasca”.

Cu alte cuvinte, acest produs in acest moment este doar material care va ajunge la o forma care ti se va potrivi. Dar copilul nu intelege. Dupa parerea sa, taiturile si gaurile din costum arata ca si cand ar strica produsul. In realitate, datoria acestor „stricaciuni”, vom da mai tarziu forma costumului forma potrivita, iar Lumina il va imbraca. Tine minte, dorim sa avem rabdare si chiar sa ii multumim Maestrului pentru ceea ce face!

In munca noastra zilnica, descoperim multe astfel de „gauri”. De la ele, ca si de la caramizi, ridicam o caldire, inclusiv zidurile si deschiderile pentru ca Lumina sa treaca prin ele.

Cand Bina face o gaura in zid, Malchut simte cum casa a fost stricata. Dar de fapt, chiar opusul se intampla, o alitate cu totul noua, care inca nu a fost desenata il fortifica pe  Malchut. Intelegand ca inclusiv mila in judecata creaza echivalenta cu Creatorul in noi, vom vedea beneficiile refuzand sa auzim plangerile lui Malchut.Cand Bina preia conducerea, toate zidurile casei devin ferestre, primind calitatea de Bina.

O astfel de casa va fi umpluta cu Lumina de sus pana jos. Material, Malchut va fi purificat complet datorita proprietatii lui Bina, si nu vor mai fi gauri in ea. Fara sa se deranjeze unul pe celalalt, Malchut si Bina vor actiona ca un intreg.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/19/10, “Fa-i fericiti cu o constructie completa”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, „Care este baza pe care sfintenia este construita”: Cand construim o cladire in lumea fizica, vedem ca fiecare care doreste sa construiasca prima data trebuie sa sape fundatia, iar in fundatie incepe sa construiasca cladirea. Sapatul fundatiei nu se face dintr-o data. Mai mult, cu cat fundatia este construita mai adanc, cu atat constructia poate fi mai inalta….

Intrucat toata cladirea este construita desupra ratiunii, sapatul este inchis din nou, insemnand ca nevoile sale au disparut din nou si nu mai are nimic de intrebat; asta este, nu mai are nevoie sa aduca Creatotul mai aproape. Totusi, trebuie sa inceapa sa sape din nou, insenand sa lucreze pentru a putea deficienta, deci va avea o baza pe care sa ii ceara Creatorului sa ii construisca cladirea.

Intrebare: Persoana construieste in fiecare zi o lume noua?

Raspuns: O face in fiecare moment. De fapt, „ziua” este oportunitatea folosita pentru avansare. Daca astfel de oportunitati apar doar cand persoana se simte iluminata, atunci are ziua si noaptea. Totusi, Psalmii spun: „Ziua este a ta, si noaptea este a ta”. Lasa noaptea sa fie asemenea zilei pentru tine, lucul in care putem munci si avansa.

In intuneric, senzatia de lipsa a luminii si fara dorinta, cand o persoana este zapacita si incearca sa treaca peste obstacolele din interiorul sau, trebuie sa inteleaga ca primeste noi dorite in fiecare moment, dorinte cu care nu a mai lucrat pana acum. Si ei vor trebui sa fie legati de scop.

Asta inseamna ca trebuie sa intampinam evenimentul cu bucurie: trebuie sa fiu cu adevarat puternic daca Lumina Inconjuratoare evoca in mine straturi ale dorintelor pe care le pot pune in fundatia cladirii mele. Terminand fundatia, voi atinge primul grad spiritual.

Totusi, trebuie sa ma straduiesc sa vad toate clipele vietii mele ca „zi”. Si nu conteaza ce senzatie experimentez, amara sau dulce. Daca intotdeauna aspir inspre adevar, voi vedea totul ca si zi.

Din prima parte a  Lectia zilnica de Cabala 11/4/10, “Ce este fundatia  pe care este construita sfintenia”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot transmite Lumina vietii tuturor partilor din sistem?

