Intrebare: Este starea in care nu ma mai simt pe „Mine” sau pe „Noi”, o stare data persoanei ca exemplu: „Iata ce poti simti?”

Raspuns: Nu, acest sentiment nu ne este dat de Sus ca exemplu. Este ceea ce am cultivat si am construit deja in interior construind de jos. Noi ne dezvoltam astfel in actiunile noastre in fiecare zi, de la lectie la lectie, de la o intalnire la alta. Toate acestea cresc de jos, si reprezinta deja realizarea noastra comuna!

De aceea cred ca, pregatirea, pe care o facem acum, in special cu trei zile inainte de congres si in timpul acestuia, ar trebui sa ne adune la nivel mondial.

Incepand de la primul congres de la inceputul lui Decembrie si terminand cu ultimul care a avut loc acum trei saptamani in Israel, este foarte important ca noi sa iesim in lume. Ne-am dus undeva departe in Europa, la Vilnius, un loc ciudat pentru a organiza un congres de acest fel. Nu este nici Moscova si nici Viena. Nu pare a fi un punct central, insa este foarte important pentru noi. De ce nu in alta parte insa, unde viata este mai intensa?

Este foarte semnificativ. Este foarte bine. Eu cred ca intalnirea noastra, congresul in aceasta zona neutra, va avea un caracter si un ton diferit.

Comentariu: Intr-adevar, Europa este un loc important, si daca incepe ceva, incepe de acolo. Noi stim din istorie ca primul si al doilea Razboi Mondial au inceput din Europa.

Raspuns: Astazi noi vedem ca in Europa au loc schimbari importante. Insa, Europa a inceput sa se deplaseze catre o unificare mai profunda, si nu catre separare. Am fost foarte nelinistit ca se va indrepta catre protectionism si catre o eventuala destramare.

Insa si-au reevaluat bine optiunile si au vazut ca ar costa mai mult decat orice alta actiune. In mod natural, la baza au stat ratiuni pur economice. Insa este bine ca este evident faptul ca integralitatea este mult mai profitabila decat separarea. Totul se indreapta catre aceasta, desi intr-un mod diferit, caracteristic.

Ni exista nici un dubiu ca, acesta este rezultatul activitatii noastre.
Din KabTV’ “Intemeierea unei Societati Integrale” 18/03/2012

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

In timpul ultimului congres de la Arava, am ajuns deja la punctul unitatii care se afla deasupra noastra. Inca nu il putem sesiza, insa este „copilul” nostru comun. Acum trebuie sa ne inaltam grija si preocuparea pentru el, pentru aceasta unitate, la un alt nivel.

Pana acum a fost o picatura; noi revelam acum respingere, ceata si confuzie, si trebuie sa folosim aceste lucruri pentru a ne creste copilul. Deoarece iubirea nu apare de nicaieri, ea se formeaza din ura.

Congresul a trecut, totul pare ca se retrage in trecut, iar problemele curente incep sa ne distraga si sa ne dezorienteze. Intre timp, trebuie sa transformam ceata in claritate. Fiecare trebuie sa lupte cu aceste forte ale separarii care actioneaza in el insusi pentru a ajunge la punctul central al tuturor grupurilor- congresul care ne va uni pe toti.

Prin ura, respingere, distantare, si indiferenta ne vom ridica deasupra anteriorului punct al unitatii la nivelul urmator. Apoi noi vom simti unitatea ca pe ceva concret. Punctul va capata volum. In fond, diferenta dintre o picatura de samanta si fetus este determinata de atentia noastra, de „puterea noastra de a rezolva problemele”. Si este alimentata doar de adaugarea de „materie”, adica, dorinta egoista, ura etc. Daca noi le putem atasa la punctul unitatii, atunci vom fi capabili sa il privim ca pe un embrion, sau poate chiar ca pe un copil.

Noi discutam despre tipul de suflet pe care il dobandim, si astfel simtim lumea spirituala prin intermediul sau. Chiar daca „embrionul” este deja o masura de includere. Este un sentiment care ne determina corect intreaga atitudine fata de material si spiritual, si care ne orienteaza in mod corect fata de tot ce se intampla in lumea noastra. Iata la ce trebuie sa ajungem acum.

