Întrebare: Dacǎ eu nu știu pe cine chem înainte de rugǎciune, atunci de ce experimentez un sentiment de agitaţie înaintea Creatorului, o teamǎ de a apela la Creator?

Rǎspuns: Te invidiez. Acest lucru înseamnă că știi Cui te adresezi.

Este o stare de exaltare atunci când o persoană se adresează calitǎţii de dǎruire, Luminii sau cuiva mai mare şi experimenteazǎ un sentiment de agitaţie, de tulburare. Acest lucru înseamnă că el simte măsura în care starea lui, viața lui, fiecare celulă și fiecare moment, toate relațiile și întâlnirile lui, toate depind numai de Luminǎ. Asta este, simte cǎ nu el e singurul care deţine controlul asupra lui însuşi, cǎ nu el se ocupă de clipa următoare şi totul existǎ în afara lui. El nu simte încǎ în mâinile cui se aflǎ şi din cauza asta are un sentiment de agitaţie. Deocamdatǎ acestea sunt nişte trepidaţii animalice, dar care ne împing înainte.

Apoi, la un moment dat, o senzație opusǎ de încredere va veni, fǎcându-mǎ să mă simt bine, ca şi cum eu nu depind de mine. Nimic nu poate fi mai rău decât acum, fiind responsabil de mine și destinul meu!

Mă bucur că există Lumina care determină totul, formeazǎ totul şi mǎ ghideazǎ. Singurul lucru care  îmi rǎmâne de fǎcut este să simt și să lucrez la unison cu Lumina, care este singura cale pentru mine de a realiza toate acestea.

From the Kharkov Convention “Uniting to Ascend” 8/18/12, Lesson 5

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Am auzit de la femei cǎ discutǎ despre: „Cum putem pune presiune asupra bǎrbaţilor.” Eu cred că femeile nu ar trebui sǎ preseze ci sǎ ajute, nu cu ajutorul cuvintelor, ci cu dorința lor și chiar  cu o tăcere amenințătoare.

În general, un grup puternic de femei este cheia succesului. Acesta stabilizează grupul bǎrbaţilor, la fel cum soţia şi casa stabilizeazǎ bǎrbatul și el nu va fugi, înţelegând cum  trebuie să treacă prin viață. Aceasta este o „apǎsare” bunǎ pentru el. Este utilǎ, obligatorie şi necesarǎ.

Această completare este foarte emoţionalǎ în toate cazurile. Nu avem nicio idee câtǎ nevoie are de această completare un Cabalist. Acesta este motivul pentru care sfǎtuiesc bărbații singuri sǎ rezolve rapid această problemă. Ea nu perturbǎ femeile necǎsǎtorite, deși, în cazul în care este posibil … dar pentru bărbați, este o datorie.

Şi spun acest lucru cu toată seriozitatea. Este de dorit, este chiar oportun pentru cei care doresc să avanseze sǎ-şi întemeieze o familie. Acest lucru stabilizează un bǎrbat, îl ajută. Da, el primeşte o sarcină în plus, dar această sarcină este necesară. Aceasta este una dintre acele sarcini pe care le luaţi asupra voastrǎ şi datoritǎ cǎrora mergeţi mai departe. Deci, luaţi asta în serios.

Acum, iatǎ câteva cuvinte despre interacțiunea dintre bărbați și grupul femeilor. Grupul femeilor ajută; grupul femeilor efectuează aceleași acțiuni în rând cu bărbații. Grupul poate participa la aproape toate evenimentele în așa fel încât să nu interfereze cu bǎrbaţii și sǎ nu-i deranjeze. Deci, este mai bine să nu se amestece în aceeași cameră și sǎ fie împreună în cercuri; nu suntem interesați ce se întâmplă în spatele nostru.

Grupurile femeilor ar trebui să fie feminine. În grupul femeilor, pe lângă întrebările obișnuite, ar trebui sǎ se ridice întrebǎri precise: „Cum ne putem ajuta bǎrbaţii astfel încât sǎ simtǎ o mai mare responsabilitate în a se conecta unii cu alţii?”

