Întrebare: Influențele externe ne tulbură adesea. Cum putem să ne ferim de aceste obstacole și să intrăm în lecții cu un efort și mai mare?

Răspuns: Adevărul este că nu există nimic care să ne tulbure. Dimpotrivă, trebuie să privim aceste acțiuni ca pe un ajutor suplimentar, deoarece ni se oferă o măsură suplimentară de egoism. Ni se pare că ne împinge înapoi, dar în realitate asta este doar pentru a ne uni și mai mult unul cu celălalt și cu Creatorul, de deasupra obstacolului.

Prin urmare, nu putem considera tot ceea ce ni se întâmplă drept obstacole. Acestea sunt interferențele pe care le ridicăm deasupra. Așa cum la școală ni s-au dat tot felul de sarcini care trebuiau rezolvate, așa este și aici. Desigur, trebuie să facem eforturi pentru a rezolva aceste probleme, să ne agățăm de ceea ce ne separă, ne respinge, ne îndepărtează și ne distanțează, dar totuși să ne uităm pozitiv.

Atunci, vom avea o aspirație comună înainte. Atunci vom fi mereu fericiți, indiferent de probleme.

Întrebare: Deci întărirea cu care trebuie să intrăm în lecție este să depășim obstacolele?

Răspuns: Ce altceva mai este de înălțat, dacă nu obstacolele? Prin urmare, pe oricine dorește Creatorul să-l apropie mai repede, acesta primește obstacole mai mari.

Întrebare: Cum putem continua dacă ne îndepărtăm unul de celălalt din ce în ce mai mult și trebuie să facem un efort maxim?

Răspuns: Ți se pare că te ții de un loc vechi. Şi te ridici tot timpul.

În același timp, trebuie să depuneți constant eforturi interne, să nu rămâneți în urmă, să nu vă distanțați de prieteni, de grupul de zece, de subiectul lecției. Întotdeauna simțiți-vă că sunteți împreună.

La urma urmei, sarcina noastră este să ne dezvăluim ca fiind în aceeași conexiune, în același domeniu, în același sistem numit suflet.

Din Lecția de Cabala 20.02.20, “Grupul de zece”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înţelepciunea Cabalei se ocupă cu ridicarea unei persoane din a se închina la idoli. Nu contează ce sau cine este considerat un idol. Acești idoli pot fi mai mult decât doar statui, amulete sau anumite credințe; ele cuprind întreaga noastră viață căreia ne închinăm și pe care o considerăm importantă.

Revelarea Creatorului – singura forță a naturii care guvernează totul – și conexiunea cu aceasta, adică atingerea unui nivel superior, nu sunt considerate importante.

Luați în considerare modul în care televiziunea, radioul și mass-media sunt pline de diverși ghicitori și cum funcționează mass-media, ce percep oamenii, ce gândesc ei și chiar cum predăm toate ştiinţele. Știința de astăzi devine semi-mistică, chiar dacă este considerată o știință. Priviți ipotezele, teoriile și conjuncturile prezentate de savanți!

Ne întoarcem în aceleași cercuri vechi, la acești idoli, pentru că ne-am pierdut complet orientarea. Prin urmare, Cabala se dezvăluie și spune: “Trebuie să ne întoarcem la natura unică”.

Criza noastră actuală indică faptul că globalizarea și unitatea din natură sunt principalele sale caracteristici. Unul, unificat, unic și integrat – acesta este miezul, sursa întregii existențe.

Prin urmare, cu cât ne străduim mai mult pentru unitate, pentru înțelegerea unității, pentru a înțelege toate numeroasele manifestări din natură ca un simplu atribut – Creatorul – cu atât mai repede vom ajunge să înțelegem adevărul și să ajungem la o stare mai bună.

Din KabTV “Am primit un apel. Unitate în îndoială” 13/04/10

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Igal scrie:

Mă trezesc în sudoare rece. Eram 100% sigur că mi se întâmplă cu adevărat, dar a fost un vis. Dacă este cazul, poate că încă visez? Poate că toată viața asta a mea este un vis? Soția mea, copiii, slujba mea și războiul — totul este un vis? Dacă este cazul, vreau să mă trezesc. Nu sunt mulțumit de prea multe lucruri în acest vis.

Răspunsul meu: Temerile lui îl copleșesc.

Întrebare: Temerile lui sunt copleșitoare. Nu-i place acest vis. Aici el întreabă: “La urma urmei, viața noastră este un vis sau nu?”

Răspuns: Viața noastră este un vis, dar de fapt la un alt nivel, adică nu la nivelul suferinței sau al stării de bine, ci la nivelul existenței în general. Nu înțelegem și nu simțim corect această lume.

Prin urmare, îl puteți numi un fel de vis. Dar în general, putem scăpa de acest vis și ne putem trezi.

