Primul om care a revelat, care a realizat intelepciunea Cabala acum 5773 de ani, s-a numit Adam. Vom sarbatori in curand ziua sa. In fond, anul nou bilblic este nasterea lui Adam ca si Cabalist, ziua in care a revelat lumea superioara, forta superioara. El a scris o carte despre asta, „Ingerul Secret.” Numaram de la aceasta prima revelatie a lumii superioare.

De fapt, umanitatii i s-au dat 6,000 de ani sa se inteleaga pe sine si cel mai inalt nivel (statutul de egal cu Lumina). Din zilele Adam, de la descoperirea lumii superioare, au trecut 5773 de ani. Deci mai raman 227 de ani pana la incheierea procesului.

Dar el poate fi realizat mai devreme. De ce? Pentru ca pana acum am evoluat sub influenta fortei superioare care ne conduce, aproape fara a utiliza cunoasterea noastra de a ne ridica la nivelul Luminii superioare, sa o revelam si sa urcam la gradul urmator, la urmatoarea dimensiune.

Astazi deci, criza globala care are loc, despre care au tot scris Cabalistii, are ca scop tocmai sa ne dea imboldul necesar catre dezvoltarea comuna, globala. Si astfel, acum putem aplica intelepciunea Cabala, care ne invata cum sa atragem Lumina superioara. Intreaga metoda consta in asta; nu exista nimic altceva.

Ne aflam in dorinta egoista de a fi impliniti de propria revelare. Ca rezultat, dorinta noastra a de fi impliniti va fi umpluta de Lumina superioara. Cabala este un ghid care explica cum fiecare stare poate atrage Lumina superioara in maxima sa intensitate si dezvoltare.

Noi studiem de ceva timp aceasta metodologie. La inceput a existat o „lunga perioada latenta” in care am invatat, am creat multe tehnici care sa ne ajute sa invatam, carti, etc. Iar acum, cand criza globala incepe sa se manifeste, egoismul nostru global ne infatiseaza propriul sau sfarsit, incapacitatea de a continua sa existe in paradigma existenta; iar noi trebuie sa incepem sa ne schimbam pentru ca  aceasta stare curenta duce la moarte, la conditii teribile. Si deja vedem asta.

In marea masa de oameni, exista o nevoie de a face ceva cu propria noastra persoana. Deci, in calitate de purtatori ai metodei de atragere a Luminii, trebuie sa ne gandim nu numai la noi, ci si la intreaga umanitate. De aceea ni se da o asemenea „inspiratie”, o asemenea dorinta de a deveni atrasi de El, de a descoperi sensul vietii.

Iar semnificatia vietii este de a ne ridica la nivelul Luminii, la nivelul eternitatii, infinitatii, la nivelul perfectiunii si armoniei. Noi trebuie sa ajungem la acest nivel de practica, in noi insine si de asemenea de a o impartasi intregii umanitati.

Suntem interconectati. Doar in senzatiile noastre dorinta creata de Lumina a fost sparta in sapte miliarde de bucati. Fiecare dintre noi este o parte a acestei dorinte iar astazi relatia este de repulsie, egoista. Atragerea Luminii este posibila in masura in care incercam astazi sa ne unim.

Aceasta conditie este denumita legea similaritatii, legea similaritatii dorintei catre Lumina. In ciuda egoismului vom face efort si vom tinde catre unitate, astfel incat sa ne ridicam spre Lumina, devenind din ce in ce mai asemanatori cu aceasta.

Este imposibil sa devenim similari cu Lumina doar prin incercarea de a ne uni pentru ca aceasta unitate este falsa, superficiala. Insa, incercarile, eforturile, pe care le stabilim pentru a ne uni, atrag trezirea Luminii superioare asupra noastra. Care ne afecteaza iar influenta sa incepe sa corecteze dorinta egoista de la „pentru sine” (de la forta egoista) la „pentru daruire” (unitatea cu ceilalti).

