Intrebare: Dumneavoastra personal aveti un grup? Eu nu ma refer la cei care va urmeaza si pe care ii invatati proprietatile Luminii si metodele de perceptie. Aveti nevoie de grup?

Raspuns: Grupul meu este format din acei oameni, mai corect suflete, cu care sunt in contact. Eu vreau foarte mult ca multi dintre studentii mei sa devina acelasi grup si se alature acestuia. Eu sper ca va deveni adevarat.

Intrebare: Va este usor sa va uniti in grup?

Raspuns: Este greu! Cu cat o persoana avanseaza, cu atat este mai greu pentru ca trebuie sa faca fata unor proprietati crescute, obscure, neasteptate si exterioare..

Intr-adevar, noi nu ne-am nascut in lumea spirituala. Va puteti imagina problemele unor copii care au 5, 10 sau 15 ani in comparatie cu problemele adultilor. Aceste probleme cresc tot timpul. Insa, de fiecare data cand le echilibrati, ele revelaza o inalta armonie, Creatorul, cea mai mare dobandire, simtire, constientizare a intregii umanitati, a intregului sistem. Este scris: „Recompensa este in functie de efort.”

Din Congresul de la Harkov „Unirea pentru Inaltare” 19/08/2012, Lectia 7

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce stare ar trebui să obținem la un atelier de lucru pentru a avea succes: conștientizarea a ceea ce ne dorim, dar nu suntem în măsură să ne unim sau că noi toți avem același sentiment? Și dacă simțim, este o iluzie? Pentru că nu ne putem uni și suntem conștienți de acest lucru în fiecare zi.

Răspuns: Nu, ne îndreptăm spre unitate; ne unim. Dacă nu am fi fost uniți, nu am fi simțit noi impresii și noi înțelegeri.Unitatea pe care am obținut-o aici nu a atins pragul spiritual, dar este unitate.

Aveți acum aceeași înțelegere, sentimentele și gânduri; ați simțit toate astea împreună. Ați gustat din aceeași sursă, aceleași întrebări, răspunsuri identice, similare, deși au existat multe altele diferite, nu contează!
Ați experimentat unitatea!

Din Convenția de la Harkov „Unindu-ne pentru a ne ridica” 19/08/12, Lectia 7

Filed under: Congrese, Intentie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Cu privire la rugǎciune: În primul rând, trebuie să cer; în al doilea rând, trebuie să cer precis; în al treilea rând, trebuie să cer pentru prieteni iar în al patrulea rând trebuie să cer cu recunoștință pentru Creator. Mǎ simt complet neputincios, ca şi când cineva a pus pe mine o greutate mare. Nu ştiu ce sǎ fac……

Rǎspuns: Totul va reveni la normal. Conectaţi-vǎ împreunǎ şi veţi vedea cǎ este un singur sentiment, nu e divizat în pǎrţi. Reflectaţi atent. Veţi vedea cum se conecteazǎ împreunǎ.

Orice realizare spirituală constă din două proprietăți opuse și astfel suntem întotdeauna nedumeriţi, lipsiţi de înțelegere: „Este așa sau nu?” Nu le poți compara în tine până când  conexiunea între dorinţa de a dǎrui şi dorinţa de a primi este formatǎ în voi. Ecranul este întotdeauna soluția! Gândiți-vă la această contradicție tot timpul și totul se va lega.

Întrebare: Dar în ce direcţie ar trebui să mă îndrept acum?

Rǎspuns: Doar spre unitatea cu prietenii. Mǎ gândesc la această contradicție, lucrez la unitatea cu prietenii, numai în interior. Dacă am fi continuat aceste ateliere de lucru, aţi fi rezolvat rapid aceste probleme. Aveți posibilitatea să le rezolvaţi  împreună cu prietenii, dar înǎuntru lor. Centrul grupului este locul unde toate problemele lumii sunt rezolvate.

Din Congresul de la Kharkov „Unindu-ne pentru a ne înǎlţa” 8/19/12 Lecţia 4

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este bucuria? Cum pot lucra în mod constant în bucurie?