Îmi amintesc cuvintele soției mele, ea mi-a spus despre asta și am fost uimit: De unde i-o fi venit! În acel moment eu nu aveam aceastǎ idee. I-am spus despre problemele curente, și ea a spus: „Trebuie să vă conectați unul cu altul cu o putere nouă.” Nu am urmat aceastǎ concluzie, iar apoi am auzit o voce de sus. Acest lucru vine de la Creator exact prin intermediul femeilor și, prin urmare, trebuie cu adevǎrat sǎ le ascultǎm.

Este important sǎ construim o relație cu lumea și o comunicare corectă între partea bǎrbaţilor şi cea a femeilor în fiecare grup: familia, grupul femeilor, grupul bǎrbaţilor şi umanitatea.

Din  Congresul de la Kharkov “Să ne unim ca să urcăm” 8/18/12, Lecția 4

Filed under: Congrese, Femeia, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Trebuie să includem toată creaţia înăuntrul nostru, pentru că ea este un singur întreg. Natura minerală, vegetală şi animală şi toţi oamenii de pe pământ, toţi cei care au trăit în trecut, Cabaliştii care au pavat această cale pentru noi şi care şi-au împlinit corectarea în dorinţa generală, toate astea trebuie să se transforme într-un singur întreg.

Astăzi suntem într-o situaţie foarte specială, pentru că lumea cere asta şi astfel ni s-a dat această oportunitate specială.

Ştim deja că Lumina este doar forţa pre-existentă în lume. Lumina a creat dorinţa noastră generală şi poate face orice este necesar cu ea pentru a o duce la scop.

Această imensă dorinţă include miliarde de stele şi alte lucruri care umplu universul nostru şi tot ce este pe faţa pământului, particula special a universului în care existăm noi, unicile creaturi, iar printre ele chiar cei mai unici, voi, aceia cărora vi s-a dat dorinţa de a descoperi acest întreg sistem, această întreagă măreţiei şi a vă ridică chiar mai sus. Vouă vi s-a dat oportunitatea liberului arbitru.

Lumina crează totul; dă naştere şi schimbă lucrurile. Totul provine de la Lumină. Toate urcările şi coborârile, tot ceea ce experimentăm şi tot ceea ce a fost şi va fi, totul este creat de către Lumină. Deci, aşa cum ne spun învăţătorii noştri, liberul nostru arbitru este de a studia cum să stăpânim, cu ajutorul acestei Lumini. Lumina însăşi vrea asta şi este gata să ne îndeplinească dorinţele, dacă acestea sunt îndreptate în direcţia corectă.

Astfel, dintre toate opţiunile pe care le avem, trebuie să alegem numai direcţia corectă. Pentru ca această direcţie să fie adevărată, ni s-au dat diferite condiţii care, în întreg, compun „această lume”, o stare specială în care ne putem pregăti pentru asta, pentru a continua să schimbăm toată creaţia cu ajutorul Luminii.

Este nevoie aici de o rugăciune, o cerere. Poate fi o cerere de gratitudine, o rugăciune, o expresie a fricii, sau a respectului, sau a bucuriei; Este important însă ca această plângere să fie corectă.

Pentru ca ea să fie corectă, ni s-a dat un grup: mai mulţi oameni care se adună împreună. De ce? Pentru că o rugăciune trebuie să fie întreagă, completă, ceea ce înseamnă că provine din toate diferitele sentimente posibile, din relaţiile diferite şi atitudinile faţă de Lumină, din diferitele stări: urcări, coborâri, detaşări, indiferenţă şi o atitudine emoţională.