Aceasta Lumina va realiza conexiunea dintre noi si unitatea noastra ne va conduce la similaritatea cu Lumina si va crea o retea a relatiilor daruirii pana la relatiile iubirii, adica la includerea noastra reciproca.

Atunci cand simt dorintele altora ca fiind ale mele, vreau sa ii umplu prin mine si traiesc sa fac asta, atunci scap de egoismul meu si exist pentru a-i implini pe ceilalti. Aceasta existenta este numita superioara, deasupra egoismului nostru. Si astfel, noi gasim conexiunea dintre noi in acest sistem imens.

Acest sistem este revelat treptat. Si ceea ce invatam in Cabala: Sefirot, Partzufim, lumi si modurile de relationare dintre ele sunt relatiile dintre noi si acest sistem. Totul se intampla intre noi in masura in care relatiile dintre noi devin lumea Infinitatii, adica un sistem de absoluta interconectare, analog, integrat si interdependent. Si in el este revelat Creatorul sau Lumina superioara, fara interferente, in forma absoluta.

Din Congresul de la Harkov “Uniti spre Inaltare” 17/08/2012, Lectia 1

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Primul Grad Spiritual este cel mai greu. Un copil face un efort imens pentru a face primii pasi. El face efort sa apuce lucruri, sa spuna primul sau cuvant. Natura il determina sa faca un efort interior. De ce? De ce nu ne putem dezvolta in liniste, liberi?

Priviti cum tinerii lucreaza non-stop, sapte zile pe saptamana. Un copil care are febra se joca totusi, vrea ceva. Nimic nu il impiedica, nimic nu il opreste; el este atat de incapatanat si perseverent. Iar noi trebuie sa urmam exemplul sau. Noi trebuie sa facem acelasi lucru pentru a intra in lumea superioara, sa devenim maturi.

Ei bine, toate acestea sunt cunoscute si intelese, chiar daca nu in intregime. Acelasi copil care stie deja cum sa mearga si sa vorbeasca, la varsta de patru, cinci, sase ani, incepe un proces diferit de dobandire a cunostiintelor, mult mai constient. In procesul de ajungere la starea superioara, noi obtinem instrumente care ne ajuta la constientizare. Am trecut deja de primul stadiu, stim deja cum sa ne conectam, cu cine ne „jucam”, asemeni unui copil care la varsta de trei ani simte pe cei din jurul sau si incepe sa inteleaga ca mai bine se joaca cu altii decat singur.

Astfel, ne dezvoltam relatiile cu ceilalti: cum sa interactionam cu ei, cum ne putem dezvolta cu intelepciune, reciproc, creandu-ne propriile „jocuri”.

De aceea ne jucam mult. Pare ca este un non sens, dar de fapt, sunt jocuri serioase. Noi nu vrem asta, ne simtim ridicoli. In fond, suntem adulti, oameni seriosi! Ce facem? Merita oare sa ne consumam timpul asa?

De fapt, da, daca intelegem ca dezvoltarea noilor proprietati la fiecare nivel al procesului apare in acelasi mod ca la copii; prin joaca, workshop-uri, in actiunile pe care le facem impreuna, avem oportunitatea de a ne apropia unii de altii si astfel atragem Lumina Superioara la noi.

Desi mintile noastre egoiste vad aceste actiuni ca fiind irationale, lipsite de seriozitate si copilaresti, ele sunt de fapt cele mai importante exercitii pentru ca vrem sa ne ridicam impotriva naturii noastre.

Apoi, dupa ce ne-am inaltat la primul nivel, mintea  noastre este deja schimbata, intelegand schema initiala, asemeni unui copil care are deja o anumita experienta in aceasta lume si intelege oarecum ce este bine si rau, cum sa actioneze in viitor, de unde sa ia jucariile si cum sa le foloseasca, cum sa se dezvolte, sa invete ceva nou, etc. Copilul incepe sa inteleaga cum sa foloseasca aceasta lume in scopul avansarii ulterioare. Si in acelasi timp, suntem in relatie cu lumea superioara.

