Michael Laitman, în The Times of Israel: “A patra rundă de alegeri, şi nici un final la orizont”

Nici nu ne-am revenit din cea de-a treia rundă de alegeri generale consecutive și a patra este deja în curs. Mai mult, dintr-o dată, toată lumea crede că poate fi un prim-ministru mai bun, dacă nu chiar cel mai bun pentru Statul Israel.

Dar dacă mă întrebați, această atitudine frivolă față de sarcina de a fi primul ministru al Israelului indică o scădere a înțelegerii și a lipsei de responsabilitate. Ego-urile oamenilor au crescut până la punctul în care își doresc doar să conducă, să fie regi, chiar dacă doar pentru câteva minute și indiferent de consecințe. Văd o asemănare distinctă între ceea ce se întâmplă acum și ceea ce s-a întâmplat cu poporul Israel cu puțin timp înainte de ruina celui de-al Doilea Templu și exilul din Ierusalim. În acele zile, Marele Preot cumpăra sau dădea mită pe drumul către titlu și servea pentru perioade foarte scurte, până când era scos de acolo și înlocuit cu altul. Nu mai exista sfințenie în acea instituție, ci doar lupte de putere și dorința de a fi „rege pentru o zi”. Știm cu toții cum s-a încheiat.

Asta nu se întâmplă numai în Israel. În întreaga lume, nu există sisteme care să pregătească oamenii să fie guvernatori. Cum se poate aștepta ca o persoană să știe cum să conducă o țară, fără o pregătire prealabilă? Orice slujbă necesită învățăturăși pregătire, dar cea mai influentă slujbă din țară nu? Unde este sensul acestei abordări?

Anterior, în monarhii, se năştea un prinț care știa că într-o zi va deveni rege. Încă din prima zi, era învățat ce înseamnă acest lucru, ce presupune, cum să controleze nobilii, cum să conducă armata și să gestioneze un sistem de impozitare care ar putea susține monarhia și susține monarhul. În acest sens, democrația este un sistem eșuat în mod implicit, deoarece permite oamenilor care nu știu nimic despre guvernare să proclame că merită să guverneze numai pe baza cuvântului lor. Pentru că știu că sunt aici astăzi și mâine pleacă, nu simt nicio responsabilitate. Ei susțin că lucrează de dragul oamenilor atunci când tot ceea ce își doresc cu adevărat este să-și folosească poziţia de vârf pentru a câștiga cât mai mult pentru ei înșiși.

Un rege, pe de altă parte, simte că monarhia este a lui, că regatul său este moștenirea lui, că el este statul. În zilele monarhiilor, un rege nu era doar un autocrat. Oamenii își agățau speranțele de rege. Un rege bun însemna o viață bună pentru toată lumea. Un rege a fost respectat nu numai de frică, ci și ca semn că oamenii au fost de acord cu autoritatea sa de a le gestiona viața și de a-i face mai buni. Comparați acest lucru cu obligația pe care un șef de stat ales „democratic” o simte față de circumscripția sa și veți vedea cât de defectuos este sistemul nostru.

Cu toate acestea, starea tristă a democrațiilor de astăzi nu înseamnă că ar trebui să reintegrăm monarhiile. Egourile furioase ale oamenilor îi vor face, fără îndoială, să abuzeze de puterea lor absolută. O privire asupra Coreei de Nord sau Venezuelei demonstrează ce se întâmplă atunci când acorzi puteri necontrolate indivizilor de azi.

Soluția pentru impasul în care se află guvernele mondiale poate fi găsită doar în realizarea conexiunii noastre, a interdependenței noastre reciproce. Atât timp cât ne lipsește înțelegerea faptului că ceea ce ne doare pe fiecare dintre noi ne doare pe toți și ceea ce ne ajută pe fiecare dintre noi ne ajută pe toți, nu putem face nimic corect, cu atât mai puțin să guvernăm corect.

Conducătorii din trecut ai Israelului erau Sanhedrinul. Au fost oameni care s-au angajat în primul rând în conexiune între ei. Stăteau într-un semicerc, astfel încât să se poată vedea cu toții și să comunice între ei. Numai oamenii care au atins un anumit nivel de conexiune între ei, un anumit nivel de grijă pentru ceilalți, puteau deveni membri ai Sanhedrinului. Acei oameni erau guvernatorii țării Israelului, deoarece aveau în minte interesul poporului, nu al lor.