Din partea 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 16/03/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Congresul European care urmeză este o mare speranţă pentru conexiune şi pentru a putea simţi revelaţia Creatorului în conexiunea dintre noi, revelaţia lumii spirituale. Mai întâi, Lumina Reformatoare care operează asupra noastră ne va conecta şi vom simţi adeziunea dintre noi, pe care o obţinem pentru a aduce mulţumire Creatorului. Apoi, conform echivalenţei de formă, se va revela în noi şi vom simţi faptul că „Israel (aceia care tînjesc după Tora), Tora (Lumina Reformatoare) şi Creatorul, sunt unul.”

Tînjim după uniunea dintre suflete într-un singur suflet care este umplut cu Lumina Superioară, tânjim să îl simţim, să îl descoperim şi să trăim în el, mai întâi noi, pentru că avem deja dorinţa pentru asta şi apoi să ajutăm întreagă lume să îl descopere. Tot ceea ce se revelează în lumea noastră – toate suferinţele, crizele şi necazurile – nu sunt decât forţe care grăbesc dezvoltarea umanităţii către starea perfectă.

De aceea, atunci când tânjim după această stare perfectă, vrem să obţinem două scopuri: iubirea Creatorului şi iubirea umanităţii. Vrem să dăruim toate bunătăţile pe care le obţinem prin munca şi realizarea noastră atât umanităţii cât şi Creatorului. De fapt, suntem în mijloc, ca în treimea din mijloc a lui Tifferet care nu are nimic şi nu vrea nimic pentru ea însăşi – Hafetz Hessed. Ne bucurăm doar aducând plăcere umanităţii şi, prin asta, prin tot acest suflet general, Creatorului.

Acesta este vasul pe care trebuie să îl pregătim. Aceasta este starea pe care trebuie să o atingem. De aceea, în timp ce citim Zoharul, vrem să ne apropiem de asta. Haideţi să ne gândim la asta!

Dacă o persoană îşi imaginează următoarea stare pe care vrea să o obţină, asta este deja o rugăciune. De fapt, nu ştiu unde este Creatorul, cum să ridic o cerere către El, MAN, prin cine trece această cerere, ce este de fapt MAN sau ce dorinţă este aceasta. La fel este şi în vieţile noastre: dacă vrem ceva, ne imaginăm că îl avem deja şi tînjim după această imagine în care suntem în starea dorită.

Unii spun că dacă vrei să fii slab – nu ţine o dietă, nu asculta tot felul de sfaturi şi nu lua pastile de slăbit, etc., nimic nu va ajuta. Numai gândul constant că eşti deja slab. Apoi vei vedea că nu vei mai simţii foamea şi vei pierde cu adevărat din greutate.

Este cu adevărat aşa, şi este la fel în totul: Trebuie să îţi imaginezi că eşti deja în starea viitoare şi vei avansa cu adevărat către ea. Dorinţa care este îndreptată către scop te va duce acolo.

La fel este şi cu noi. Deci haideţi să ne imaginăm că suntem cu adevărat într-o stare bună. Nu este nevoie să evocăm nicio deficienţă, necazuri şi griji, ci numai dorinţa pentru toată această stare întreagă şi să încercăm cât de mult putem să ne ajutăm între noi să obţinem această stare.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/19/12, Zohar

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate o persoana care nu poate veni fizic la convenţia din Lituania, să participe in unificare?

Răspuns: În primul rând, locaţia este lipsită de relevanţă. Dacă o persoană nu poate veni, din motive care nu depind de ea, este un semn că aceste condiţii i-au fost date de Sus.Faptul că stă în faţa ecranului nu conteaza. Dacă în acelaşi timp face tot ce depinde de ea, se conectează cu prietenii 100%.

În plus, trebuie să înţelegem că Lumina vine la noi prin veşminte, iar noi ar trebui să schimbam dificultăţile pe care ni le trimite pentru determinarea partii noastre. Este necesar sa fiu incapatanat, să fac un efort, să tânjesc: depăşesc dificultăţile trimise mie de Sus prin determinarea mea. Mereu tanjesc dupa conectare. Aceasta este toata munca noastra.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala, 14/03/2012

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Ne-am adunat aici sa prindem intentia si sa nu o lasam, chiar si pentru o secunda. Este ceea ce numim om, conducator, clarificarea; restul nu are nici o importanta. Daca ne afundam in aceasta analiza mai profund, vom incepe dintr-o data sa simtim ca existam in spatiul comun. Unul este bun, altul rau, insa nu conteaza. Mai mult, ne aflam intr-un camp colectiv unde ne clarificam impreuna intentia.