Este diferită pentru fiecare individ şi cu toţi ne adăugăm stările noastră unul altuia pentru a ajunge la o rugăciune întreagă. Unii oameni sun deasupra, în sentimentele lor, alţii sunt jos. Unii plâng, alţii râd iar alţii sunt indiferenţi. Rugăciunile pot fi chiar diferite, de tipuri diferite, pe niveluri diferite şi de la oameni diferiţi: pentru ei însăşi, pentru societate, pentru familie, pentru prieteni, pentru Creator.

Dar atunci când oamenii tânjesc ca să avanseze, rugăciunea lor îi conectează într-un singur întreg, iar apoi chiar şi cererile pe care o persoană le exprimă copilăreşte, egoist, fără nicio înţelgere, chiar şi acelea operează. O persoană nu se poate încă percepe complet: ce înseamnă cererea ei, pentru cine, dar dacă vorbeşte din inima sa, chiar dacă este o rugăciune egoistă, dar a suferit până să o exprime, va funcţiona.

Deci, trebui să acordăm atenţie dorinţei noastre generale colective care se numeşte „rugăciunea celor mulţi”. Această rugăciune colectează toate opţiunile şi formele sentimentelor şi atitudinilor noastre; fiecare dintre noi poate fi într-o stare diferită. Când toată lumea se adună împreună, stările noastre se conectează. Trebuie, de asemenea, să ne gândim la natură şi la întreaga umanitate, iar apoi totul se acumulează cu adevărat înăuntru şi se concentrează în grupul noastru. Centrul grupului este cel care crează punctul în care toate dorinţele noastre ajung împreună. Acesta este punctul unde apare contactul cu Creatorul. Din el, totul se împrăştie înapoi la grupul nostru colectiv şi apoi către toată umanitate şi către toată natura.

Dacă noi astfel încercăm să colectăm toate dorinţele noastre pentru Creator, primim răspunsul corect de la El.

Ieri, am încercat şi vreau să vă citesc câteva din aceste rugăciuni:

–          „Fă-mă să simt frica pentru lipsa dorinţei de conectare pentru a te simţi pe Tine.”

–          „Dă-ne puterea să descoperim lipsa dorinţei de a ne uni de dragul Tău, că aceasta devine suferinţa noastră cea mai mare, dorinţa noastră.”

Spunem că este foarte greu să ajungem la o asemenea dorinţă pentru că atrage suferinţă, iar noi scăpăm de suferinţă şi în mod automat, o stingem imediat.

–          „Dă-ne dorinţa de a ne conecta, care este aşa de intensă încât va fi la fel pentru toţi”

Ceea ce înseamnă că dorinţa de conexiune va include pe toată lumea.

Acestea sunt rugăciuni pentru construcţia noastră, conexiunea noastră şi pentru dorinţa noastră. Acestea sunt cereri preliminari şi numai după aceea vine cererea pentru adevărata dorinţă, cea care ne stabilizează şi ne direcţionează către Lumină, pentru ca aceasta să ne corecteze, pentru ca să se descopere între noi.

–          „Conectează-ne într-un singur întreg, pentru ca Lumina Ta să aducă tuturor conexiunea şi unitatea prin Lumină”

–          „Te rog ajută-ne să ţinem intenţia corectă, aceea că în spatele a tot este Creatorul”

–          „Învaţă-ne cum să ne rugăm pentru ca să te vedem pe Tine în ceilalţi”

–          „Acceptă rugăciunea prietenilor mei şi dă-mi puterea să mă rog pentru ei”

–          „Dă-ne dorinţa în care vom descoperi iubirea Ta”

–          „Ajută-ne să merităm descoperirea Ta”

–          „Dă-ne puterea să acţionăm ca şi cum deja ne iubim unul pe altul”

–          „Dă-mi puterea să înţeleg cine sunt, pentru ca viaţa mea să se schimbe într-o relaţie cu Tine”

–          „Permite-mi să mă rog pentru prieteni. Orice altceva, pot face”

Acestea sunt rugăciunile noastre.

Din Congresul de la Kharhov “Să ne unim ca să urcăm” 8/18/12, Lecţia 5

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Înainte de a veni la congres, am întâlnit multe obstacole în calea noastrǎ. Cum ar trebui sǎ le acceptǎm şi sǎ le depaşim?