Guvernatorii de astăzi reflectă nivelul de conexiune dintre noi toți. Din moment ce noi, în societate, suntem deconectați și, deoarece guvernanții noștri vin din mijlocul nostru, și ei sunt deconectați de restul oamenilor, nu le pasă de noi. Singura diferență dintre ei și ceilalți oameni este că aceștia au dorința de a fi la putere și au reușit să ne convingă că vor lucra în beneficiul nostru. Dar dacă nimeni în societate nu lucrează în beneficiul cuiva, dacă egoismul este trăsătura care domină relațiile umane și din acestea ies oamenii care guvernează acum, cum ne putem aștepta să nu fie altfel decât egoişti?

Din acest motiv, dacă vrem să salvăm țara, să îmbunătățim guvernul și să schimbăm modul în care guvernatorii se raportează la circumscripția lor, trebuie să ne învățăm pe noi înșine și întreaga noastră societate să trăim după valori diferite. Când vom trăi după valori de responsabilitate reciprocă, grijă și răspundere, așa va fi și natura liderilor noștri. Până atunci, vom continua ciclul nesfârșit al alegerilor până ne va fi de ajuns, sau până vom ajunge la modul în care au făcut-o strămoșii noștri acum 2000 de ani.

Filed under: Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Eu sunt perfect! Toţi ceilalţi sunt groaznici”

Priviţi la titlu; nu asta credem cu toții? Lumea este într-o formă teribilă; uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat doar în acest an: oamenii au devenit răi, ostili, neîncrezători și în dispută. Priviţi la ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale; priviţi la ce se întâmplă cu Covid-19; uitați-vă la ceea ce se întâmplă pe străzi, între negri și albi, superbogați și ei bine, toți ceilalți, între polițiști și civili, cu șomajul și pachetele de stimulare, iar lista este interminabilă. Oriunde te uiți, nu găsești nimic bun. Singura excepție, desigur, sunt eu. Oamenii sunt groaznici, dar eu? Nu este nimic în neregulă cu mine. Nu asta credem noi toți? Și dacă asta credem cu toții, cu excepția probabil, a foarte puțini, este o minune că lumea noastră este ceea ce este?

Ne putem spune un milion de povești despre motivul pentru care nu putem face nimic pentru lume, că oamenii sau țările puternice ne împiedică să ne conectăm sau că ei sunt adevărații distrugători ai lumii. Este posibil ca aceste povești să fie adevărate, dar trebuie totuși să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ne stă în putință unde putem face diferența. Pentru că dacă nu am făcut-o, atunci suntem de vină pentru starea rea a lumii.

În înțelepciunea Cabala, privim lucrurile cu totul altfel: este scris în Mișna (Sanhedrin 4: 5) „Fiecare persoană trebuie să spună: „Lumea a fost creată pentru mine”.” Potrivit cărții Likutei Moharan „Rezultă că, dacă întreaga lume a fost creată pentru mine, trebuie să privesc și să aprofundez corectarea lumii în orice moment, să satisfac nevoile lumii și să mă rog pentru ele.”

Cu alte cuvinte, faptul că lumea este rea nu se datorează faptului că alți oameni sunt răi și eu sunt singurul care este bun. Dimpotrivă, este rea pentru că am fost neglijent în datoria mea de a „privi și a pătrunde în corectarea lumii în orice moment, de a satisface nevoile lumii și de a mă ruga pentru ele”. Adică este rău pentru că nu-mi fac treaba; este vina mea că oamenii suferă.

Și când vă uitați la tipul de muncă pe care trebuie să-l facem pentru a face lumea un loc mai bun, veți descoperi că singura noastră lucrare este de a ne consolida coeziunea. Nimic altceva nu este în neregulă cu lumea, cu excepția modului în care ne raportăm unii la alții și la natură în ansamblu. Înțelepciunea Cabala vede fiecare persoană ca fiind pe deplin responsabilă față de starea lumii, nefiind nici una exclusă. Ne putem spune un milion de povești despre motivul pentru care nu putem face nimic pentru lume, că oamenii sau țările puternice ne împiedică să ne conectăm sau că ei sunt adevărații distrugători ai lumii.

