Întrebare: Cu cât ne apropiem, cu atât ne depărtăm mai mult, nu?

Răspuns: Cu cât este dezvăluit în noi mai mult egoism, cu atât mai mare este conexiunea pe care o putem construi deasupra lui, și făcând asta Îl putem percepe pe Creator. Această stare este ca un sandviș format din trei straturi: în partea de jos este calitatea egoistă (primirea), deasupra este calitatea dăruirii, iar între ele este Creatorul.

Întrebare: Dacă știm dinainte că apropierea va duce la ură, cum ne putem îndrepta către apropiere?

Răspuns: Faptul că știi acest lucru dinainte, nu contează. Când vor apărea respingerea și ura față de prietenii tăi, vei uita totul. Vei crede că este problema ta personală, că tu și nimeni altcineva faci asta.

Dar după ce ai experimentat discordia cu prietenii tăi, vei începe să te ridici deasupra acestui sentiment. Niciun truc sau pregătire pentru viitor nu vă va ajuta să rămâneți “bun”. Un nou grad vine cu noi simțiri și interacțiuni, iar toate înțelegerile și corectările anterioare nu se mai aplică. Omul este nou în fiecare zi.

Așa că nu te opri asupra a ceea ce s-a întâmplat ieri. S-ar putea să te uiți la aspectul exterior al unui prieten, cu care ești familiarizat, dar în interior suntem complet diferiți în fiecare zi.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

  Știm că, dacă oameni dintr-o parte a lumii se gândesc la ceva, gânduri similare apar în altă parte a lumii.

Prin urmare, dincolo de material, care este înțeles universal, împărtășesc mult mai mult care este de neînțeles pentru majoritatea; trece neobservat la livrarea materialului meu. Chiar și așa, această informație este absorbită de sistemul comun în care existăm, de universul colectiv în partea sa ascunsă. În timp, acest lucru face ca oamenii să înțeleagă, să realizeze și să ajungă mai ușor la ideile pe care le discutăm.

Vedem asta întâmplându-se astăzi, când mii de oameni ni se alătură brusc, înțeleg rapid materialele și sunt de acord cu conceptele noastre. Ei nu doar dau din cap; în timpul prelegerilor, ci ei absorb cu adevărat principiile de bază, concepte care odată dura doi sau trei ani pentru a le înțelege. Acum oamenii încep să le înțeleagă într-o lună sau două.

De unde vine asta? Decurge din faptul că am injectat o cantitate enormă de material spiritual, efort, date și fapte în aer, iar acestea există acum în spațiul înconjurător.

Aceste informații sunt prezente peste tot în jurul nostru. Este imprimat pe undele invizibile a ceea ce se numește lumină reflectată (Or Hozer) care emană din noi.

Din KabTV “Am primit un apel. Informații spirituale” 17/04/10

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

  Discuţii despre Treptele Scării, partea a 47-a 

Cum are loc trecerea de la frica animalică la frica spirituală?

Toate fricile sunt interconectate într-un proces: frica în frică în frică. De exemplu, frica poate începe ca teamă de poliție, apoi se poate transforma în frica de rușine publică și așa mai departe. Cu toate acestea, rădăcina oricărei frici se află deasupra, la locul adeziunii cu Creatorul, unde frica supremă este să nu poţi să-I dăruieşti Lui. Din această rădăcină, frica coboară prin mai multe niveluri și se manifestă în această lume ca frică de lucruri externe, cum ar fi poliția, rușinea sau eșecul.

Ne afundăm în această frică iluzorie, la fel ca un copil care se sperie de un urs imaginar de-afară. Pericolul nu este real și nu există niciun motiv de frică. Cu toate acestea, în ciuda înțelegerii raționale că nu este nevoie să-ți fie frică, vasul emoțional tot experimentează frica. Indiferent de câte asigurări logice primim, rămânem prinși în această simțire.

În timp, prin studiu, efort și conexiune cu profesorii și un grup de sprijin, vasul nostru începe să se deschidă. Treptat, ne urmărim frica până la rădăcina ei și realizăm că frica de poliție de exemplu, este de fapt legată de Creator. Ajungem să vedem că Creatorul orchestrează această frică pentru a ne apropia de El.

În această etapă, începem să distingem ce înseamnă să te temi de Creator. Ne întrebăm de ce ne face Creatorul să ne temem de lucruri exterioare, și realizăm că este pentru a ne determina să întrebăm: “Cine este mai puternic – poliția sau Creatorul?” Acest control interior crește până când percepem toate fricile ca emanând de la Creator.

