Monthly Archives: octombrie 2026

În ce constă următorul grad?

947Întrebare: Poate să știe un cabalist în ce constă următorul grad?

Răspuns: Ce este următorul grad? Este o incluziune reciprocă și mai puternică unul în celălalt decât cea pe care o aveam înainte.

Cu alte cuvinte, în ciuda distanțelor, diferențelor și a tuturor perturbărilor pe care fiecare dintre noi și fiecare dintre grupurile noastre le va experimenta, inclusiv perturbări în raport cu un alt grup, trebuie să întărim conexiunea dintre noi. Acesta este următorul grad.

Dacă reușim să construim o astfel de conexiune între noi încât nimic să nu poată interfera, vom dobândi un ecran.

Din Lecţia zilnică de Cabala pentru Sărbătoarea de Sukot, 05/10/26

Discuții despre Treptele Scării, Partea 265

 Discuții despre Treptele Scării, Partea 265

Capitolul 23. Consolidarea Grupului

Gândul creației este de a crea o ființă creată care va avea aceeași perfecțiune precum Creatorul. Aceasta este dorința Lui de a face bine creațiilor Sale, într-o măsură completă, eternă și absolută. Pentru a atinge această stare, ființa creată trebuie să parcurgă întreaga cale de la opusul extrem al perfecţiunii, de la lipsa perfecțiunii la adevărata perfecțiune, care este gradul Creatorului. Prin urmare, natura ființei create este rea, „înclinaţia rea”, opusul naturii Creatorului.

Mijlocul pentru a trece de la o extremă la alta este, așa cum este scris: „Am creat înclinația rea; am creat Tora drept condiment”, ceea ce înseamnă că Tora a fost dată doar pentru a purifica ființele create prin ea. Adică, a fost dată pentru a permite ființelor create să vadă răul din ele, să-l corecteze în funcție de măsura revelației răului, și astfel să se apropie de bine. Creatorul este numit „Binele care face bine” și ne putem apropia de Creator doar dacă dobândim calitatea binelui și acțiunea de a face bine, asemenea Creatorului.

De unde vom obține această dorință? Creatorul ne-a dat libertatea de alegere. Ce este alegerea? Există o acțiune pe care suntem liberi să o îndeplinim, și anume să alegem ce ne influențează, lucruri bune sau rele. Făcând acest lucru, ne determinăm independența și individualitatea. Ne putem alătura unei societăți a cărei întreagă preocupare este să avansăm către Creator sau unei societăți care avansează spre tot felul de alte obiective. Aceasta este singura noastră alegere.

Este scris că de la început, Creatorul nu ne lasă pur și simplu în nedumerire și confuzie, ci ne aduce într-un loc bun, într-o societate bună și ne spune: „Ia asta pentru tine, fii în ea și întărește-te. Întărește societatea așa cum ai vrea să te influențeze, astfel încât să aibă loc o muncă reciprocă autentică, iar aceasta te va duce la scop.” Cu alte cuvinte, nimeni nu poate spune că Creatorul nu ne-a dat oportunitatea de a alege.

Prin urmare, primul punct în care ne naștem este opusul perfecțiunii, iar acest lucru este necesar. Mai târziu, descoperim din ce în ce mai mult din adevărata sa formă, cât de opusă este perfecțiunii, în funcție de măsura în care dorim să atingem perfecțiunea. Și scopul este de asemenea, clar, absolut și pregătit. Calea, de asemenea, depinde de structura sufletului, care a fost deja predeterminată de structura generală a lui Adam haRişon. Dar calea în sine depinde de noi, fie că luăm alegerea Creatorului asupra noastră și alegerea Creatorului de a ne aduce într-un grup, și construim un grup din ce în ce mai mult îndreptat către scop. În funcție de amploarea defectelor care se dezvăluie în noi, va trebui să ne îmbunătățim.