Întrebare: Deci el întreabă: “Cum mă trezesc?”

Răspuns: Cum? Aceasta este metoda Cabala.

Întrebare: El continuă: “Când mă trezesc, realitatea va fi mai bună sau mai rea?”

Răspuns: Realitatea în sine poate să nu se schimbe. Tu, perspectiva și sentimentele tale se vor schimba în bine.

Întrebare: Asta înseamnă că m-am trezit?

Răspuns: Da.

Întrebare: Deci ar putea exista același război în realitate, spuneți?

Răspuns: Nu contează.

Întrebare: Ce înseamnă dacă este război și mă trezesc? Care sunt sentimentele mele? Realitatea este că există un război.

Răspuns: Pe de o parte, vezi un război în curs, oamenii ucid, mor și așa mai departe. Dar, pe de altă parte, în aceasta vedeți acțiunea necesară a armatelor, națiunilor și așa mai departe, care intră în astfel de relații între ele. Și în cele din urmă, duc la cel mai bun rezultat.

Întrebare: Deci, văd că orice s-ar întâmpla, totul duce la cel mai bun rezultat. Asta se numește trezire?

Răspuns: Da.

Întrebare: Ce este cel mai bine în acest caz?

Răspuns: Cea mai bună este apropierea de Creator.

Comentariu: Sunteţi de neclintit în asta.

Răspunsul meu: Da, nu este nimic de adăugat aici.

Întrebare: O altă întrebare de la el: “S-ar putea să fiu sigur că m-am trezit, dar se dovedește a fi din nou un vis? Și așa mai departe la nesfârșit.”

Răspuns: Da. Şi ce dacă? De unde știi dacă ești treaz sau nu?

Comentariu: Aceasta este întrebarea: de unde voi ști că sunt treaz?

Răspunsul meu: Nu există nicio modalitate de a ști.

Întrebare: Așa suntem destinați să trăim?

Răspuns: Nu, nu suntem deloc destinați să trăim așa. Dar există stări numite reîncarnări în care existăm în acest fel.

Întrebare: Din vis în vis, din vis în vis?

Răspuns: Da, unele astfel de acțiuni. Dar, de fapt, ieșim complet din granițele lumii noastre. Și apoi o vedem din exterior.

Întrebare: Deci ce vedem?

Răspuns: Vedem că totul este controlat de un singur Creator și suntem în preajma Lui.

Întrebare: Ce fel de forță este Creatorul?

Răspuns: Este o forță care, învățându-ne treptat, ne conduce la o stare de armonie completă.

Întrebare: Și ultima întrebare: “Este mai bine să te trezești sau nu?”

Răspuns: Trebuie să ne trezim pentru a obține o stare din ce în ce mai adevărată și pentru ca toate visele, fanteziile și orice altceva să dispară din lumea noastră.

Atunci nu ne-am lupta, nu am schimba cuvinte rele, fapte rele sau acţiuni rele.

Întrebare: Vă referiţi la relațiile dintre noi?

Răspuns: Da.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 6/5/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Igor întreabă:

Aţi spus odată că ora morții nu este ceasul morții, ci o nouă naștere. Cum ar trebui să luăm asta? Nu cred în viața de apoi. Deci despre ce este vorba?

Răspuns: Nu depinde de tine dacă crezi sau nu. Este doar începutul unui nou ciclu.

Întrebare: Când spuneţi „ora morții”, ce înseamnă pentru Igor?

Răspuns: Vă despărțiți de această viață, de ceea ce ați făcut din ea, de cum ați trăit-o și treceți la următorul ciclu.

Întrebare: Asta înseamnă că undeva brusc țipă un copil, se naște un băiat și așa mai departe?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Atunci ce înseamnă o nouă naștere pentru dvs.?

Răspuns: O nouă naștere este desigur, actul nașterii unui copil. Dar în general, este începutul atingerii lumii superioare și a Creatorului prin ceea ce se numește om.

Întrebare: Ora morții este neapărat moartea mea fizică sau nu este neapărat așa?

Răspuns: Nu, nu neapărat. Înseamnă că tot ceea ce este vechi moare, tot ceea ce am trăit, tot ceea ce am considerat important.

Întrebare: Se poate naște ceva pe care nu l-am considerat important?

Răspuns: Desigur, în etapa următoare.

Întrebare: Îmi puteți spune ce nu am considerat important în viața mea trecută?

Răspuns: De obicei, este vorba de conexiunea cu oamenii, iubirea și relația cu Creatorul.

Întrebare: Chiar dacă am vorbit mereu despre iubire?

Răspuns: Indiferent.

Întrebare: Când spuneţi că apare o altă iubire, ce fel de „altă” iubire este aceasta?