În cele din urmă, cele două temeri, frica de poliție și frica de Creator, se contopesc într-una singură. Nu le mai trăim ca două forțe separate, ci ca o singură sursă unificată, superioară: Creatorul. Începem să-L vedem pe Creator prin lentila fricii, temându-ne că abandonarea Lui ne va duce înapoi la teama de lucruri exterioare.

Prin acest proces, discernem o rădăcină și mai înaltă. Înțelegem că scopul Creatorului de a trezi frica nu este să ne sperie, ci să ne conecteze cu El. Mai mult, această conexiune nu este de dragul de a insufla frică, ci de a ne conduce la adeziune și iubire. Deoarece legea iubirii este dăruirea, ne lansăm într-o căutare interioară a modului de a dărui Creatorului. În acest moment, toate fricile și tulburările dispar, pentru că sunt opusul dăruirii.

Unde are loc tranziția? Trecerea de la frica obișnuită la frica de Creator – teama de a nu-I putea dărui Lui – nu are loc neapărat în momentele de frică. Poate apărea din orice simțire neplăcută, chiar și dintr-un vag disconfort. Toate simțirile neplăcute sunt semnale de sus care ne îndeamnă să ne căutăm rădăcina.

De ce trimite Creatorul simțiri neplăcute? Creatorul nu trimite direct simțiri neplăcute. În schimb, El trimite indicii despre starea perfectă de Sus. Cu toate acestea, pe măsură ce aceste indicii trec prin straturile de lumi și niveluri înainte de a ajunge la om, ele sunt percepute ca negative, deoarece vasele omului au o formă opusă.

Prin efort și muncă pentru “Nu există nimeni în afară de El”, ajungem treptat la soluția corectă, care este să vedem cum a venit situația de la Creator pentru a ne învăța. Această înțelegere nu vine spontan, ci prin muncă interioară profundă și analize extrase din experiență.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cum putem obține calitatea dăruirii, așa cum se spune: „Fiți milostivi, așa cum El este milostiv”? Cum putem ajunge la o stare de similitudine a calităților cu Creatorul? Pentru asta este rugăciunea.

În cererea mea, trebuie neapărat să realizez că dacă pur și simplu Îi cer Creatorului ceva, atunci cer pentru mine, pentru egoismul meu, indiferent cum aș răsuci-o. Dar daca cer prin prietenii mei, doar in conexiune cu ei, atunci pot cere corect pentru toata lumea în general si pentru mine.

Adică, omul nu are ocazia să ceară corect dacă este singur. Doar dacă este în conexiune cu ceilalți și cere pentru grup, inclusiv pentru el însuși, dar pentru grup, atunci cererea lui este într-o oarecare măsură spirituală.

Iar dacă cere pentru ei, ei sunt scopul; omul îi împinge la Creator și vrea să vadă fuziunea lor cu El, pentru că el este ca Malchut iar ei sunt ca primele nouă Sfirot, atunci cererea lui este cu adevărat spirituală.

De aceea, trebuie să trecem prin mai multe etape de pregătire pentru rugăciune, pentru a-l cere corect Creatorului.

Dacă cerem greșit, El ne va auzi în continuare, suntem în El, în interiorul Lui. Dar atunci acest câmp va reacționa la noi în funcție de dorințele noastre egoiste și ne va împinge la un egoism din ce în ce mai mare așa cum se întâmplă atunci când cerem inconștient.

Dar cu ajutorul acestor împingeri către egoism, îl vom dezvălui pe Faraon. Se dovedește că el este rău și nu atât de amabil; suntem în exil în el și trebuie să ieșim din asta. Atunci vom începe să cerem pentru alții și nu pentru noi înșine. Și ne vom vedea doar ca cerând ca reprezentanți ai întregii umanități.

Trebuie neapărat să facem asta. Trebuie să încercăm să înțelegem cererea noastră. Pentru ce este: pentru noi înșine, pentru grup, pentru întreaga umanitate sau pentru Creator? Dacă este pentru noi înșine, chiar și pentru grup, chiar și pentru umanitate, aceasta poate fi totuși o cerere egoistă, chiar și pentru Creator. Cum putem reconstrui toate acestea într-un mod altruist? O fac atunci când cer cu adevărat pentru alții.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuţii despre Treptele Scării, partea a 46-a

Ce înseamnă să începi din nou în fiecare zi?