Într-adevăr, toată munca este muncă în societate, în grup. Acțiunile pe care le îndeplinim pentru a organiza societatea, pentru diseminare, la mese, în Şabat și de sărbători, sunt cele care ne fac să avansăm. Nu acțiunile în sine, ci acțiunea de extindere și întărire a societății, atât în ​​lățime, cât și în înălțime. Acesta este singurul mijloc în existență. Există mai multe condiții necesare: o societate, un grup, muncă interioară în cadrul grupului, conexiune între prieteni, dobândirea unei dorințe puternice din partea lor, ceea ce se numește „cumpără-ți un prieten” și investiția în societate. De fapt, este destul de complex, iar rezultatele vin încet, dar aceasta este singura alegere, iar în funcție de o astfel de alegere, defectele sunt dezvăluite, și în mod similar, defectele sunt corectate.

Un exercițiu pentru ieșirea din propriul „eu”

938.03Întrebare: Există exerciții specifice pentru ieșirea din propriul „eu” sau fiecare își găsește propria cale independent?

Răspuns: De fapt, aceasta este munca personală a omului, munca sa interioară, în relație cu grupul și cu lumea.

Se pot folosi și exerciții. De exemplu, dimineața ne punem de acord asupra unui motto anume și lucrăm în conformitate cu acesta pe tot parcursul zilei.

Acest lucru ajută pentru că ne unește, permițându-ne să ne consolidăm eforturile colective și să ne direcționăm intențiile mai precis. Merită făcut.

Totuși, și aici, munca rămâne o muncă personală a fiecărui individ. Conexiunea omului cu Creatorul este, la urma urmei, o conexiune personală. Fiecare își atinge propria adeziune personală cu Creatorul.

Din Lecţia zilnică de Cabala pentru Sărbătoarea de Sukot, 05/10/26

Grupul din inimă

929Întrebare: Care ar trebui să fie intențiile mele în timpul muncii când petrec opt până la zece ore departe de grup?

Răspuns: Toate intențiile tale în timpul muncii sunt în cadrul grupului pe care îl porți în tine, în inima ta. Ești cu el.

Omul trebuie să se obișnuiască cu faptul că este alcătuit din mai multe straturi. Stratul cel mai interior este Creatorul, deasupra lui se află grupul, următorul strat este familia, iar dincolo de acesta se află munca și întreaga lume înconjurătoare.

Omul trebuie să trăiască simultan în toate aceste straturi și să simtă că în interior, este divizat și separat.

Dar treptat, pe măsură ce avansează în munca sa interioară, va descoperi că toate aceste straturi sunt de fapt unul. Va vedea că o singură forță unește totul și acționează în interiorul tuturor lucrurilor, și atunci nu va mai avea probleme.

Din Lecţia zilnică de Cabala pentru Sărbătoarea de Sukot, 03/10/26

Scopul meu este să dezvolt dorința

530Întrebare: Cum poate să-și amintească omul de Creator pe tot parcursul zilei? Cum poate cineva să-L aducă în fiecare moment?

Răspuns: Suntem în Malchut al lumii infinitului, care este în întregime plină de lumină. Cu toate acestea, în loc de această stare eternă, perfectă, vedem și simțim propriile noastre calități, care desenează lumea materială pentru noi.

Așadar, dacă vrem să ne îndreptăm spre scop, spre a simți lumea infinitului, avem nevoie de garanție reciprocă din partea mediului. Prietenii trebuie să ne dea putere, dorință, perseverență, sârguință și conștientizarea importanței scopului.

La urma urmei, singurul meu scop este să dobândesc dorința corectă și nimic mai mult. Chiar dacă îmi lipsește constant preocuparea de a aduce mulțumire Creatorului, așa cum El mi-o dăruiește, acesta este obiectivul.

S-ar putea obiecta aici: Nu știu ce îmi dă El. Judecând după viața mea, s-ar putea argumenta că ar fi fost mai bine dacă nu mi-ar fi dat nimic.