Rǎspuns : Toate problemele care apar de-a lungul drumului nu sunt întâmplǎtoare; trebuie sǎ simţim în ele ajutorul. În nici un caz acestea nu ar trebui să amâne sau să anuleze scopul vostru.

Trebuie sǎ reevaluaţi  scopul în sine şi sǎ-l urmaţi chiar mai intens ca pânǎ acum. Iar apoi reuşiţi și vedeţi că ultima dată, intențiile voastre au fost imprecis coordonate în vederea atingerii scopului: aţi uitat ceva, cumva nu aţi fost încă axaţi pe el, în timp ce acum, datorită perturbǎrilor, aţi determinat cu precizie, presând un pic mai mult şi consolidând intenția dumneavoastră și, prin urmare, vă afundaţi în vederea atingerii scopului.

Deci, toate tulburările sunt in avantajul vostru: ele vǎ vor opri fie pentru că nu sunteţi încă vrednici de a atinge scopul, sau invers, ele vǎ forțează să presaţi astfel ca voi sǎ fiţi capabili şi demni de a înainta spre scop.

Suntem într-un câmp de forță în care nu există accidente, nu sunt excepții și nici tratamente speciale. Acesta este modul în care funcționează.

Din Lectia 4 Congresul Kharkov “Uniting to Ascend” 8/18/12

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Există un comitet spiritual în grupul nostru. Trei bărbaţi sunt aleşi pentru a sublinia importanţa scopului în grupul nostru, pe parcursul săptămânii. Spui că prezenţa femeilor este întotdeauna un ajutor suplimentar. Poate comitetul spiritual să includă deasemenea, trei femei care să participe din partea părţii feminine?

Răspuns: Nu, nu poate. Când bărbaţii vorbesc despre problemele lor spirituale, ei trebuie să le clarifice separat. Trebuie să găsiţi un alt loc în care să rezolvaţi împreună problemele, iar nu în timpul în care bărbaţii au hotărât ca va fi întâlnirea strict masculină. Nu puteţi face asta! Nu va funcţiona!

Noi, adică umanitatea, special am fost separaţi în două părţi foarte distincte: masculin şi feminin. Separarea vine de sus în jos, precum Creatorul către creaţie. Acestea sunt două lumi. Este imposibil să le conectăm şi să le comparăm în vreun fel.

Unitatea dintre bărbaţi şi femei, are loc doar prin intermediul Creatorului, altfel, această unitate nu există. De aceea, vedem unde conduce asta în lumea noastră. Cu tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru., putem ajunge la echilibru doar prin intermediul Creatorului. În acelaşi mod putem echilibra familiile noastre, dar doar dacă acceptăm condiţia necesară ca între noi să fie Creatorul, atât între mine şi prietenul meu, cât şi între mine şi soţia mea. Dacă El nu este acolo, atunci nu va fi nici o conexiune între noi. În final, spre asta  ne îndreptăm.

Totuşi, întâlniri comune între bărbaţi şi femei trebuie să aibă loc, ca şi întâlnirile separate ale acestora. Iar femeile trebuie să se gândească, cum pot să se unească şi cum pot sprijini bărbaţii.

De la Congresul de  la Kharkov “Unindu-ne pentru a ne înălţa” 18/08/12, Lecţia 4

Filed under: Congrese, Femeia, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai relatat despre multiplele obstacole pe care o persoană le întâlneşte atunci când începe munca în grup. Unul dintre acestea este că ele pot apărea ca oportunităţi pentru acea persoană; pot fi foarte tentante şi atractive, capabile să-i îmbunătăţească viaţa şi să nu interfereze cu angajamentul persoanei în munca spirituală. 