Răspuns: Am vorbit despre un sentiment de încredere și de securitate care ar trebui atins, atunci când unul pierde noţiunea timpului, deoarece la acel moment el simte în sinea sa Creatorul. Aceastǎ permanență pe care o simte îi permite ca el să fie în afara timpului existent, sǎ înceapǎ să simtă lumea de sus care nu are defecte, fără modificări și așa acest sentiment este constant. El vine treptat.

Încrederea unei persoane care se îndreaptă spre scop ar trebui să fie cauza unor astfel de sentimente de bucurie pentru că nu pot simți că pot rezolva unele dintre problemele mele, reușesc în ceva, sǎ-mi urmǎresc în mod clar aspiraţiile și sǎ îmi fac griji în același timp. Aceasta înseamnă că ceva este greșit. Bucuria este rezultatul acțiunii mele corecte.

Din Convenția de la Harkov “Unindu-ne pentru a ne ridica” 19/08/12, Lecția 7

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: In procesul studiului, totul se schimba. Exista atat atelieruri fizice cat si virtuale. La acel moment este munca individului cu sine, cu o carte, cu o sursa?

Raspuns: Pentru ce? Unde rezolv problemele crearii in mine a simtului lumii spirituale? Doar in grup! Care este rostul de a sta si a studia singur?

Cateodata, este necesar pentru a intelege mai bine ce se intampla in final cu mine. In aceste cazuri, trebuie sa admit ca am nevoie sa studiez eu insumi, acasa, nu numai materiale serioase precum diagramele din Studiul celor Zece Sefirot, ci si articolele, scrisorile lui Rabash si Baal HaSulam.

Daca este nevoie de studiu individual pentru a intelege corect ce trebuie sa faceti pentru grup, atunci studiati si daca nu, atunci pentru ce aveti nevoie de alte studii? Ele va pot chiar descuraja.

Veti incepe sa intelegeti mai mult, sa va ganditi ca sunteti o persoana inteleapta si ca nu aveti nevoie de nimic altceva. Drept urmare, obtineti otrava mortii in loc de elixirul vietii. Exista un simbol in medicina, o cupa cu un sarpe care poate fi otrava sau poate fi medicamentul. La fel si aici; trebuie sa fiti foarte atenti cand este vorba despre studiu. Principalul lucru este intentia!

Din Congresul de la Harkov “Unire spre Inaltare” 19/08/2012, Lectia 7

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Acţionez corect atunci când mă rog pentru toată lumea şi vreau, de asemenea, ca fiecare dintre noi să ceară Lumina Creatorului pentru toţi? Vreau ca toată lumea să se găsească în această societate, în această Lumină, iar Creatorul ne va ajuta pe fiecare să obţinem asta.

Răspuns: De ce pentru fiecare dintre noi şi nu pentru noi toţi? Nu este mai bine dacă toată lumea este împreună?

De ce vorbim despre unificare, despre aspiraţia către unitate? Pentru că în spiritualitate nu există o asemenea stare, ca „eu”, „el”, „voi”, etc. Este mai bine să cerem în numele nostru.

Încercaţi şi veţi vedea că viaţa devine imediată mai clară, mai bună pentru toată lumea. În acest „noi”, veţi descoperi singura stare care există. Iar starea curentă se va îndepărta, gradual şi veţi o veţi simţii cu adevărat ca pe o iluzie – doar am fost aţintiţi aşa înainte.

Din Congresul de la Kharkov 8/18/12, lecţia 5

Filed under: Congrese, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pentru a obţine cu adevǎrat rezultatul dorit în avansarea spirituală, trebuie sǎ folosim tot timpul alocat.

Acest lucru nu înseamnǎ câteva ore pe săptămână, câteva ore de diseminare sau orice alte activități. Trebuie să continuǎm aceeași muncǎ pe care am făcut-o în timpul atelierelor de lucru; ea continuă în toată lumea pe plan intern în timpul pauzelor, în timpul meselor, în timp ce călătoresc, indiferent de ce se întâmplǎ! Acesta este cel mai important lucru!