Acest lucru este adevărat. Desigur, negarea fiecăruia este în funcție de propriul său defect. Prin urmare, atitudinea mea față de Creator poate fi definită astfel: vreau să ating o stare în care să-L doresc să-I dăruiesc.

Rezultatul în sine va veni prin influența luminii, prin eforturile pe care le depunem iar și iar. Lumina se revarsă iar și iar, și dintr-o dată aceste iluminări creează o dorință într-un om.

Nu știm ce este Lişma sau ce este trezirea de sus. Dar când vine, omul poate spune: „Acum știu; acum înțeleg.” Trebuie să depunem eforturi, ca un copil mic – și din aceste eforturi, va apărea o simțire. Nu înainte.

Din Lecţia zilnică de Cabala 05/07/11, Baal HaSulam – Șamati – Art.5 – Lișma este o trezire de Sus. De ce avem nevoie de o trezire de jos

De ce simțim invidie?

933Cum poate un grup să-mi dea un exemplu dacă este format din oameni exact ca mine? Adevărul este că inițial sunt făcut să depind de ei. Am ego, invidie, un sentiment de stimă de sine și depind de prietenii mei pentru a-mi umple aceste Kelim.

Întrebare: Ce anume invidiez la ei?

Răspuns: Ți-e teamă că ar putea avea mai mult decât tine. Aceasta se numește invidie. Este ca și cum ai compara ceea ce se află în vasele (Kelim) tale cu ceea ce se află în ale lor. Deoarece aveți calități asemănătoare și tu simți Hisronot (dorințe neîmplinite), te doare să vezi că celuilalt îi este bine.

Pe de altă parte, „o problemă comună este pe jumătate o consolare”. Dacă tuturor le este rău, situația nu este chiar atât de gravă; nu îți crești Kli-ul pe cheltuiala altora.

Dar dacă ai puțin mai puțin decât alții, se simte ca un coșmar, deoarece vasele tale includ atât propriul tău Hisaron, cât și Hisronot ale altora.

Încă de la început, de la spargerea vaselor, ai această bază pregătitoare: simțirea aproapelui. Doar omul îl are. Nivelurile mineral (Domem), vegetal (Tsomeah) și animal (Chai) nu au acest sentiment; nu au invidie. Ele nu experimentează un astfel de sentiment.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 09/09/26, Rabaş – Art.5, 1985-Pleacă din ţara ta

Nu te opri asupra momentelor care au trecut

938.04Întrebare: Ce se întâmplă cu dorințele animalice și care ar trebui să fie atitudinea mea față de ele?

Răspuns: Atitudinea noastră față de dorințele noastre animalice pentru hrană, sex, familie nu ar trebui să se schimbe. Ca în cazul tuturor celorlalte dorințe, nu ar trebui să le combatem deloc sau să ne fixăm pe ele. Ar trebui pur și simplu să recunoaștem că există.

Cât de mult vreau sau nu vreau să le folosesc depinde de gradul meu de corectare. Nu ar trebui să mă încui într-o mănăstire sau să devin pustnic, să țin o dietă strictă sau ceva de felul acesta.

Adevărul este că regula „nu există constrângere în spiritualitate” se aplică în întreaga ierarhie, de sus în jos. Dacă mintea ta este concentrată acolo unde ar trebui să fie, atunci inima ta îți va urma gândurile, iar acțiunile tale îți vor urma inima. De exemplu, nu este nevoie să-ți faci griji că uneori faci lucruri care nu ți se par prea bune, urmând impulsurile corpului. Este în regulă; totul se va rezolva și se va corecta.

După cum spune zicala: „Mama va veni și va curăța ce a făcut fiul ei”. Adică, corectarea va veni și fie comportamentul va înceta, fie se va întâmpla într-o formă diferită, corectată. Nu da atenție la nimic altceva; doar păstrează-ți mintea în locul potrivit, în gândurile comune cu grupul, îndreptate către Creator.

Dacă începi să rumegi și să te lamentezi că ești atât de rău, te vei afunda în aceste gânduri. Așa însă, măcar după o faptă sau o întâmplare – indiferent care –, te întorci din nou la Creator.