“Azi” și “ieri” sunt două vase diferite. De exemplu, ieri am luat cina și m-am simțit sătul. Nu mi-am imaginat că aș vrea să mănânc din nou astăzi. Dar după câteva ore, dorința mi s-a reînnoit, iar astăzi simt o lipsă de satisfacție. Aceasta este o “nouă zi”. O “zi” reprezintă oportunitatea de a obține plăcere, de a atrage lumină și de a o dezvălui.

În spiritualitate, nicio zi nu este ca o zi anterioară și nicio noapte nu seamănă cu cea care urmează. Dorința spirituală evoluează, în timp ce dorința fizică rămâne aceeași – statică. În spiritualitate, aceeași dorință nu se repetă niciodată. Procesul poate părea repetitiv, ca și cum am întâlni aceeași problemă în mod repetat, dar înțelepții explică că fiecare zi este nouă, plină de analize și dorințe proaspete.

După nenumărate “zile” de verificări, deși numărul exact este necunoscut, ajungem la sfârșitul verificărilor noastre și ajungem la un vas complet. Acesta este vasul corectat în care spiritualitatea se dezvăluie. Astfel, este scris: “Vor fi noi în ochii tăi în fiecare zi”. Timpul este o succesiune de noi discernăminte, noi dorințe.

Aceste discernăminte apar adesea în moduri incomode, manifestându-se ca rușine, frică sau eșecuri care decurg din oboseală, slăbiciune sau nerăbdare. Dar în mod predominant, ele apar ca frici, deoarece prima Miţva (poruncă) este frica, adică aducerea unui om de la frica animalică la frica spirituală, nu frica de suferință în această lume sau în lumea următoare, ci frica de Creator, întrebându-ne dacă suntem conectați cu El, sau dacă avem ceva de oferit în schimb.

Corectările inițiale gravitează în jurul atingerii fricii spirituale. Prin fricile lumești sau prin aparența lor, omul este adus să se teamă doar de Creator. Totuși, această frică nu este frica de Creator, ci teama de a nu fi conectat cu El, și dincolo de aceasta, teama de incapacitatea de a-I răspunde sau de a-I dărui. Acesta este ceea ce învârte în cele din urmă nenumăratele complexități ale vieții.

Această etapă inițială poate dura câțiva ani și apare sub diferite forme. Omul se teme de șeful său, altul se teme că va supăra vecinii, un al treilea se teme că a comis un act de neiertat, iar altul se teme de un proces legal în desfășurare. Creatorul are o gamă nesfârșită de astfel de temeri, pe care El le trezește în noi, adesea în moduri de neimaginat. Uneori, ceva pregătit cu decenii mai în urmă iese brusc la suprafață.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă un om este o lume mică și totul este inclus în el, care poate depăși pe celălalt: punctul din inimă sau egoismul, care este rezultatul spargerii?

Răspuns: În primul rând, omul este o lume mică, deoarece este conectat cu toată lumea, indiferent dacă își dorește asta sau nu.

În al doilea rând, trebuie să-și creeze conexiunea cu lumea, așa cum dorește el să fie, adică selectiv: “Vreau să primesc anumite influențe de la lume și să redau anumite influențe lumii”.

Deci, ce ar trebui în cele din urmă să încline balanța: punctul din inimă sau egoismul? Niciuna.

Vreau ca lumina Creatorului, care coboară atât asupra punctului din inimă, cât și asupra egoismului meu, să-mi determine în mod constant următoarele stări, nici mai mult, nici mai puțin.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce determină durata stărilor de urcări și coborâri?

Răspuns: Durata urcărilor și coborârilor depinde de intensitatea muncii în cadrul grupului de zece . Dacă grupul de zece lucrează activ asupra sa, puteți trece prin aceste stări foarte repede și le puteți realiza cu o viteză incredibilă.

Există o poveste despre un student care a venit la Baal Shem Tov și a spus: “Asta este, nu mai pot face asta. Am experimentat mai multe coborâri și ascensiuni chiar în această dimineață.” La aceasta, Baal Shem Tov a răspuns: “Trec prin 400 de astfel de stări într-o singură zi”.

În primul rând, ascensiunile și coborârile pot fi calculate. În al doilea rând, imaginați-vă ce înseamnă să experimentați 400 de tranziții conștiente de la o stare mică, la una mai mare sau intermediară și așa mai departe.