La urma urmei, o lecție de dimineață sau o întâlnire ca un atelier de lucru sunt ca o reîncǎrcare, ca şi conectarea la sursa de alimentare. Când vă conectați cu grupul, atrageţi Lumina Superioarǎ cǎtre voi; vǎ încǎrcaţi și puteţi funcţiona în siguranţǎ pentru 20 de ore. Dupǎ aceasta veniţi înapoi.

Acest lucru este necesar o dată pe zi! În caz contrar, conexiunea spiritualǎ este întreruptǎ. Cel puțin o oră pe zi, dar trebuie să existe o conexiune cu un grup fizic sau virtual, pentru Luminǎ; vǎ reîncărcați și continuaţi restul timpului pentru a lucra la această încǎrcare.

Acum, trecem treptat la un alt tip de muncă, ce este mult mai dificilǎ decât să stai în cercuri unul cu celălalt. În această muncǎ, există mii de tulburǎri diferite. Dar înţelegem că acestea nu sunt un obstacol, cǎ suntem înconjuraţi de Creator, care vrea ca noi să fim conectaţi la El tot timpul prin aceste tulburǎri. Și atunci vom vedea că acestea nu sunt tulburări, ci oportunități de a ne conecta pentru a amplifica semnalul. Să încercăm!

Din  Congresul de la Kharkov  8/19/12, Atelierul 7

Filed under: Ateliere, Congrese, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Se stie din stiinta Cabalei ca suntem intr-o stare constanta. Se schimba doar senzitivitate si perceptia noastra.

Cum putem imbunatati aceasta senzitivitate? Daca ar fi sa adaug senzitivitatea prietenilor mei la senzitivitatea pe care o primesc astazi- adica, la punctul din inima, daca imi conectez inima cu a lor- va fi suficient pentru mine sa simt adevarata stare in care ma aflu.

Cum ne conectam inimile? Incercarile noastre nu duc nicaieri. Noi adresam aceasta cerere Creatorului, Luminii. Incerc asta in mod repetat, dar nu prea functioneaza.

De ce? Pentru ca atitudinea noastra este egoista. Noi vrem tot timpul sa primim, sa ne crestem senzitivitatea in aceasta lume in care traim, dar vedem doar o parte mica, un mic fragment. Noi vrem sa ne marim proprietatile egoiste si sa absorbim lumea superioara.

Ar trebui sa avem o atitudine diferita. Aceasta este atitudinea corecta la conexiunea dintre noi, la senzatia lumii superioare, bazata pe proprietatea recunostiintei.

Recunostiinta! Toate actiunile umane, indiferent care, incep cu aceasta. Se spune ca si daca o sabie ascutita ar fi ridicata deasupra crestetului nostru, noi trebuie sa multumim si sa speram ca este spre binele nostru si ca astfel Lumina actioneaza asupra noastra atat de precis incat exact aceste conditii critice vor conferi atitudinea corecta fata de conducerea superioara.

Din Congresul de la Harkov “Unitate spre Inaltare” 19/08/2012, Atelier 7

Filed under: Ateliere, Congrese, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cand o persoana priveste la propria sa istorie, la anii pe care i-a trait, vede cum Creatorul l-a condus treptat catre starea prezenta aducand persoana mai aproape de El, trecand-o prin stari care pareau zadarnice, ridicole si inutile.

De fapt, atunci cand persoana accepta totul chiar daca nu intelege de ce a trebuit sa treaca prin toate acestea, recunostiinta fata de Creator pentru faptul ca a adus-o in starea curenta pe aceasta cale si faptul ca incepe sa il reveleze acum pe Creator, in recunostiinta sa prin justificarea trecutului, duc persoana la intentia corecta, la starea corecta din prezent.

“Articolul 26” din cartea Shamati, “Viitorul Persoanei Depinde Si Este Legat De Recunostiinta Fata De Trecut” vorbeste de asemenea despre cat de imposibil este sa te conectezi corect la viitor daca nu gasesti justificarea starilor trecute acceptand faptul ca totul vine de la faptul ca “Nu exista nimeni in afara de El”. Daca se intampla asa, acesta este un semnal ca totul a trebuit sa se intample asa pana acum si ca persoana nu trebuie sa regrete nimic din ceea ce s-a intamplat.