A nu regreta trecutul nici măcar o clipă, ci a merge mai departe este regula pe care trebuie s-o facem normă a comportamentului nostru. Altfel, te vei cufunda în disperare și te vei roade singur, așa cum se spune: „Nebunul își încrucișează mâinile și își mănâncă propria carne”: „Chiar sunt așa? Ce mai sunt eu după asta?”

Lasă-te în pace, conectează-te cu grupul în năzuința către Creator. Uită de tine însuți; trebuie să ieși din tine însuți și să nu te gândești la „unde sunt și cine sunt eu”. Încă nu știi cine ești. Vei descoperi asta mai târziu și atunci te vei cutremura cu adevărat. Nu este nimic la care să te gândești aici; este pur și simplu rău; îți oprește avansarea.

În general, nu te gândi niciodată la clipa care a trecut, ci privește doar înainte. Nu trebuie să te întorci și să privești ceva în spatele tău. Acest lucru se face doar dacă grupul sau omul își rezervă un timp specific pentru a examina ce i s-a întâmplat și cum s-a raportat la asta.

Rabaş a dat-o ca exemplu pe bunica sa. Când făcea vreo năzbâtie, ea îi spunea doar: „Baruch, ai grijă”. Și două zile mai târziu, îl chema: „Baruch, vino aici. Îți amintești de greșeala ta? Acum o să te bat.” Încearcă să faci la fel.

Socoteala se face, dacă este cu adevărat necesară, fără nervi și emoții – cu mintea, când ai ieșit deja complet din trăirea trecută.

Din Lecţia zilnică de Cabala pentru Sărbătoarea de Sukot, 05/10/26

Discuții despre Treptele Scării, Partea 264

Discuții despre Treptele Scării, Partea 264

Este greșit să simțim satisfacție din munca și progresul spiritual?

Pe de o parte, trebuie să simțim satisfacție din munca în care suntem angajați, altfel nu-I vom mulțumi Creatorului, ci Îl vom blestema.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegem unde ne aflăm pentru a ne pregăti vasele pentru progres și corectări ulterioare. RABAŞ scrie că fiecare chestiune, fiecare discernământ, conține două stări polare opuse în interiorul său și trebuie să ne obișnuim cu acest lucru. De asemenea, dimpotrivă, nu trebuie să ne obișnuim cu el, ci să căutăm aceste două stări. Cu cât le examinăm mai atent una față de cealaltă, cu atât ele cresc și se îndepărtează mai mult una de cealaltă, ceea ce este un semn că am desluşit aceste aspecte și suntem gata să avansăm.

De asemenea, dacă nu acordăm atenție acestui lucru și nu simțim nicio opoziție între aceste discernăminte, este un semn că nu am examinat niciun punct al muncii. Prin urmare, nu există niciun motiv să fim surprinși când descoperim că în fiecare stare există întotdeauna contradicții și confuzii între discernăminte, că acestea se luptă și interferează unele cu altele și că lucrurile nu funcționează. Acest lucru este normal. De fapt, acest lucru este corect și bun. Omul obișnuit scapă de aceste stări, în timp ce cei care se angajează în muncă interioară nu trebuie doar să fie de acord cu ele, ci să aștepte ca astfel de stări să ajungă la noi. „Căci din Sion va ieși Tora”. Adică, în măsura în care ieșim din Kduşa (sfințenie), din aceasta vine Tora. Aceasta se numește „un lucru și opusul său” și continuă până la sfârșitul corectării.

Dintr-o prezentare despre articolul „Diferența dintre munca publicului larg și munca individului” 18/06/2002.

Nevoia de grup

938.03Întrebare: De unde dobândește omul un Hisaron, o nevoie de a fi într-un grup?