Este posibil ca aceste povești să fie adevărate, dar trebuie totuși să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ne stă în putință, acolo unde putem face diferența. Pentru că dacă nu am făcut-o, atunci suntem de vină pentru starea rea a lumii. Dacă am acționa cu toții pe baza acestei premize, lumea ar fi cu siguranță un loc minunat și niciun magnat sau proprietar media nu ar putea să o schimbe în rău. Singurul lucru necesar pentru îmbunătățirea lumii noastre este hotărârea noastră de a face asta.

An Nou Fericit!

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Corona-vremea educaţiei ”

Unul dintre cei mai buni indicatori pe care îi avem pentru starea oricărei societăți este sistemul său de educație. De la începutul Covid-19 și de la întreruperea sistemului școlar, fenomenele negative care au infestat școlile au pătruns în casele noastre și au plasat în fața noastră o oglindă foarte neplăcută. Acum trăim în mod direct ceea ce copiii noștri au „învățat” la școală.

Fără nici un loc de a manifesta agresiunea, violența domestică și limbajul abuziv față de părinți și frații vulnerabili au crescut dramatic, iar părinții sunt îngroziți de ceea ce văd. Dar ei văd acum ceea ce trăiesc copiii lor de ani de zile. Mai bine acum decât niciodată.

Dacă există vreo lecție de învățat din pandemie în ceea ce privește educația, este căsistemul educațional nu predă decât valori rele.

Cu toate acestea, acum, când vedem că sistemul nostru de învățământ este fundamental defectuos, sper că ne va stimula să-l reparăm. Acum sper să înțelegem că sistemul de învățământ trebuie, în primul rând să-i învețe pe tineri cum să comunice între ei pozitiv și constructiv. Orice persoană, oricât de inteligentă ar fi, nu va putea reuși în societatea actuală, decât dacă știe cum să comunice constructiv cu ceilalți.

Comunicarea constructivă necesită multă practică și o realizare profundă a naturii interdependente a societății. Nu putem reuși în viață dacă ne gândim doar la noi înșine. De asemenea, nu putem reuși dacă uităm cu totul de noi înșine. În prezent, suntem cufundați în tendințe narcisiste și considerăm că este legitim să ignorăm sentimentele altor persoane și să ne preocupăm doar de ale noastre. Deși acest lucru poate fi simțit ca bine atunci când îl exercităm, acesta produce singurătate, depresie și anxietate atunci când alții îl exercită faţă de noi. Din acest motiv, preocuparea de sine nu este o abordare durabilă, dacă vrem să menținem o societate sănătoasă. Echilibrul este cheia.

Schimbarea numai a sistemului de învățământ nu va funcționa. Nu vă puteți aștepta să se schimbe copiii, dacă vin acasă la sfârșitul zilei într-o familie în care părinții se comportă egocentric. Trebuie să existe un efort general în societate pentru a schimba paradigma socială. Acum, că vedem rezultatele unui sistem de educație bolnav, sper că ne va oferi suficient impuls pentru a schimba modul în care operăm la toate nivelurile societății. În caz contrar, copiii vor crește la fel cum au fost educați, vor deveni ei înșiși părinți, iar ciclul vicios va continua cu consecințe agravante, până când viața devine Iadul pe pământ, dacă nu dèja este.

Am construit toată tehnologia pentru a duce o viață bogată, cu abundență pentru toată lumea. Singurul motiv al nenorocirii oamenilor astăzi este lipsa noastră de educație, lipsa responsabilității reciproce și preocuparea noastră de sine excesivă. Nici sărăcia nu este un blestem de sus; este rezultatul neglijenței reciproce, a lipsei de educație a săracilor și a celor bogați. Când nu înțelegem că suntem cu toții părți ale aceleiași societăți, ne închidem ușile unul față de celălalt, până când străzile devin câmpuri de luptă. În cele din urmă, nici bogații, nici săracii nu se vor bucura să trăiască într-o astfel de țară. Educația către responsabilitatea reciprocă este primul pas către vindecarea societății; orice altceva va fi reparat după aceea.

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Pandemia a dezvăluit cea mai mare dorință a umanității”

Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu sens și experiențe de învățare.