Prin urmare, cel mai important lucru pentru noi este sa ne ridicam la primul nivel. Si apoi, totul va deveni clar, inteligibil. Si nu ne vom mai indeparta de grupuri intorcandu-ne la acelasi stil de viata datorita faptului ca nu am avut rabdarea de a descoperi niveluri superioare.

Trebuie sa ne grabim sa ajungem la acel nivel, pentru a-i ajuta pe ceilalti. Pentru asta, primim un impuls de la urmatorul nivel. Scopul nostru este sa il revelam, sa il dobandim. Masura in care ne straduim sa facem acest efort de dragul celorlalti, va fi manifestarea atractiei noastre catre daruire. In acest mod, vom primi o portie mai mare a Luminii superioare.

Din Congresul de la Harkov “Uniti pentru Inaltare” 17/08/2012, Lectia 1

Filed under: Ateliere, Congrese, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: În ce stare şi cu ce gânduri este bine să mergi la culcare?

Răspuns: Am vorbit de asta de multe ori. Omul trebuie să meargă în pat cu asemena gânduri încât dimineaţa să se trezească cu ideea că tot timpul a fost în adeziune cu Creatorul, nu atât cu grupul ci cu Creatorul.

Există un pic de „dar”. Dacă te gândeşti simultan la grup şi la Creator, totul îţi va deveni tulbure. Înainte să mergi în pat, seara, este necesar să încerci să găseşti un contact personal cu El şi să adormi cu asta pentru a te trezi cu asta.

Din Lecţia preliminara 8/16/12, Congresul Kharkov Convention

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Munca in grup - Niciun comentariu→

Un atelier este o acţiune specială. Aş spune sacră. Vream să clarificăm o întrebare, să o clarificăm, nu să răspundem, pentru ca să ne fie clară. Apoi, vorbesc despre ea pentru a da explicaţii în câteva minute. Iar apoi, stând în cerc, vom discuta cum să găsim soluţia logică, soluţia reală la întrebare, dar nu ceea ce este descris în cărţi. În nici un caz nu ar trebui să ne bazăm pe vorbele înţelepte ale Cabaliştilor ci, mai degrabă, să comunicăm din inima noastră, pentru a păstra conexiunea unul cu altul.

Totuşi, eu trebuie să îmi accept prietenul ca măreţ, infailibil. Nu contează ce nonsensuri spune. Este sentimentul meu că este stupid; îl văd aşa pentru că nu sunt conectat suficient cu el. Dacă l-aş iubi aş simţi că, prin el, Creatorul este cel care îmi vorbeşte.

Astfel, în timp ce stăm într-un grup de zece, trebuie să înţelegem cu claritate cum să ne relaţionăm între noi. Reprezentanţii Creatorului stau în faţa mea şi ei îmi spun adevărul absolut. Trebuie să suprim orice criticism, orice distragere, orice m-ar îndepărta de ei. Ei spun, fără să realizeze, lucruri cu care nu pot fi de acord, sunt împotrivă lor; nu vreau să le aud; văd totul stupid, ca deja trecut, standard şi identic. Toate mi se par aşa, pentru ca eu să mă ridic deasupra lor.

Aşadar, suntem în faţa unei munci interioare imense.

Din Lecţia preliminară 8/16/12, Congresul Kharkov “Să ne unim să urcăm”

Filed under: Congrese, Munca in grup - Niciun comentariu→

Starea curentă a lumii este mult mai rea decât o simţim, o vedem şi o cunoaştem. Este adevărat că nu vorbim despre asta pentru că politicienii şi economiştii nu sunt interesaţi în crearea panici. Ei nu au nici un răspuns la întrebarea legată de criză. Nu au nici un răspuns şi nu este nimic de făcut. De ce ar trebui să ne panicăm în van? Şi au dreptate.