Fiecare persoana se afla in propria sa stare, insa cand incepem sa analizam intentiile fiecaruia, apare rugaciunea interioara referitoare la modul in care putem clarifica acestea intr-un mod inteligibil: daca intentia mea asa cum o vad, o spun, o simt, sau fac este egoista sau orientata spre daruire- la absolut toate nivelurile. Poate veni un moment in care noi putem incepe sa simtim cum sangele ne circula in vene, si cum sistemul nervos precum si alte sisteme lucreaza in corpurile noastre.

O persoana va vedea intreaga creatie ca si cum ar fi transparenta, si va realiza ca totul functioneaza de dragul primirii egoiste. In timp ce persoana care vede acestea, vrea sa realizeze ce inseamna „ de dragul daruirii”.

Ca rezultat al eforturilor de a ne clarifica intentiile, noi incepem sa simtim grupul. Si atunci efortul fiecarei persoana se adauga la restul- in clarificarea intentiilor si dorintelor de a dobandi calitarea daruirii. Intentia de a darui nu poate fi individuala, particulara. Este intotdeauna conectata cu intentiile identice ale celorlalti.

Deci, in aceasta dorinta de a darui, in aspiratia catre aceasta, incep dintr-o data sa simt ca nu sunt singur. Langa mine se afla forte enorme pe care incep sa le sesizez, mari surse de daruire: sufletele Cabalistilor din toate generatiile. Ma simt ca un copil care vrea sa se alature lor: sa ii iau de mana pentru ca ei sa ma indrume, asa cum un adult ia un copil de mana, il indruma si il invata.

Se spune: „Persoana va invata de la sufletul sau”. Dorinta mea pentru intentia de a darui ma plaseaza in cercul colectiv. Atunci vom dobandi corectia, si fiecare gand despre intentia mea, care poate fi gresita, cat si cautarea intentiei corecte de a darui, totul este inclus in rugaciunea noastra comuna. Si aceasta rugaciune va primi un raspuns.

Daca noi reusim sa ne unim cat de putin in aceasta dorinta de a darui, vom intelege nevoia pentru garantie reciproca in care fiecare influenteaza si ajuta la randul sau pe celalalt. Atunci aceasta rugaciune va ajunge la radacina superioara, si aceasta radacina ne va revela posibilitatea de a trai in intentia de a darui.

Doar atunci vom realza ca aceasta realitate este de fapt egoista. Nimic nu se schimba intre aceasta realitate si cea superioara, totul ramane asa cum este: nivelurile naturii mineral, vegetal, animat si uman. Noi incepem doar sa le vedem din alta perspectiva, prin prisma daruirii. Apoi noi vom vedea cu adevarat aceasta realitate, chiar daca prin intemediul corpului nostru, si vom vedea reversul unei lumi in care opereaza o intentie opusa. Noi vom vedea infinitul, lumea perfecta, in loc de ceea ce vedem astazi.

Din Congresul de la Arava 23/02/2012, Lectia #1

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea”: Prin studierea stiintei Cabala cu intentie altruista, poporul lui Israel trebuie sa se pregateasca pe sine si pe locuitorii lumii, pana cand toti vor evolua pentru a prelua aceasta munca inalta a iubirii pentru ceilalti, aceasta este scara catre scopul creatiei, adeziunea cu Creatorul.

Asta nu depinde de noi, ci de radacina sufletului Pe de o parte, noi suntem enorm de egoisti prin dorinta aspra si nemiloasa, si de aceea suntem corectati in ultima generatie; pe de alta parte, suntem caracterizati de cele mai fine fenomene, cele mai pure Reshimot (gene informationale) si astfel noi suntem conducatorii ultimei generatii.