Persoane care poartă mască de protecție împotriva Covid-19. Rennes, 2020-09-19 NO USE FRANCE

Pe măsură ce începe un nou an, oamenii sunt dornici să lase amintirile pandemiei în urmă, dar virusul este neobosit. Chiar și atunci când milioane de vaccinuri Covid-19 au fost deja administrate în America și în întreaga lume, unele măsuri preventive, cum ar fi purtarea măștilor, ar trebui să rămână o perioadă de timp, potrivit oficialilor din domeniul sănătății. Cum va afecta societatea acoperită de mască interacțiunile noastre personale, în special în cadrul tinerei generații? Vom descoperi în curând, că încrederea și apropierea nu vor fi condiționate de utilizarea măștilor sau de lipsa purtării acestora. Progresul la toate nivelurile va depinde de conexiunile bune cu ceilalți, de dorința noastră internă de a construi relații semnificative.

Utilizarea măștilor pentru a preveni răspândirea Covid-19 a transformat mentalitatea oamenilor la nivel global. Cu excepția unor țări asiatice deja obișnuite să folosească măști de față pentru a preveni răspândirea bolilor infecțioase, măsura a trezit controverse în SUA și în alte țări în care oamenilor li s-a spus să se obișnuiască să poarte măști ca „noul normal”. După un an de acoperire parțială a fețelor noastre din cauza pandemiei, noile cercetări ale experților europeni și nord-americani au arătat că asta complică interacțiunea socială dintre oameni, deoarece perturbă „citirea emoțiilor din expresia feței”.

Rezultatele studiului au indicat că stările emoționale precum fericirea, tristețea și furia au fost percepute greșit ca neutre. Iar oamenii dezgustați au fost greșit interpretați ca supărați. Aceste descoperiri nu au fost menite să pună sub semnul întrebării utilizarea măștilor sau nu, ci să evalueze impactul lor psihologic asupra interacțiunilor umane. Oamenii vor începe încet să-și dea seama ce li s-a întâmplat în acest timp de când a apărut virusul, pe măsură ce schimbările s-au desfășurat, și de ce lumea a experimentat o transformare atât de dramatică.

Ce trebuie făcut pentru a merge mai departe? Progresul nostru nu va fi condiționat de purtarea măștilor sau de distanțarea socială. Va depinde de capacitatea noastră de a realiza că pandemia activează dorința noastră maximă: nevoia noastră de conexiune cu ceilalți, pe măsură ce lumea noastră se revelează a fi din ce în ce mai interdependentă.

Ca animale sociale, dorința noastră de relații mai profunde și mai strânse cu ceilalți a devenit mai vizibilă, mai autentică și mai calitativă. Ce ne-a învățat virusul pe calea cea mai grea? Ne arată că a trebuit să păstrăm distanța dintre noi, întrucât nu aveam o bună conexiune între noi, eram incapabili să trăim împreună în frăție și relații pozitive. Deci nu ne vom putea apropia din nou, până nu vom interioriza acest principiu și vom schimba direcția către o societate mai echilibrată.

Cine sunt cei mai afectați de lipsa interacțiunii sociale? Fără îndoială, tânăra generație. Este posibil ca unii dintre noi să fi uitat ce înseamnă să fii tânăr, primul sărut și prima îmbrățișare. Prin urmare, ne este greu să înțelegem ce experimentează acum tinerii de astăzi. Ei simt restricțiile dure în interior, nu sunt de acord cu cine vrea să îi oprească și să îi limiteze, ba chiar blestemă forța supremă, natura, pentru că a adus o astfel de situație pe planetă. Sunt dispuși să scape de orice în calea lor, indiferent de consecințe, doar pentru a trăi momentul la maxim.

Natura știe să ne repare. Din punct de vedere sociologic, ar fi putut fi o lovitură mult mai aspră. Imaginați-vă o lume în care conexiunea umană nu ar exista deloc, în care contactul nostru dintre rude, cupluri, copii și părinți a dispărut complet. Un fel de deconectare completă, în care nu am putea respira, ne-am simți neajutorați, singuri, goi. Pe cât de dureros este să rămânem îndepărtați unul de celălalt, pandemia ne oferă încă o oportunitate de a ne schimba, conducându-ne în direcția cea bună.