Dar noi trebuie să furnizăm oamenilor care sunt într-o stare de frică de foamete, secetă, frig, şocuri, iar impredictibilul se apropie acum din toate părţile. Ar trebui să încercăm să absorbim toate fricile animalice ale lumii, fricile pentru supravieţuire. Ne ajută să strângem şi să revelăm acea forţă, Lumina înconjurătoare (Ohr Makif), care va trece prin noi către lume şi totul se va calma. Toate ţările, societăţile şi oamenii vor începe să interacţioneze pentru că vor înţelege că aceasta este singura cale pentru a aduce lumea în echilibru, că nu mineralul, nu vegetalul, nu animalul, ci numai fiinţa umană distruge armonia şi totul este deranjat de acţiunile sale egoiste.

Ne lipseşte anxietatea, ne lipseşte isteria internă. Dacă ar fi acolo, ar fi  mai uşor.

Problema noastră este că suntem deconectaţi de această lume şi încercăm să găsim un colţ liniştit, undeva într-un loc mai înalt. Asta nu este bine. Din contra, ar trebui să găsim, pe de o parte, starea de măreţiei a scopului, iar pe de alta, frica interioară, pentru că egoismul nostru este hrănit numai prin acestea. Frica şi măreţia scopului sunt două mari forţe care ne împing de la spate (frica) şi ne trag din faţă (măreţia scopului). Ele ne vor ajuta să ne unim.

Ar trebui să punem presiune asupra noastră şi să încercăm să absorbim de la lume toate sentimentele negative care apar în conexiune cu criza şi să le schimbăm în forţa dezvoltării noastre. Într-adevăr, dezvoltarea apare sub legea „negării negaţiei”. Până când vom simţii mai mult sau mai puţin normal, nu vom ajunge la starea următoare. Numai suferinţa sau măreţia scopului, când sufăr pentru că nu le am, ne fac să avansăm.

Sunt două tipuri de suferinţă: suferinţa datorată lipsei sentimentului şi suferinţa datorată iubirii neîmplinite.

Din Lecţia preliminară 8/16/12, Congresul Kharkov “Să ne unim să urcăm”

Filed under: Congrese, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Care crezi că este cel mai important lucru? Care este ultima ta adresare către toată lumea în ajunul convenției?

Raspuns: Vă implor, din acest moment înainte, indiferent de ceea ce faceți în ajunul congresului, tot timpul gândiți-vă că faceți toate astea de dragul oamenilor din întreaga lume, venind împreună fizic și virtual și găsind unitatea, egală primului grad al Luminii superioare.

Va fi mult mai ușor după aceea. Acest lucru este similar modului în care un copil se naște, căci nasterea este procesul cel mai periculos, cel mai greu, cel mai complicat. Și în această zi, când o femeie dă naștere, nu știm ce se va întâmpla și cum. Este ceva imprevizibil în nașterea unei persoane.

Este mai ușor după aceea. Un copil se naște și începi să lucrezi cu el: să-l hrănești, să-l înfășezi, să ai grijă de el, oferindu-i tot ce are nevoie, etc. Cel mai important lucru este depășit.

Același lucru se întâmplă aici. Trebuie să trecem prin naștere, iar apoi orice altceva va merge mult mai ușor. Este mult mai usor! Este mult mai simplu! Este mult mai clar! Noi va trebui să fim atât în ​​această lume, cât și în cea spirituală- în lumea daruirii, în adiție față de lumea recepției. Va fi mai clar pentru noi ceea ce scriu Cabalistii. Vom începe să ne adaptăm la ceea ce va fi în sentimentele noastre.

Prin urmare, să facem toate eforturile să ne naștem în lumea superioară. Și apoi ne vom mișca împreună.

Dintr-o lecție virtuală 12/08/12

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: Punctul congresului se naște în primul moment al congresului. Dar știu de la mine că nu este posibil imediat să intri în el; trebuie cu siguranță să treci prin anumite stări intermediare. Cum pot scurta asta pentru a prinde acest punct care să devină o adevărată sursa a importanței pentru prieteni?