Acest antagonism, aceasta contradictie ia forme extreme in noi, in comparatie cu toat celelalte generatii. Pentru ei era mai usor sa il reveleze pe Creator, sa atinga daruirea si unitatea. Ei  au avut o afinitate si o intelegere pentru asta; nu a generat atat de multe respingeri si tulburari. Poate, ei au avut probleme materiale, insa putine obstacole spirituale.

In schimb noi nu am avut alternativa; nu noi am ales obiectivul. Oricum, pentru a ghida lumea, pentru a o intelege complet, si pentru a conduce toti locuitorii catre scopul creatiei, noi trebuie sa cunoastem intregul sistem al universului, intregul program al Creatorului, si sa fim capabili sa il realizam impreuna cu toate sufletele care se vor deschide acum si dupa noi.

Pana acum, nu a existat o corectie a acestei lumi in adevaratul sens al cuvantului. Totul a fost limitat de vasele HBD (Hochma, Bina, Daat) si HGT (Hesed, Gevurah, Tifferet), care apartin Bina, daruirea. Ele au fost sparte si corectate doar pentru a sustine integritatea Partzuf, forta daruirii. Insa unde actioneaza aceasta forta si ce anume corecteaza? Ea actioneaza si face corectii in vasele  care au un rol astazi NHY (Netzach, Hod, Yesod).

Astfel, noi apartinem de fapt celei mai puternice, celei mai rele si simultan celei mai bune parti. Deci, nu este usor. Calea noastra si analiza cere asemenea eforturi care sunt cu mult mai mari decat eforturile predecesorilor si succesorilor.

Insa, se spune:” Pentru suferinta, recompensa.” Si aceasta recompensa este o intelegere, un sentiment si realizarea lumii in totalitate. Doar noi il putem intelege si simti pe Creator, sa il absorbim. Deci trebuie sa fim mandri.

Pacea din lume precede adunarea celor exilati. Atata vreme cat iubirea de sine si egoismul prevaleaza intre oameni, fiii lui Israel nu vor putea sa il serveasca pe Creator in puritate. Pacea in lume este singurul vas care ne lasa sa obtinem binecuvantarea stramosilor.

Noi il vom revela pe Creator, insa imaginea completa poate fi vazuta doar la sfarsit atunci cand intreaga lume ne va urma si va veni catre corectie. In fond, lumea este vasul nostru, si va trebui sa ajutam natiunile sa se corecteze si sa ni se alature. Doar atunci vom corecta intregul vas, si toate natiunile se vor uni in munca de daruire, in unitate.

In calitate de conducatori ale acestui intreg sistem, noi va trebui sa muncim, sa actionam in mod repetat ca reprezentanti, conducatori responsabili. Creatorul Insusi ne pune in fata acestui fapt, si trebuie sa fim mandri de misiunea noastra unica.

Nimeni nu stie de ce are aceasta sarcina, prin ce reincarnari a trecut, si de ce lui si nu vecinului sau i s-a dat acest rol. Prin urmare, trebuie sa ne respectam prietenii, sa ii iubim pentru ca fiecare dintre ei imi este prieten de mai multe reincarnari, adica, in procesul corectiilor care ne asteapta. Noi vom fi inclusi intr-un sistem unic si vom deveni mai apropiati unii de altii. De aceea noi trebuie sa intelegem mai mult, sa ne straduim sa simtim mai mult in interior, sa fim uniti unii cu altii. Astfel, impreuna vom ajunge la scop. Baal HaSulam si Rabash au scris mult despre aceste lucruri in articolele lor.

Noi trebuie sa ii vedem pe prieteni nu in forma lor materiala, ci ca suflete, scantei, puncte in inima. Este interesant cum aranjeaza Creatorul toate acestea. Noi vom intelege ordinea corecta mai tarziu, ce este sistemul  HBD, destinat pe de o parte de a lua intreaga asprime a dorintei, si pe de alta parte, sa intelegem ce este Creatorul si cum sa muncim cu acest vas, care se deschide in toata profunzimea sa.

Ordinea generala este urmatoarea: Creatorul este prima data revelat in noi, in dorintele HBD; apoi noi ne adaptam scopului creatiei pentru dorinta HGT, si de aici, corectia vine in adevaratele vase ale NHY.