Deci, cum putem să nu pierdem speranța după un an de pandemie? Este posibil prin gândurile noastre pozitive spre conexiune. Dacă ținem cont în mod constant că viitorul nostru bun depinde de relațiile noastre, bazate pe grijă reciprocă și solidaritate, vom experimenta un an nou roditor și fericit, plin de emoții pozitive, revelații cu scop și experiențe de învățare. Vom ști să trăim corect, scurtând distanța dintre noi, conectându-ne inimile.

— Publicat pe 4 Ianuarie, 2021

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Trebuie să vedem toate relațiile dintre noi ca venind de la Creator, de la forța generală. Cu toate acestea, pot lucra cu unele relații și nu pot lucra cu altele. Potrivit acestui lucru, trebuie fie să mă apropii de oameni, fie să mă distanțez de astfel de relații.

Pe cât posibil, mai devreme sau mai târziu, încerc să mă raportez la toată lumea cu dragoste. Așa sortez întreaga lume: ceva este mai aproape, celălalt lucru este mai departe. În primul rând, construiesc relații cu prietenii mei în grupul de zece. Apoi, putem extinde acest cerc către grupul cabalist mondial, atât bărbați, cât și femei. Și apoi, extind această atitudine asupra întregii lumi, asupra întregii umanități și apoi asupra întregii naturii în general.

Principalul lucru este să mă poziționez în fiecare moment în centrul realității și să mă străduiesc să mă raportez la ea ca la Creator, adică să mă dezvolt într-un om, Adam. Prin urmare, verific întotdeauna dacă sunt sau nu asemănător cu Creatorul, ca și cum aș întoarce paginile în interiorul meu, aflând din ce sunt compus, cum să-mi aranjez atitudinea față de tot, cum să mă orientez și dacă să mă apropii sau să mă distanțez.

Prin această lucrare interioară, îmi calibrez instrumentele de percepție, sufletul, vioara mea interioară, astfel încât să sune de la mine doar o melodie bună în raport cu toată lumea. Așa devin un om, Adam, asemănător Creatorului.

Aceasta este o cale lungă, dar putem avansa pas cu pas, deoarece suntem deja pregătiți pentru această lucrare. Întreaga lume are nevoie de ea, deoarece este condusă spre disperare de pandemia coronavirusului. Treptat, oamenii vor începe să-și dea seama că nu există alta cale, că trebuie să ne raportăm unii la alții într-un mod bun, care este corectarea lumii.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 25.12.2020, „Ascunderea”

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrăm în anul 2021, ceea ce ne va dezvălui cât de închisă este lumea, cum este conectată într-un sistem comun și, pe măsură ce suferim împreună, soluția poate fi doar o soluție comună tuturor.

Toate acestea se vor revela în anul 2021, care va fi anul trezirii umanității. Va deveni evident pentru toată lumea că este imposibil să reușești folosindu-ți egoismul. Dimpotrivă, succesul depinde de cât de mult spargem aceste partiții egoiste care ne separă.

Pe măsură ce vom reuși să facem acest lucru în grupul de zece, vom realiza un impact asupra întregii lumi. Și întreaga lume va începe, de asemenea, să simtă că ajunge cât s-au irosit banii pe arme. Singurul lucru în care merită să investești este să aduni oamenii împreună. Acesta este elixirul pentru toate bolile.

Nu vom avea nevoie de niciun vaccin sau medicament împotriva virusului. Aceasta nu este o pandemie de coronavirus, ci o epidemie de egoism global care are loc în toată lumea. Și există un singur remediu pentru această boală: conexiunea noastră.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 30.12.2020, „Anulare și subjugare”

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să examinăm în permanență unde acționează ascunderea.Până la urmă, întreaga noastră lume este o ascundere a forței superioare, forța conexiunii și a unității, pe care trebuie să o descoperim.

Revelarea Creatorului nu este altceva decât revelarea unității, conexiunii, o atitudine caldă, iubirea, conexiunea dintre bucățile rupte ale sufletului comun și dorința de a le apropia de mine, precum și de a le apropia unele de altele.

Aici avem acțiuni pe care o persoană le efectuează asupra sa și acțiuni pe care o persoană le efectuează în raport cu alte persoane, astfel încât să se integreze cu toată lumea și să se dezvolte. Drept urmare, toată lumea înțelege că este mesagerul Creatorului. Prin această muncă, servind ca exemplu de conexiune pentru ceilalți și ajutându-i să se apropie, el efectuează corectarea creației.