Răspuns: Cred că va trebuie să apar deja în timpul pregătirii pentru prima discuție, dar nu atunci când oamenii stau și ascultă lectura mea. Ei trebuie să fie incluși unul în altul înainte de asta.

Dacă te vei include în congres după o zi jumătate sau o zi, nu va merge. Trebuie să facem orice efort posibil să ne pregătim, pentru ca atunci când ajungem acolo, să fiți ”fierbinți”, ca să zic așa și, imediat să vă alăturați valului general, excitației generale; altfel, vom pierde timp.

Nu te gândi că, să spunem, vii și intri în dispoziției pe seară sau poate mâine. Nu vei avea timp de recuperare  și după aceea este gata. Din contra, este necesar să te conectezi imediat și să stai în ritmul în care experimentezi din ce în ce mai multe stări.

Deci, vă rog, nu pierdeți timpul.

Pentru ce facem noi toate acestea astăzi? Doar ca voi să fiți mai bine pregătiți, să veniți la congres și să nu vă gândiți ”Mă voi acorda mai târziu, atunci când voi învăța totul, gradual” Nu avem timp pentru asta! Trebuie să ajungi acolo pregătit total și să te incluzi imediat. Te implor.

Același lucru este valabil și pentru prietenii care sunt conectați cu noi virtual: nu vă relaxați! Dacă stați în fața ecranului, încercați să ”intrați” în el cu sufletul și să nu fiți distrați de altceva. Trebuie să vă controlați de două ori pentru că s-ar putea să nu fie nimeni lângă voi: sunteți singuri.

Deci, pregătiți-vă în avans tot ceea ce aveți nevoie: de băut, de mâncat și să nu vă deconectați de la lecturi și ateliere, care durează două ore jumătate. Nu închideți! Doar stați acolo și asta este tot, ca și cum stați în centrul holului în care se ține congresul. Sper la seriozitatea voastră în înțelegerea stării în care se află lumea, o sper la voi toți.

Acesta este un eveniment foarte important nu numi pentru noi ci pentru întreaga lume, pentru că depinde de cât de mult mergem în direcția corectă: accelerând procesul și ușuându-l sau încetinidu-l și înrăutățindu-l. Totul depinde de acest punct de cotitură. Aceast congres, aș pute spune că este ceva istoric.

Din lecția virtuală din 12.08.2012

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul pauzelor de la congres, vor fi prezentări de cărţi, de Internet, etc. Nu vor distrage aceste lucruri curgerea internă a congresului?

Răspuns: Problema este că noi trebuie să ne gândim la cum ieşim în lume. O persoană părăseşte congresul, merge acasă şi după aceea, ce face?

Deoarece ascensiunea noastră depinde foarte mult de diseminare, trebuie să dăm tuturor anumite cunoştinţe despre ce trebuie făcut în general: Internet, cărţi, lecturi, ateliere, mese rotunde, etc. Trebuie să arătăm tuturor toate aceste lucruri. De aceea, trebuie să existe scurte prezentări de cincisprezece minute în pauze.

Cu ce plecăm de la congres? Plecăm cu ceea ce trebuie să dăm mai departe, în lume. Fiecare dintre noi trebuie să încerce să fie un conferenţiar, un organizator de ateliere, un distribuitor, etc. Mă adresez vouă, personal, tuturor! Lumea va avea nevoie de metoda integrală; chiar acum, are nevoie de ea, dar nu este conştientă de asta. Şi veţi vedea, în câteva luni, că vor alerga după voi; veţi avea cereri pentru că nimeni în afară de voi nu va simţi ce trebuie făcut, pentru a avea rezultatul corect în orice situaţie,  pentru că voi veţi gândi integral.