Din Congresul de laArava 25/02/2012, Lectia 7

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Trebuie să realizăm importanţa spiritualitatii din întuneric, din lipsa percepţiei acesteia. Numai ca răspuns la o astfel de modalitate de legătură cu ea, lumea spirituală apare din ceaţă şi se naşte din non-existenţă. Aceasta patrunde in constienta sentimentelor şi in înţelegerea mea; eu o deţin şi lucrez cu ea, dar numai în măsura importanţei sale pentru mine. Crescand aceasta realizare a importanţei, o „atrag” din ascundere catre lumină.

Toate acestea sunt pentru a asigura că abordarea mea este altruista. Altfel, nu pot dezvălui niciodata lumea spirituală, din moment ce voi continua întotdeauna sa aspir spre ea cu intenţia de a primi, ca faţă de tot în lumea noastră.

Deci, cum pot realiza importanţa a ceva ce nu văd? Cum abordez ascunderea cu intenţia de dragul de a darui? Pentru aceasta, ne spun cabalistii ca mediul este necesar, o societate de prieteni. Când ei înalţa importanţa a ceva, chiar dacă nici măcar un fir nu ma poate conecta la obiectul rugaciunii lor, în orice caz, încep să-l pretuiesc.

Este la fel şi în lumea noastră, ceea ce oamenii din jurul meu gândesc şi vorbesc, ceea ce este important pentru ei, devine important pentru mine. Acest lucru se întâmplă într-o asemenea măsură, incat încep brusc să preţuiesc ceea ce nu am mai văzut şi simţit. Şi acum încep să vorbesc despre cât de important şi minunat este. Uitandu-se la mine, multi se mira: „De unde provine un astfel de entuziasm?” Şi uneori mă las prins într-o bruscă reverenţă faţă de ceva ce am văzut la televizor şi am auzit de la altii … Acest lucru se întâmplă la toată lumea. De ce? Se datorează opiniei comune. Societatea consideră că ceva este important şi mi-l transfera mie.

De ce in acest mod trebuie să mergem în spiritual? De ce publicitatea a devenit atât de răspândită în secolul 20, chiar inainte de ascensiunea noastră spirituală comună? Este asa, astfel încât să ştim în ce măsură trebuie să ne folosim de mediu.

De zeci de ani am fost convinsi că mediul este de natură să ne influenţeze şi prin publicitate putem ridica în ochii noştri lucruri care nu au nici cea mai mică importanţă. Nu este nimic în ele, cu excepţia prestigiului social. Ce se roaga alţii va fi important pentru mine de asemenea. Suntem în mod constant manipulati în acest fel; ei fixeaza preţul a ceva, iar publicul este gata să plătească de trei ori preţul iniţial. Mass-media, sociologii  şi politologii fac acest job foarte bine şi au creat o intreaga industrie a importanţei artificiale.

Mai mult, nu credem că suntem, de asemenea, „calibrati” în toti parametrii nostri interni, in calităţile şi opiniile noastre. Am fost „ajustati” şi „configurati”, astfel incat sa ne uitam la fiecare lucru într-un anumit fel. În realitate, văd lumea cu ochi străini. Şi nu este nimic ce poate fi făcut aici, am fost deja „orbit”, nu mai pot ieşi din acest format. Aceiasi spalare de creier experimenteaza si copiii noştri.

Deci, de ce am trecut prin tot acest proces; pana la urma, nimic nu este intamplator?

Este în scopul de a înţelege că suntem complet dependenti de mediul înconjurător şi cu ajutorul lui putem ridica importanţa oricarui lucru. Astfel, ştim cum să ridicam importanţa lumii spirituale în ochii noştri, deşi nu vedem sau simţim acest lucru.

Publicitatea imi arată o sticlă mică de apă şi o descrie ca şi cum ar fi apa sfintita. Deci, dacă ar fi sa studiem acest mecanism, am putea face acelaşi lucru pentru dezvoltarea noastră spirituală. La urma urmei, nimeni nu stie ce este lumea spirituala, nimeni nu o vede, daca este importanta sau nu, cât de importanta este, cât de benefică este pentru noi. Noi ştim doar un singur lucru, dacă ii acordăm o importanţă, în cercul mediului nostru, atunci pentru toată lumea va fi elevata la cel mai înalt loc în scara noastră de priorităţi. Vom absorbi acest sentiment al importanţei lumii spirituale din „publicitatea socială” şi apoi va fi uşor pentru noi s-o simţim.