Răspuns: Este mai naturală, mai apropiată, ceva care nu poate fi explicat altfel decât prin simpla deschidere a inimii.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 15/04/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Arina intreaba:

De ce nu le este rușine oamenilor astăzi să fie bogați și chiar să etaleze asta; ei construiesc palate, vile, cumpără diamante, mașini și fac toate astea cu ostentație? Cum pot oamenii să aibă conștiința curată când există atât de multă sărăcie și tristețe în jur?

Răspuns: Așa a fost întotdeauna, în orice moment. Sunt cei care o ascund. Sunt cei care o arată.

Întrebare: Deci nu credeţi că acest lucru este semnificativ pentru timpul prezent?

Răspuns: Da, pentru astăzi, desigur, oamenilor nu le este rușine de nimic.

Întrebare: De ce s-a întâmplat asta? De ce nu este omul îngrijorat că cineva nu are ce mânca, în timp ce el construiește…?

Răspuns: Este o lipsă de educație, de fapt. Oamenii mari, deși pot avea o bogăție imensă, nu se concentrează pe asta; ceea ce contează pentru ei este bogăția interioară.

Întrebare: Vă rog să-mi spuneți, ce fel de educație ar trebui să existe pentru a aborda toate acestea?

Răspuns: O persoană ar trebui învățată în primul rând, să se mulțumească cu destinul său, oricare ar fi acesta.

În al doilea rând, să nu se considere mai presus de ceilalți în bogăție, cunoaștere sau orice altceva. Numai în înțelepciune cu privire la Creator, în modestie. Acesta este principalul lucru.

Întrebare: Poate fi cultivat acest lucru în cineva?

Răspuns: Se poate.

Întrebare: Nu este aceasta o calitate naturală?

Răspuns: Nu, aceasta poate fi cultivată și trebuie cultivată.

Întrebare: În principiu, va urma o astfel de educație o societate normală, chiar și să spunem societatea viitorului?

Răspuns: Da. Oamenii nu își vor etala mașinile, casele și averea.

Întrebare: Deci acest lucru nu va fi atât de valoros pentru o persoană?

Răspuns: Va spune multe, că poate a câștigat ceva, dar în principiu, nu va fi la fel de important pentru om.

Comentariu: Aţi spus că este important ca o persoană să nu privească nici la bogați, nici la săraci, ci la propriul destin – acesta este destinul meu.

Răspuns: El ar trebui să se concentreze asupra conexiunii sale cu Creatorul – la asta ar trebui să se uite. Atunci, omul va pătrunde mai adânc în sine: eu și Creatorul.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” 13/5/24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă mai mulți indivizi se unesc cu forța că merită să abandonăm iubirea de sine, dar fără puterea și importanța suficientă a dăruirii pentru a deveni independenți, fără ajutor din exterior (Rabaş, Articolul, “Iubirea pentru prieteni -2”).

Așa ne simțim în grupul de zece: se pare că există niște dorințe și niște motive, dar nu există putere, convingere sau intenţie de a ne anula în fața prietenilor noștri.

Toți au cel puțin iubirea potențială pentru Creator.

Sunt atrași de acest lucru și ar dori să-l dobândească. Nu neapărat, dar tot l-ar dori. În general, există o dorință, dar este slabă.

Deși nu o pot menține în practică, atunci, fiecare fiind în adeziune cu societatea și anulându-se în fața acesteia, ei devin un singur corp.

Acesta este cel mai important lucru. Niciunul dintre noi nu are puterea și nici dorința de a ne anula în fața Creatorului. Nu putem face asta pentru că am fost creați incapabili să o facem.

Așadar, dacă același grup de zece se adună, și alte grupuri de zece în jurul lui — la urma urmei, nu suntem singuri, suntem mulți dintre noi — și astfel ne unim, atunci fiecare dintre noi își aduce partea lui, mica lui putere, puțină dorință la aceasta uniune.

În acest caz, dorințele noastre se adună și devenim ca o singură persoană cu o mare forță care poate invoca proprietățile Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala 20.02.20, “Grupul de zece”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că o persoană nu are nimic al său, doar ceea ce primește de la Creator și ceea ce poate da altora.

Dacă toată lumea ar trebui să simtă sufletul comun, în ce moment începe să-l vadă de la început până la sfârșit?

Răspuns: Vom simți sufletul comun când vom deveni un embrion spiritual. Acesta este primul grad spiritual la care ne propunem să urcăm.

De îndată ce ajungem la primul grad de conexiune, vom începe imediat să ne simțim ca un întreg unic la nivelul Aviut de Şoreş, adică la 1/125 din întregul suflet. Cu toate acestea, va fi o simţire pentru noi toți împreună.