Și toate acestea se întâmplă în simțiri, în conștientizarea bucuriei, ca o simfonie care se desfășoară în noi, ca o armonie minunată. Aceasta este realizarea, încântarea, marea faptă a Creatorului!

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Adevărata muncă spirituală are loc atunci când mă aflu în mediul potrivit, unul care prețuiește calitatea dăruirii și includerii reciproce. Acest mediu mă poate influența în cele din urmă până la punctul în care simt că schimbă ceva în mine.

În cele din urmă, după mulți, mulți ani, încep să simt că transformă fundamental baza viziunii mele asupra lumii, percepţia mea despre lume, sentimentul meu despre mine și înțelegerea mea despre mine și despre Creator.

Toate acestea rezultă din interacțiunea consecventă în cadrul grupului de zece. Fără aceasta, nu ne putem transforma în mod corespunzător trăsăturile noastre egoiste în unele spirituale, altruiste, sub influența luminii superioare. Pur și simplu nu putem.

Totuși, când suntem în grupul de zece, începem treptat să simțim că ne oferă fiecăruia dintre noi un exemplu spiritual.

De ce nu se întâmplă acest lucru imediat? Pentru că fiecare om îi percepe pe cei din grupul de zece după propriul nivel de corupere. Adică, cu cât ne dorim mai mult să îl vedem corectat, cu atât mai mult îl percepem ca atare, și în acest fel, primim exemple de la prietenii noștri.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

În Cartea Zohar este scris: “Oricine vrea să trezească Forța superioară, fie prin acțiune, fie prin vorbire”, și se pune întrebarea: „Cum o putem influența?”

O facem fie prin simţirile noastre interioare, gândurile noastre, fie prin acțiunile noastre exterioare, adică prin acțiune sau vorbire. Prin vorbire ne referim la ceea ce iese dintr-un om, nu neapărat cuvintele, ci și gândurile și toate raţiunile sale.

Dacă aceste acțiuni nu sunt direcționate corect, ele nu produc nimic și chiar pot împiedica contactul adecvat între noi și Forța superioară în care existăm.

În Cartea Zohar este scris că toți cei care trăiesc în lume apelează la Forța superioară pentru a o trezi, dar puțini pot face acest lucru.

Vorbim despre o stare cu totul specială de conexiune între noi și Creator. Practic, suntem în El și tot ceea ce facem are un efect direct asupra Lui; nu este nimeni între noi și El. Dar adevărul este că nu toate acțiunile noastre Îl pot trezi pe El.

Creatorul, așa cum se spune în Cartea Zohar, este aproape de toți cei care știu să-L cheme și să-L trezească în mod corespunzător.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: V-am auzit spunând de mai multe ori că ascunderea este o invitație la revelație. Cum putem folosi acest mesaj în diseminare?

Răspuns: Ascunderea este o stare minunată, deoarece atunci când un om simte că i se ascunde ceva, începe să caute și în cele din urmă se îndreaptă către noi. Adică ascunderea determină stadiul creației.

Un câine pe stradă caută ceva de găsit. Dar omul din noi (nu animalul) își caută sursa. Cea mai înaltă formă de căutare este pentru sursa mea: „De unde sunt? De ce sunt aici? Care este scopul meu?” De unde vin și la ce trebuie să mă întorc?

Astfel, diseminarea noastră este în căutarea întunericului și a luminii și asta trebuie să trezim în oameni. Omul care ne abordează o face cu un fel de anchetă și trebuie de la început să aprindem întrebările corespunzătoare din ei prin publicațiile noastre.

Totuși, acest lucru nu ar trebui făcut direct, ci printr-o abordare alternativă, care în cele din urmă, trezeşte întrebări despre scopul sau motivul creației, pe care apoi ni le aduce.

Trebuie să prezentăm materialele în așa fel încât omul să treacă întotdeauna la următoarea întrebare. Cu alte cuvinte, nu ar trebui să încercăm să descriem întreaga imagine într-un articol. Procedând astfel, i-ar putea lăsa confuzi și incapabili să pună totul împreună într-un mozaic coerent sau o viziune corectă. În schimb, ar trebui să creăm ceva concis, un articol scurt, o notă sau un tweet care să îi lase cu o întrebare.

Vom răspunde la această întrebare, dar răspunsul trebuie să conducă și la următoarea întrebare. Această progresie pas cu pas, acest mod de a lucra cu elevii, este cea mai rezonabilă abordare. Dar nu este ușor; este o artă.

Din Lecția zilnică de Cabala 4/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Munca în ascundere”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→