Răspuns: Ele toate interferează cu munca spirituală. Altfel, ele nu sunt obstacole. Doar ţi se pare că atunci când ceva se sparge, atunci când ceva se întâmplă, tu trebuie să repari acel lucru şi apoi te poţi întoarce la munca spirituală, dar de fapt este un obstacol ce îţi este dat, exact împotriva muncii tale spirituale. De tot felul!

Întrebare: Dacă o persoană vrea să îşi potolească unele dintre dorinţele sale corporale, astfel încât acestea să n-o distragă, atunci acesta ar fi tot un obstacol?

Răspuns: După cum este scris: „Daca nu este făină, nu este nici Tora”. Trebuie să creem toate condiţiile necesare existenţei, necesare şi suficiente, precum în matematică. Aceasta înseamnă să ducem o viaţă obişnuită. Astăzi, s-ar părea că acest lucru nu este aşa simplu. Totul depinde de ceea ce eu consider că este suficient pentru mine.  

Cândva l-am întrebat pe Rabash dspre acest lucru, iar el mi-a dat un răspuns interesant: „nivelul esenţial de auto-suficienţă este acel grad în care să fii fericit dacă nu ar fi necesar să ai de-a face cu el”. Asta înseamnă că ai fi fericit, dacă nu ar trebui să mănânci, să bei, să dormi, să-ţi cumperi un Chevrolet, sau dacă nu ar trebui să mergi într-o vacanţă în Insulele Caraibe. Nivelul esenţial este acela în care eşti forţat să ai de-a face cu el – obligat – şi nu eşti deloc fericit în legătură cu acest lucru din moment ce trebuie să menţii nivelul de vitalitate în acest corp, cu scopul de a urca la următorul nivel. Pentru ce ai nevoie de toate acestea?

Dacă mintea omului se află în locul potrivit, el pur şi simplu nu acordă atenţie lucrurilor esenţiale pentru el. Luaţi de exemplu orice muzician sau scriitor care „trăieşte” în munca sa. Pentru orice persoană creativă, creativitatea este totul. Ea nu are nevoie de nimic altceva!

Nu contează pentru această persoană cum arată şi ce mănâncă. Ea „arde” cu munca sa. De aceea, când arzi cu munca ta, atunci nu mai există o asemenea întrebare.

De la Congresul de la Kharkov “Unindu-ne ca să ne înălţăm” 17-8/12, Lecţia 2

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Prietenii din grup mi-au explicat pentru ce am nevoie de ego-ul meu. Dar pentru ce am nevoie de egoul pe care-l simt în exterior, pe stradă?

Răspuns: Aceastea toate sunt parte din sufletul tău! Malchut, sufletul sau umanitatea, numeşte-le cum doreşti tu, toate sunt de fapt, tu. Deci, cine sunt toţi ceilalţi? Ei sunt parte din tine, totul este doar despre tine.

Aceasta înseamnă că există o structură multi-stratificată, în şapte miliarde, în care toate sufletele se conectează şi în loc de un singur plan, produsul rezultat este o sferă. De aceea, o atitudine cinică şi lipsită de respect faţă de altă persoană din această lume, îţi încetineşte avansarea spirituală. 

De fapt, trebuie să atingi un stadiu în care să percepi pe toţi oamenii din lume, atât pe cei total negativi cât şi pe cei total pozitivi, la fel de apropiaţi de tine ca şi cum ar fi părţi inseparabile ale tale. De fapt ei sunt nimeni. În ceea ce te priveşte, ei sunt păpuşi şi operează doar cu scopul de a-ţi furniza mediul potrivit pentru a ajunge mai aproape de Creator.  

Întrebare: Nu mă pot opune egoului meu. Nu am posibilitate de alegere; este o parte inerentă din mine, dar nu pot scăpa de egoul celorlalţi şi nici nu îi pot îndepărta.  

Răspuns: Unde vezi tu egoul celorlalţi? Dacă îl simţi în interiorul propriului ego, ce simţi de fapt? Este doar egoul tău. Pare că lumea este împărţită într-o mulţime de oameni, dar, chiar şi acum, tu vorbeşti cu tine.