Raspuns: Fa asa cum ne-a instruit Rabash in scrierile lui. Ofera tuturor un sentiment de bucurie, de maretie a scopului, conexiunii dintre noi si fii un exemplu in munca, asta este, fa tot ceea ce citim in articole.

Trebuie sa intelegem ca indrumarile pe care cabalistii le-au pus in forma de sfat sau recomandare sunt legi stricte ale naturii pe care acesti mari intelepti ni le spun ca si unor copilasi, intr-o forma draguta. Un copil creste, se transforma in adolescent, adult si intra in maturitate unde nu mai exista compromisuri, caci legea este lege.

Din lectia zilnica de Cabala  10/15/10, “The Arvut”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este asa de important sa ai un grup pentru studiul Cabalei?

Raspuns: Rolul unui grup Cabalist este similar cu cel al familiei, prietenilor, rudelor, protectiei sociale si asigurarii medicale, din viata noastra. Daca sunt intr-o situatie grea, ma imbolnavesc sau imi pierd slujba, exista un sistem care ma ajuta in acele momente grele.

Sistemul sprijinului reciproc in dezvoltarea spirituala este numit garantie reciproca (Arvut). Viteza avansarii catre scop – relevarea Creatorului – depinde de taria acestui sistem. El influenteaza toata lumea si puterea sa se acumuleaza datorita eforturilor noastre comune.

Rabash scrie: Ne-am adunat aici ca sa punem bazele unei societati pentru toti aceia care doresc sa se ridice la nivelul de om (Adam) si sa nu ramana la cel de animal. Cand luam decizia de a urma metoda lui Baal HaSulam, de a ne ridica deasupra egoismului si de a-L descoperi pe Creator in conexiunea dintre noi, facem deja  o intelegere.

Trebuie sa ne ajutam unul pe celalalt, pentru a da importanta scopului si Creatorului, vazand pe toti prietenii ca cei mai mari din generatie, inspirandu-i cu maretiea scopului spiritual si intelegand insignifianta noastra. Garantez prietenilor ca ii voi ajuta cu asta, indiferent in ce stare ma voi afla. Acestea sunt conditiile intelegerii noastre.

Conform acestora, pot fi doua stari:

1. Fie sprijin grupul in inspiratie, putere, unitate si maretie a Creatorului,
2. Fie, de indata ce devin slab, ei incep sa aiba grija de mine.

Este ca in cazul a doua vase care comunica. In momentul in care o picatura de apa este scoasa dintr-unul, apa imediat curge in el din celalalt si nivelul apei se egalizeaza. Marimea volumului fiecarui vas nu conteaza: daca sunt conectate, nivelul apei va fi la fel in ambele.

In acest fel suntem conectati la grup. Ei imi dau tarie si eu le dau tarie, lor. Este imposibil sa avansezi fara o asemenea garantie reciproca.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum a putut Rabash sa descrie starile prin care trece o persoana?

Raspuns: Aceasta este calea fiecarui suflet. Doar ca sufletului lui Rabash i-a fost acordata abilitatea de a scrie despre asta.

In trecut, sulfetele au trecut prin aceleasi stari si au atins nivele chiar mai inalte. In Torah, Moise descrie intrega cale cu toate detaliile, doar ca nu le vedem.

Apoi a venit Rabash si a adus explicatiile la un nivel mai jos, mai aproape de noi, exprimandu-le intr-un limbaj pe care il intelegem – limbajul sentimentelor. Baal HaSulam a descris de asemenea, aceleasi stari, dar folosind limbajul Luminii si a dorintei, doua forte.

Corpul uman reactioneaza la diferite substante. Una ma excita, alta ma calmeaza si alta ma face fericit. Si aici vorbim despre componente spirituale care te trezesc. Mai intai este senzatia, care este apoi ordonata, masurata si sistematizata conform legii interactiunii dintre Lumina si vas.