Veţi fi învăţătorii lumii, sfătuitorii primilor miniştrii, ai bancherilor şi ai muncitorilor obişnuiţi, pentru că veţi putea să vedeţi cauza acestor lucruri şi nu altceva. Asta este ceea ce se numeşte „Vino pentru o binecuvântare”. Veţi fi necesari şi veţi fi ceruţi. Aşadar, trebuie să fiţi incluşi în diseminare.

Din lecţia virtuală din 29.07.2012

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem acorda congresului din Kharkov o importanta asemanatoare cu cel din nordul Israelului?

Raspuns: In primul rand veti avea oportunitatea de a adresa orice intrebare in timpul Congresului si sa primiti raspunsuri.

In al doilea rand, un congres este o mare actiune de unitate si in aceasta unitate dintre noi, revelam lumea superioara. Prin urmare, toate aspiratiile sunt indreptate spre corectarea Kelim-urilor (vaselor) sparte si revelarea unitatii lor. Lumea superioara este lumea unitatii.

Atunci cand cateva mii de oameni se strang la un congres, se creaza o forta mare. Chiar daca acesti oameni nu sunt pregatiti dar sunt numerosi, atunci cantitatea multiplicata de calitate creaza o mare forta. Eu personal acord importanta acestui lucru. Aceasta actiune are un efect serios asupra oamenilor.

Prin urmare, noi ar trebui sa incurajam cati mai multi oameni sa gaseasaca o cale sa participe. Cine stie, poate atunci vom fi capabili sa organizam alt congres? In fond, situatia nu se imbunatateste.

Fundamentele Lectiilor de Cabala15/07/2012

Filed under: Congrese, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În timpul ultimului congres din Nord, grupul nostru s-a împărţit în două părţi: prima parte, 10 oameni, s-au izolat de lume la primul etaj al centrului şi au simulat complet condiţiile prietenilor noştri care se aflau la congresul din Israel, iar cea de-a două parte, 20-30 de oameni, care datorită unor motive diferite nu au putut participa decât anumite perioade de timp, au fost în altă cameră.

Eu am fost printre cei 10 izolaţi şi nu am putut să mă concentrez la nimic altceva decât la un singur gând: „Cum s-a putut ca să ne împărţim în două?” Dar nu am avut curajul să ridic această problemă celorlalţi 9 oameni. Această întrebare mă bântuie; ce ar trebui să fac? Să o ridic pentru a fi discutată în grup sau ar fi împotriva unităţii grupului, chiar şi în această decizie de a ne împărţi în două grupuri în timpul congresului? Eu cred că directoriatul spiritual ar trebui să insiste ca grupul să stea împreună, oricare ar fi condiţiile.

Răspuns: Contradicţiile există peste tot, până la corectarea finală şi mai ales în Cabala, dar în spiritualitate, lucrurile opuse sunt unite în intenţia comună; ele co-există, cu toate că sunt separate prin legea echivalenţei de formă. Deci, trebuie să începem să ne obişnuim cu faptul că putem fi diferiţi dar împreună; mai mult, nu ar trebui să ne străduim să punem pe toată lumea şi totul la acelaşi nivel. Egal nu înseamnă la fel ci egal în intenţie şi la nivele diferite.

Suntem toţi diferiţi şi nimeni nu ne forţează să fim la fel, ci doar să aspirăm la acelaşi scop. De asemenea, fiecare se străduie pentru atingerea scopului în diferite feluri. Suntem diferiţi, ca celulele unui singur corp; în intenţia noastră către Creatorul comun, Creatorul ne uneşte.

Fiţi ca un exemplu de urmat, iar aceia care nu pot, datorită unor motive obiective, nu sunt mai prejos decât voi, dar vor fi la congres în alte sub-grupuri; similar, corpul are organe care sunt diferite în importanţa lor, dar toate aparţin aceluiaşi corp.

Egalitatea prietenilor nu înseamnă asemănarea perfectă!

Cere, vom găsi.

Filed under: Congrese, Intentie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Rugaciune - Niciun comentariu→