De la Concenţia de la Kharkov “Unindu-ne pentru a ne Înălţa” 17-8/12, Lecţia 2

Filed under: Congrese, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Ai spus că trebuie să arătăm ca într-un joc, unul faţă de celălalt, că ne aflăm la următorul grad, astfel încât ceilalţi să ne invidieze şi să ne urmeze. Cum poate fi acest lucru exprimat? Ar trebui pur şi simplu să fim buni, amabili, utili, zămbitori, iar acest lucru va impresiona şi îi va atrage pe prieteni? Cum ar trebui să arăt asta, pentru a provoca o invidie maximă?  

Răspuns: Ne aflăm în Lumea Infinitului, deplina conexiune cu fiecare. Singura problemă este că nu percepem acest lucru. Suntem ca nişte pisicuţe oarbe. Trebuie să începem să simţim unde ne aflăm în realitate, prin intermediul proprietăţilor noastre.

Acesta este motivul pentru care cele 125 de grade spirituale sunt numite treptele revelării, revelaţie în care tu exişti. Dar nu eşti dezvoltat şi nu simţi asta. Aici şi acum, ca într-un singur spaţiu (deşi nu e chiar în acelaşi spaţiu, ci în alte dimensiuni), sunt numeroase fenomene diferite, obiecte, relaţii şi acţiuni. Nu simţim nimic din toate astea; se află înafara simţurilor noastre. 

Unii oameni, printre care şi transcedentalii, simt oarecum acest lucru. De fapt aşa este. Beduinii care trăiesc în Israel, simt ce se întâmplă pe o distanţă de 100 de mile depărtare de ei, în concordanţă cu variatele forme de manifestare a naturii. Dar toate acestea sunt la nivelul lumii noastre. Transcedentalii, precum Wolf Messing simt ceva mai mult bineînţeles, înafara timpului, deoarece următorul nivel îl înalţă pe om dincolo de timp, etc.

Asta este,  jucăm următorul nivel superior, dorind astfel să atragem către noi forţele naturii, ca ele să ne îndrepte spre acest nivel. Facem acelaşi lucru în vieţile noastre; oamenii interpretează roluri: eu vreau să fiu precum cineva, de exemplu, să fiu ca oamenii de ştiinţă sau ca muzicienii, interpretez acest rol, fac exerciţii şi astfel mă apropii de ei.

De ce aceste exerciţii mă atrag către asta? Deoarece eu atrag aceeaşi Lumină superioară, doar la nivelul nostru egoist. Aceasta este o lege fizică: dacă aspir către ceva, aceste forţe de aspiraţie realizează totul. De aceea, trebuie să avem inspiraţie să jucăm.

Dar ceea ce este cel mai important, este că trebuie să ne dorim asta în interiorul nostru, deoarece iniţial suntem conectaţi unul cu celălalt şi dacă eu doresc ceva, dorinţele noastre s-au concentrat împreună şi s-au îndreptat către acelaşi stadiu care ne va direcţiona către asta.

Acesta este motivul pentru care există oameni care dansează în faţa voastră şi care-i inspiră pe ceilalţi şi mai sunt aceia care stau modeşti pe margine şi nu se pot nici măcar alătura cercului vostru sau să cânte împreună cu toţi ceilalţi; sunt oameni diferiţi, iar acest lucru nu contează. În exterior, trebuie şi noi să arătăm acest lucru prietenilor noştri, cu scopul de a fi inspiraţi împreună. Însă lucrul cel mai important este o aspiraţie interioară.

De la  Convenţia de la Kharkov “Unindu-ne pentru a ne Înălţa” 17-8/12, Lecţia 1

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: După ce am experimentat o imensă apropiere şi unitate cu prietenii la congres, cum putem evita să ne scufundăm în rutina obişnuită şi să rămânem în aceaşi intenţie exaltată, către cale şi prieteni?

Răspuns: Trebuie să închizi ochii şi să stai conectat!