Rabash scrie despre lucruri prezente in viata spirituala, similar felului in care ai descrie tu, un mic dejun: o jumatate de rosie, un sfert de castravete, paine, branza, unt, cafea cu zahar, etc. Cand oamenii aud de asta, ei simt ceea ce ai simtit si tu.

Diferenta este, ca descrierea spirituala este experimentata mult mai adanc si mult mai in detaliu: exact ce tip de branza, ce tip de lapte, unde a fost produs, ce fel de vaca l-a furnizat, cine l-a facut, cine l-a vandut, ce fel de cutit a fost folosit pentru taiere, ce fel de cutit a fost folosit pentru ungerea pe paine, etc. Intelegi toate astea.

Dar cel mai important, in interiorul a toate acestea, descoperi importanta Daruitorului. Toate aceste componente te ajuta sa-l dobandesti pe El. Aceasta este revelarea Creatorului de catre creatie.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: In articolul sau, Rabash face referire la o fabula despre o persoana care a imprumutat o mare suma de bani prietenului sau, cu toate ca nu era asa de sigur ca o sa-i primeasca inapoi. Totusi, atunci cand prietenul i-a adus o scrisoare de garantie prin care banca garanta imprumutul, s-a intristat pentru ca a pierdut ocazia sa ramana in credinta deasupra ratiunii si, astfel, nu a putut avansa spiritual.

Raspuns: Sa-ti fie teama de relevarea Creatorului. Nu vreau ca El sa se dezvaluie, pentru ca daca ar face-o i-as deveni supus complet si m-as transforma intr-un animal; punctul independentei (fiinta umana) ar disparea din mine. O fiinta umana apare in mine atunci cand inca nu simt Creatorul ci, mai degraba, atunci cand caut imaginea Lui pentru a stabili un exemplu de daruire in mine. Pentru a face asta, trebuie sa iau un model si sa obtin puterea de a forma aceasta proprietate, fara presiune din partea Lui.

Este la fel ca modul in care actioneaza un copil atunci cand ii dau lui o jucarie dar nu il ajut, permitandu-i astfel sa-si faca munc sa. Mai mult, ii creez dificultati astfel incat el sa incerce sa se descurce pe cont propriu si sa invete. Ne bucuram sa-l vedem depunand efort si progresand pentru ca in acest fel avanseaza un copil.

Nu il lasam pe copil sa vada ca pentru noi este usor sa facem munca. Din contra, pretindem ca nu stim cum sa o facem si ca suntem sovaielnici in a o face. Ne jucam si gasim solutii impreuna cu copilul. Facem asta pentru a-i furniza un spatiu de lucru, pentru a-i da o sansa sa-si dea efortul si sa descopere realitatea din afara intunericului. Nu gasim noi solutii pentru el; el trebuie sa le gaseasca pe cont propriu.

Chiar daca suntem dispusi sa-l ajutam si sa-i furniza, explicatiile de care are nevoie, nu ar trebui sa o facem inainte ca el sa-si exploreze toate oportunitatile proprii in a gasi raspunsul corect. Daca cauta ajutorul nostru, inseamna ca au o intrebare durereoasa, tangibila si esentiala. A incercat deja tot ce a putut dar nu s-a intamplat nimic. Numai in acest caz il ajutam si umplem ce nu a putut el obtine, din cauza naturii lui.

Daca depune un efort mare si intelege ca nu este capabil sa faca asta pe cont propriu, el isi pregateste dorinta sa si mintea pentru clarificari si asistenta, asta este, intrari de la un nivel care este mai mare decat al lui. Acest supliment il face o fiinta umana. Totusi, daca eu ii arat totul inainte de a-si depune el propriul efort, atunci explicatiile mele nu vor crea nimic merituos sau nou pentru el, nici in dorinta, nici in minte.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 15.09.10, Care este Avantajul in  Munca, el fiind mai Mare decat in Recompensa

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→