Doar pornind de la starea curenta, in care tot ce s-a intamplat s-a terminat, poate persoana sa multumeasca in avans pentru viitor si sa fie in stare de libera daruire, libera miscare catre Creator, atunci cand nu exista nimic negativ in relatiile trecute. Prin corectarea atitudinii persoanei fata de trecut, persoana se pregateste pe sine pentru viitor.

Creatorul ne pune intentionat in diferite situatii si schimbari si retine memoria negativa a acestor evenimente in noi. Noi de fapt nu ne amintim momentele pozitive, noi ni le amintim doar pe cele negative pentru ca ego-ul isi aminteste doar momentele in care nu a primit, in care a fost inselat, in care a pierdut, etc. Daca justific Providenta Creatorului in trecut, nu conteaza ca trecut, ci este transferat in viitor. Astfel construiesc un vas, o atitudine corecta fata de viitor si sunt gata sa inaintez.

Deci este imposibil sa incep de la momentul prezent stergand pur si simplu trecutul. El ne-a fost dat astfel incat acum, in acest moment, sa fim capabili sa privim corect viitorul si sa relationam corect cu Creatorul.

Daca sunt total reconciliat si recunoscator accept tot ce am simtit ca fiind negativ fata de mine, de lume, de rude, indepartarea mea de oameni, de Creator si tot ce mi-a facut, daca inteleg ca mi-am urmat calea si ca acum multumita faptului ca ma pot ridica deasupar acestora, in ciuda ego-ului meu, in ciuda criticimului egoist, imi pot transforma toate sentimentele mele de recunostiinta, in adeziune fata de Creator. Nu numai ca Il iert, ci mai degraba inteleg, percep si simt ca mi se da sansa sa incep conexiunea cu El, ca sunt gata sa Il revelez.

Prin urmare, viitorul unei persoane depinde si este legat de recunostiinta fata de trecut. Daca ne corectam atitudinea fata de trecut de la criticism la recunostiinta, de la regret si dezamagire la bucurie, noi cream vasul corect pentru revelarea Creatorului.
Din Congresul de la Harkov “Unirea catre Inaltare” 19/08/2012, Workshop 7

Filed under: Congrese, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă simt deodată dorinţele celorlaţi, ce ar trebui să fac cu ele? Ar trebui să le împlinesc?

Răspuns: Dacă simţi nu doar dorinţele neesenţiale ci tânjirile prietenilor, dorinţele pentru scop, atunci identifici aceste dorinţe şi nu le mai împarţi între „ale lor” şi „ale tale”.

Dacă tânjeşti către ceea ce trebuie, te întorci la „nu există nimeni în afară de El,” la o parte integrală, deci nu mai există nicio diviziune. Ar trebui să fie ca un test, un control pentru dorinţa corectă.

Simţi dorinţele prietenilor ca propriile dorinţe. Te conectezi pur şi simplu cu ele şi astfel nu mai este „tu” şi „ei”.

O persoană este o dorinţă; fiecare dintre noi suntem o dorinţă. Dacă vrem să îi percepem pe alţii le percepem ca pe ale noastre.

Dacă o mamă este umplută cu dorinţele copilului său, dorinţele ei şi dorinţele lui sunt încă separate, dar dacă noi vrem să obţinem revelaţia Creatorului, tânjind la El pentru că „nu este nimeni în afară de El”, simţim dorinţele noastre ca absolut identice; nu simt vreo diferenţă între dorinţele mele şi dorinţele altora.

Imaginează-ţi că tocmai de-ai conectat cu cineva, că ai vorbit cu el, ai simţit că gândiţi la fel şi că vreţi acelaşi lucru, atunci deveniţi ca un singur om. Diviziunea externă a corpurilor dispare şi rămâne unul singur, intern – nu două conectate ci unul.

Din Congresul Kharkov “Să ne unim pentru a urca” 8/18/12, Lecţia 5

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→