Lumea a intrat într-o eră de corectării, care a devenit clară, odată cu începutul pandemiei coronavirusului. Treptat, devine din ce în ce mai evident că singurul lucru de care are nevoie lumea noastră este conexiunea. Toate stările prin care trecem, pe de o parte, ne ascund forța conexiunii și, pe de altă parte, ne dezvăluie nevoia de ea. Astfel vom dezvălui treptat Creatorul.

Nu ar trebui să așteptăm ca Creatorul să se reveleze pe Sine. Această forță a conexiunii poate fi dezvăluită numai dacă noi înșine pregătim o platformă pentru aceasta, stabilim locul unde ar trebui dezvăluită, așa cum este scris „Voi M-aţi făcut”.

Este scris „Toți I-au ajutat pe prietenul său”, adică fiecare le arată celorlalți cât de mult îi pasă și tânjește după conexiune. De îndată ce ajungem la un anumit sentiment de unitate, acesta dispare imediat și se transformă într-o deconectare, chiar mai mare decât înainte, pentru a ne oferi posibilitatea de a ne conecta și mai puternic. În acest fel, putem parcurge rapid toate stările, prin pornirile și opririle continue, să punem împreună toate deconectările și conexiunile și să ajungem la sfârșitul corectării.

Acest lucru nu are nevoie de multe cuvinte; fiecare trebuie doar să-și facă propria muncă interioară. Prin urmare, munca unui cabalist este numită Tora ascunsă, deoarece nu este vizibilă pentru alții. Cu toate acestea, el încearcă să se comporte în orice situație ca și cum Creatorul ar fi revelat în fața lui.

Trebuie să ne trezim în permanență prietenii pentru a căuta orice oportunitate de a ne conecta și mai mult, cum sunt furnicile muncitoare. Așa, vom descoperi rețeaua conexiunilor noastre, Divinitatea (Shechina) și vom începe să lucrăm într-un mod organizat, văzând ce face fiecare pentru a conecta pe toată lumea la acest câmp comun, la sistemul lui Adam HaRishon.

Principalul lucru este să tratezi ascunderea ca pe un loc pentru a descoperi acțiunile conexiunii.

Imaginați-vă într-o lume în care există o forță a naturii numită conexiune între toate părțile creației, care leagă împreună atomi, molecule, organisme vii, materie minerală, plante, animale, oameni, gaze, lichide și obiecte solide. Toate acestea sunt conectate printr-o singură forță, iar oamenii, de asemenea prin ea, sunt conectați intern între ei.

Vrem să dezvăluim această forță a conexiunii generale. Nu avem nevoie de nimic altceva. Dacă începem să descoperim această forță, care leagă toate părțile realității, vom înțelege legea generală prin care funcționează întregul univers și prin ce stări trece: ce a fost, ce este și ce va fi.

Conform conexiunii noastre, vom putea influența viteza de dezvoltare a întregii creații și o vom vedea ca un singur sistem, din ce în ce mai sănătos și mai bun, bun pentru toată lumea, de unde fiecare primește energie și putere.

Toate acestea depind doar de dezvăluirea conexiunii dintre toate părțile și noi suntem responsabili pentru aceasta. Lumea va arăta în fiecare zi mai divizată, fragmentată și ruptă. Și toate acestea sunt astfel încât să putem arăta lumii căile de conectare până la punctul său cel mai înalt, care este iubirea.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/27/20, “Ascunderea”

Filed under: Egoism, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există o clarificare foarte importantă a percepției moderne, materialiste a realității, potrivit căreia lumea este rezultatul evoluției, dezvoltarea treptată a materiei din atom. Așa gândește omul modern, pe baza realizărilor științifice ale secolului XX.

Dar Studiul celor Zece Sefirot explică faptul că toată realitatea a fost creată de un singur gând, care continuă să funcționeze. „În esență, acest gând este cauza și acțiunea, recompensa așteptată și esența oricărui efort”.