Din Lecția zilnică de Cabala 20.02.20, “Grupul de zece”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când stăm în grupuri de zece diferite în timpul atelierelor, există o asemănare pe care o putem identifica ori de câte ori schimbăm grupul de zece?

Răspuns: Ce diferență să fie?! Existi intr-un singur organism. Întreaga umanitate este un singur grup de  zece care acum este împărțit în mai multe părți.

În acest fel, nu este important cu cine vei fi, la fel cum nu este pentru celulele unui singur corp. Prin urmare, cea mai importantă poruncă de corectare este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Înseamnă că trebuie să ajungem la un acord, echilibru și unitate completă.

Astfel, nu există nicio diferență cu cine stai, cu aceştia sau cu aceia. Dimpotrivă, de fiecare dată absorbiți de la ceilalți câteva aspecte noi ale conexiunii și abordărilor – tu față de ei, iar ei față de tine. În acest fel, acumulaţi o experiență grozavă.

Ca pentru un an întreg, acumulezi experiență într-un grup de zece, în timp ce aici la congres, poți trece prin toate aceste stări într-o săptămână. Gândiţi-vă la această oportunitate.

Din Lecția zilnică de Cabala 19.02.20, „Pregătirea pentru Convenție”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Uneori, în timpul unei lecţii, elevii dvs. încep să meargă sau să facă ceva. Cum aveţi rabdare?

Răspuns: Când o persoană se ridică să ia o ceașcă de cafea sau apă rece, înțeleg că este obosită, nu a dormit suficient, îi este greu. Dar îmi tratez studenții cu iubire și înțelegere.

Aceștia sunt oamenii pentru care fac totul; sunt mai importanţi pentru mine decât copiii. În esență, aceștia sunt copiii mei spirituali.

Ce am lângă ei? Cui altcineva voi transmite aceste informații? Pe cine vreau să antrenez? Ei, să dea cât mai mult între ei, astfel încât să continue diseminarea în mod corect.

Prin urmare, atitudinea mea față de ei atenuează ușor interferențele pe care le creează. Așa cum o mamă nu își aude copilul când face zgomot. Pentru ea, acest lucru este normal, dar pentru un străin, ceva care pâlpâie și este zgomotos este de nesuportat.

Din KabTV „Am primit un apel. Sensurile înalte Cabaliste” 11.3.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tot Israelul a devenit responsabil unul pentru celălalt. Deoarece Tora nu le-a fost dată înainte ca fiecare din Israel să fie întrebat dacă a fost de acord să ia asupra sa Mitzva [porunca] de a-i iubi pe alții în măsura deplină exprimată în cuvintele „Iubește-ți prietenul ca pe tine însuți” [Baal HaSulam , “Arvut” (Garanţie reciprocă)].

În primul rând, nu există o astfel de națiune precum poporul Israel. Ei au apărut dintre oameni care au vrut să se ridice deasupra egoismului lor pentru că și-au dat seama că este imposibil să existe în el. Asta s-a întâmplat în Babilonul antic acum 3.500 de ani. Oamenii au înțeles că, dacă vor continua să acționeze egoist, se vor distruge pe ei înșiși și unul pe altul. Au fost mari tulburări, ura reciprocă a izbucnit, iar locuitorii Babilonului nu știau ce să facă în continuare.

Prin urmare, Avraam, fiul marelui preot Terach, a văzut probleme, ceartă interioară și diferite conflicte în rândul oamenilor și a început să studieze acest fenomen. Și-a dat seama că toate au rezultat din creșterea egoismului în fiecare persoană și că singura soluție era să se ridice deasupra ego-ului și să-l echilibreze cumva.

Avraam a început să propovăduiască această idee printre vechii babilonieni și i-a îndemnat să se unească și să se ridice deasupra egoismului pentru a obține o înțelegere reciprocă adecvată, pentru a nu se mai ucide reciproc și pentru a ajunge la o stare normală.

Tatăl său Terach a susținut acest lucru, dar regele babilonian Nimrod a fost împotrivă. Nimrod credea că își va pierde puterea pentru că atunci când oamenii devin mai apropiați unii de alții, mai puțin agresivi și mai buni, în general nu le va mai păsa de autoritate. Cu toate acestea, dacă devin ostili unul față de celălalt, un rege poate interveni și îi poate controla.

Prin urmare, Avraam nu a avut de ales decât să cheme pe toți cei care au fost de acord cu ideea sa de unitate și să-i conducă afară din Babilon în așa-numita țară Canaan. Astăzi, acesta este statul Israel. Astfel, ei au ajuns să fie numiți poporul lui Israel (Yisra-El) din expresia „drept către Creator” (Yaşar El).

Din Lecția zilnică de Cabala 18.02.20, “Arvut [Garanția reciprocă]”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→