Răspuns: Omul nu are nevoie să fie în grup. Nevoia nu va apărea de la sine. Va apărea doar cu condiția ca grupul însuși să-i arate omului măsura în care are nevoie de el; altfel, nu va atinge scopul. Grupul nu-i va oferi omului niciun alt scop; trebuie să știe și asta. Aici, în grupul nostru, nu poate atinge altceva decât un singur scop. Nimic altceva.

Dacă el crede că va găsi aici un loc confortabil, mâncare delicioasă, întâlniri sociale, excursii și așa mai departe, atunci atmosfera trebuie să fie de așa natură încât doar cel care se străduiește în direcția corectă să se simtă bine în ea.

Orice altceva poate fi bun sau nu atât de bun, confortabil sau nu chiar confortabil; asta nu este important. Spătarul scaunului ar trebui să se potrivească doar celui care gândește exact așa.

Chiar dacă există cele mai delicioase mese aici… Vă pot arăta stări în care primiți totul în viață: bani, faimă, orice vă doriți. Totuși, voi introduce ceva în această situație care te va face să fugi de toate acestea. Vei fugi din cauza unui singur lucru, de exemplu, rușinea. Și nu vei dori nimic din toate acestea; îți va fi mai ușor să mori.

Același lucru ar trebui să fie valabil și în grup: omul care nu este conectat la scop ar trebui să simtă aici că „moartea este mai bună decât acest fel de viață”. „Nu am nevoie de acest fel de viață; fug de ea.” Am avut un astfel de caz când unul dintre elevi a strigat brusc: „Ce faci aici?”

A fost pur și simplu un exemplu clasic. A simțit brusc ceea ce stătea în fața lui și a fugit într-o clipă. Aceasta a fost o revelație autentică. Îți amintești de acea izbucnire emoțională? Nu mai trăise niciodată așa ceva. În mijlocul lecției, a strigat brusc și a fugit.

În același mod, trebuie să fie clar pentru toată lumea că se vor simți bine aici și vor simți că acesta este locul lor doar într-un singur caz anume. Nu există loc aici pentru nimic altceva.

Întrebare: Cum putem ajunge la asta?

Răspuns: Asta trebuie să construiești. Asta înseamnă să „construiești grupul”. Forma spătarului scaunului, care permite să stea pe el doar celui al cărui cap este întors spre Creator; asta înseamnă o societate corectă. Poate că îmi lipsesc cuvintele pentru a o exprima, dar încetul cu încetul, începem totuși să simțim aceste limite într-un fel.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/08/26, Rabaș – Art.2, 1991-Ce înseamnă “Întoarce-te, o Israel, la Domnul Dumnezeul tău”, în muncă

Un suflet special

294.3Întrebare: Care este diferența dintre diferiți autori cabalişti?

Răspuns: Baal HaSulam scrie că există diferențe între cărțile diferiților autori, atât dintr-o perspectivă interioară, cât și externă, inclusiv diferențe în limba în care și-au scris operele.

Desigur, vorbim despre autori cabalişti. Fiecare are propriul său grad, propriul său caracter și propria sa măsură de revelație. Prin urmare, ar trebui să învățăm doar de la un singur suflet special: Rabi Șimon bar Yochai, ARI și Baal HaSulam (Yehuda Aşlag). Este unul și același suflet care s-a manifestat în această lume în trei epoci diferite, folosind aceeași metodă pentru a revela metoda de corectare.

După cum scrie Baal HaSulam, s-ar putea să fi existat și alți cabaliști care au fost chiar mai mari. De exemplu, Rabi Akiva a fost un cabalist mult mai mare decât Rabi Șimon. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a fost trimis aici pentru a deveni învățătorii noștri. Prin urmare, trebuie să studiem cărțile învățătorilor noștri.

Asta este, în esență, tot ce există! Dacă acest lucru nu este de ajuns pentru un om și încearcă să sape altceva cu intelectul său luminat, poate că, datorită înțelepciunii sale, va găsi calea, dar numai peste câteva secole.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 17/08/26, Rabaș – Art.33, 1986-Care sunt poruncile pe care omul le calcă în picioare