Adică, totul a fost creat într-o clipă, de dorința Creatorului care este perfect, nu se împarte în părți și nu creează nimic incomplet. Nu există o evoluție treptată de-a lungul lanțului cauzei și efectului, în ceea ce-L priveşte pe Creator.

Evoluția este dezvăluită numai în raport cu noi, ca manifestare a percepției, a imaginii Sale, a realității Sale, care este absolut perfectă și nu a trebuit niciodată să fie formată, stabilită și să progreseze de la o stare intermediară la una finală. Toate acestea se întâmplă numai raportat la creație.

Atitudinea corectă față de realitate ar trebui să fie astfel încât totul să fi fost deja creat și să nu existe un singur detaliu incomplet, de la începutul creației până la corectarea finală. Totul există ca o realitate perfectă, care este Însuși Creatorul. El a vrut doar ca să El fie dezvăluit de creaturi, într-un proces independent de înțelegere.

În măsura abilităților și dorințelor lor, creațiile vor trece pe această cale de dezvoltare spirituală, internă. Dar, în cele din urmă, dezvăluim realitatea deja existentă, așa cum se spune: „Și vei mânca lucru vechi, păstrat mult timp”. Prin urmare, ar trebui să ne schimbăm percepția pur materialistă asupra realității, în funcție de care lumea se află în procesul de dezvoltare liberă și o imaginează ca pe sistemul lui Adam HaRishon – singurul lucru care există. Totul este inclus în acest sistem al sufletului comun. Iar ruperea, ascunderea și dezvăluirea treptată a acestuia au loc numai în raport cu persoana care le atinge.

Dar, de fapt, în afara omului, există doar o lumină infinită care există în perfecțiune absolută, nefiind supusă niciunei schimbări.

Întreaga diferență constă în percepția mea asupra realității: mă simt doar pe mine ca parte a lumii și aceasta este o imagine iluzorie pe care am inventat-o, ​​sau simt întregul sistem al creației, adică existența unui nivel superior: puterea, Creatorul, care include totul – TOTUL – adică Creatorul sau sistemul sufletului comun al lui Adam. Când îl percepem pe Creator și obținem revelarea Sa, suntem numiți om, Adam, adică (Edomeh) forța superioară.

Oamenii (fiii lui Adam) sunt acele părți ale creației care doresc să dezvăluie forma perfectă, sistemul general în care este revelat Creatorul.

Dacă nu ne percepem pe noi înșine ca parte a sistemului general al lui Adam, atunci nu avem nicio legătură cu lumea spirituală, cu Creatorul. Prin urmare, dezvoltarea corectă începe cu existența constantă în sistemul general ca o sferă integrală, închisă, în afară de care nu există nimic.

Această percepție a realității determină întreaga diferență dintre material și spiritual. Noi credem că realitatea se dezvoltă, sau că este dezvăluită o realitate deja existentă. Aceasta este o diferență foarte mare, deoarece în primul caz, percepem realitatea ca fiind imperfectă și evoluează progresiv.

Și în cel de-al doilea caz, realitatea ni se dezvăluie treptat și numim acest lucru procesul evoluției. Dar această evoluție este dezvăluirea unei realități reale, neschimbătoare, existente, create instantaneu la cererea Creatorului, așa cum este spus: „Un gând a fost creat și a creat întregul univers, care este cauza și acțiunea, și recompensa așteptată și esența tuturor eforturilor”, adică include absolut totul.

Această realitate există deja și ni se manifestă doar în măsura eforturilor noastre de a o dezvălui, adică în măsura similarității proprietăților noastre. Diferența dintre percepția egoistă și adevărata lume este tocmai modul în care experimentăm această realitate. Dacă vreau să îmi determin propria dezvoltare spirituală, atunci trebuie să spun că totul depinde de mine, de eforturile mele corecte. Prin urmare, evoluția este dezvoltarea mea interioară.

Și, în esență, nu dezvolt, ci doar deblochez forțele din mine, instrumentele, pentru a dezvălui realitatea deja existentă. Aceasta este diferența dintre percepția individualistă, înșelătoare, egoistă și percepția generală, adevărată, spirituală.

Dacă percepem realitatea ca fiind completă și perfectă, atunci se dovedește că depinde doar de eforturile noastre de a ne uni, pentru a se potrivi cu această perfecțiune. Și atunci vom dezvălui realitatea în care existăm și vom vedea o lume nouă.