1. Mai întâi, trebuie să luaţi parte împreună la lecţii, seminarii şi la cât mai multe evenimente posibile. Nu vă puteţi descurca fără asta.

2. În al doilea rând, nu te încrede în mintea ta! Am văzut nişte studenţi foarte inteligenţi, care au o abordare analitică foarte bună şi care totuşi nu sunt capabili să se analizeze şi să se cerceteze pe ei înşişi, iar asta este o problemă. Chiar dacă se supun unei analize critice, ei tot nu pot să analizeze acel criticism. Astfel, ei avansează mai degrabă în direcţia raţiunii şi nu în cea a devotamentului şi a sacrificiului de sine. Iar fără asta, omul este scufundat în forţele egoiste, impure (Klipa) şi nu în dăruire şi forţe spirituale.

Asta este exact de ce ar trebui să se teamă cineva, de a o lua pe calea raţiunii în loc de cea a devotamentului altruist al sufletului. Am vazut deja mulţi prieteni care au părăsit drumul şi încă mulţi alţii o vor mai face. Scopul va fi obţinut numai de aceia care sunt devotaţi acestuia cu tot sufletul lor şi sunt dispuşi să mearga mai departe, cu ochii închişi.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/21/12, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum este posibil să precedem de fiecare dată actele Creatorului şi să devenim mai rigizi în relaţie cu egoul, pentru a nu ne preda schemelor sale înşelătoare şi, pe de altă parte, să fim mai senzitivi la indiciile Creatorului?

Răspuns: Nu te gândi, sub nicio circumstanţă, la ego, nu te gândi la cum să te predai lui sau invers. Toate aceste jocuri cu egoul nu vor ajuta. Este mult mai şiret decât tine şi decât toată lumea.

Egoismul este o natură foarte puternică, care este complet opusă Creatorului şi este egală în intensitate cu El. Întregul sistem egoist a fost creat de Lumina care intră în dorinţă, care a creat natura acestuia şi toate atributule lui în toate formele. Astfel, lupta împotriva egoului nu va ajuta deloc! Numai prin ridicarea deasupra lui şi având dorinţa de a deveni similar cu Lumina, numai asta va ajuta! Dar să te pui în faţa egoului, este fără speranţă.

Nu trebuie să îi dai atenţie! Trebuie doar să doreşti să mergi înainte! Nu aştepta până când te împinge din spate.

Întrebare: Ce trebuie să faci dacă te gândeşti constant la asta, dar în ultimul moment uiţi de ego şi uiţi, de asemenea, de Creator?

Răspuns: Asta se întâmplă pentru că nu există nicio conexiune cu grupul, iar mediul nu te ajută să avansezi.

Aici este un sistem de forţe foarte simplu. De la început ţi s-a dat un punct de înclinare, ţi s-a dat direcţia, impulsul. Este spus că Creatorul ti-a pus mâinile în faţa unei sorţi bune şi ţi-a spus: „Alege.” Iar apoi tu alegi.

Baal HaSulam scrie că omului i se spune permanent să aleaga un mediu pentru sine, care este din ce în ce mai puternic, un mediu care îl va întări şi din care nu va cădea şi nu va uita scopul.

Alegerea unui mediu puternic depinde numai de ceea ce investeşti tu în el. Nu trebuie să schimbi oamenii, trebuie să investeşti în ei mai mult iar apoi vei simţi o influenţă mai mare de la ei. Acesta este punctul de alegere al unui nou mediu. Nu este ceva legat de feţele oamenilor, ci de măsura în care iei de la aceştia energia superioară, energie care se află în ei, iar ei nici măcar nu sunt conştienţi de asta.

Dacă nu merge, atunci este un semn că trebuie să tânjeşti, să îţi doreşti să obţii asta. Nu este nimic de făcut. Munca este numai în asta.

Din Congresul Kharkov “Să ne unim ca să urcăm” 8/16/12, Lecţia preliminară

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→