Nu construim această nouă lume, ci prin dezvoltarea dorințelor și proprietăților noastre, dezvăluim ceea ce există între noi, în jurul nostru și în interiorul nostru. Totul depinde de cât de mult devine dorința noastră, de la personală și individualistă la cât mai generală, socială. Acest lucru ne permite să ne regăsim într-un sistem social mare, în care totul este interconectat și este în unitate.

Dacă în conexiunea dintre noi creăm noi organe senzoriale pentru percepția realității, atunci ea se transformă din ascunsă în revelată.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 12/23/20, “Locuiesc printre oamenii mei”

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Există patru rase: albă – europeană, galbenă – asiatică, neagră – africană și roșie – indigenii din America Latină. Care este originea raselor umane? Fiecare rasă are o funcție specifică?

Răspuns: Nu. Originea este în lumea spirituală. Ele nu sunt în niciun fel conectate la lumea noastră, dar își lasă în ea amprenta, efectul.

Tot ceea ce este spiritual este sub o singură rădăcină: numele din patru litere al Creatorului. Ce înseamnă? Creatorul se manifestă în lumea noastră în patru etape, în patru ipostaze. Prin urmare, patru categorii de tot felul coboară dintr-o rădăcină comună în lumea noastră. De exemplu: patru anotimpuri (iarna, toamna, primăvara, vara), patru rase umane și așa mai departe.

Întrebare: Dar există diferențe interne?

Răspuns: Bineînțeles că există. Dar nu contează. Dacă vrem să ne conectăm la rădăcina noastră spirituală, atunci toată lumea se ridică la ea. Avem un scop comun și ne putem ajuta reciproc în acest scop comun.

Mai mult, diferențele noastre nu ne împiedică să ne unim și să atingem scopul comun în care suntem atât de conectați încât unificarea rămâne,  iar toate diferențele fizice, morale, și de altă natură, dispar.

Întrebare: Nici nu merită să ne gândim la ce scop are fiecare rasă: unii cântă mai bine, unii dezvăluie mai bine legile naturii etc.?

Răspuns: Acestea sunt completări reciproce care vor începe să se manifeste din ce în ce mai mult și vom admira și ne vom bucura cu toții de diversitatea noastră.

Din emisiunea de pe KabTV „Abilități de comunicare” din 14.10.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce îl convinge pe om să accepte ideea egalității universale? Deși suntem cu toții diferiți, egalitatea înseamnă că ibuirea va acoperi toate păcatele. Ce informații ar trebui să i se ofere omului ca să înțeleagă acest lucru?

Răspuns: Iubirea va acoperi toate păcatele este legea naturii către care trebuie să avansăm. Cu cât facem acest lucru mai repede, cu atât mai repede vom stăpâni lumea superioară și starea cea mai înaltă; vom realiza perfecțiunea, completitudinea și adevărata senzație a locului în care ne aflăm.

Comentariu: Dar dacă aceasta este o lege a naturii, atunci să lucrăm cu oamenii de știință.

Răspunsul meu: Nu, realizarea celei mai înalte stări nu aparține oamenilor de știință, deoarece se produce în interiorul omului, pe măsură ce își schimbă natura de la o natură egoistă la una altruistă. Nu asta face știința pământească. Nu are astfel de instrumente.

Comentariu: Toată lumea poate înțelege că respingerea dintre noi este un păcat, dar înțelegerea modului de construire a iubirii, bazată pe aceasta, este complet de neînțeles.

Când ești întrebat în mod specific despre o anumită situație, cum să acționezi în ea, este imposibil să o explice. Nu poți spune cuiva cum să acopere respingerea cu iubirea, dacă el are o părere și eu am alta.

Răspunsul meu: Nu vă puteți transforma dintr-o dată, brusc. Acest lucru necesită un antrenament constant cu prietenii într-un grup, într-o societate mică, în care restabiliți și simulați legea spirituală: Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.

Acesta este un proces pe termen lung, educațional, după care percepția ta despre lume se schimbă. Apoi, puteți ajunge la o stare în care sunteți capabili să vă uniți mai presus de toate soiurile. Iubirea este uniune.

Din emisiunea de pe KabTV ” Abilități de comunicare ”din 16.10.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→