Din Convenţia de la Arava 24/02/12, Lecţia 5

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lumea aşteapta. Nu ştie încă, dar, în realitate, ea are nevoie sa se trezeasca. Acesta este motivul pentru care trebuie să te trezesti cât mai curând posibil şi să fii pregătit pentru rolul de ghidare.

Astăzi este evident că guvernele sunt incapabile de a guverna lumea. Pana la urma, nu se mai comportă în conformitate cu legile materiale. Această perioadă s-a încheiat.

Cele doua lumi au devenit atât de apropiate, încât „inducţia” spirituală deja acţionează asupra noastră de deasupra, deşi nu este încă atât de clar. Astăzi, omenirea trebuie să se trezească în modul corect şi acest lucru este sarcina ta.

Cu toate acestea, în acest scop, trebuie să te unesti. Eu nu pot seta un strigăt de ajutor in locul tau. Numai atunci când vei începe cu adevărat să te unesti cu prietenii din ce in ce mai mult, vei găsi reglajul necesar.Cel mai important lucru aici este sa ne lipim într-un singur intreg, astfel incat totul sa se uneasca împreună într-unul. Eu nu voi face acest lucru pentru tine, deoarece vorbim despre calibrarea dorintelor comune, care sunt unite ca vase conectate.

Din Convenţia de la Arava, Lectia # 6, 25/02/12

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - 2 Comentarii →

O persoană are nevoie, de asemenea, de ajutor de Sus pentru a ajunge la disperarea absolută. Pe cont propriu, suntem incapabili de asta. Este un lucru mare sa-ti simţi limita: Acesta sunt -Eu, iar acesta nu mai sunt- Eu. Numai Creatorul poate da acest semn, această limită, graniţa dintre El şi mine.

Noi facem diferite acţiuni, cu diferite trucuri, pana cand dintr-o dată vom ajunge la disperare, văzând aşa-numitul „decret al Raiului” în ea, care reprezintă un semn de Sus. Baal HaSulam scrie, Nu este nici o stare mai fericita în lumea unui om decât atunci când el se gaseste pe sine disperat cu propriile puteri …. Pana la urma, aceasta stare vine la el de la Creator şi nu există nimic altceva care poate fi făcut.

Ne-am adunat micile noastre eforturi, pentru o perioada, si apoi le primim în acelaşi timp, deja acumulate într-un singur întreg. Nu ne punem eforturile în vreo cutie mica, ele se colectează într-un vas comun, iar rezultatul lor vine de la Creator. Nimeni nu ştie când se va întâmpla. Şi acesta este motivul pentru care ieşirea din Egipt se face în grabă şi în întuneric.

Pe masura ce încercam să atingem unitatea, începem să lucram la asta toti împreună, iar apoi descoperim brusc puterea disperarii, respingerii şi neputinţei. Această disperare ne conduce la o cerere: Avem nevoie de ajutor ca să ne unim. Şi strigam. Iar acest strigăt este urmat de ajutor de Sus.

Astfel, este imposibil sa ajungem la Creator fără sa devenim mai intai disperaţi în interior şi fara sa facem un efort concertat împreună. La urma urmei, Creatorul este o forţă, care este specific revelata prin efortul comun, munca comuna. Într-un individ nu există Creator.Lumina superioara poate exista doar într-un vas, corectat intr-o anumită măsură, iar un individ este o „piesa sparta” dintr-un intreg.

Din Convenţia de la Arava, Lectia # 6, 25/02/12

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Un comentariu →

Lumea asteapta. Inca nu stie acest lucru, dar in realitate are nevoie de asta. De aceea trebuie sa va ridicati si sa preluati cat mai curand posibil rolul de indrumatori.

Astazi este evident ca guvernele sunt incapabile sa conduca lumea. De fapt, nici nu se mai comporta in conformitate cu legile lumii materiale. Aceasta perioada a trecut.

Cele doua lumi au devenit atat de apropiate incat „inductia” spirituala actioneaza deja asupra noastra de sus desi inca nu sesizam asta. Astazi umanitatea trebuie sa se trezeasca in modul corect si aceasta este sarcina voastra.

Insa, pentru aceasta trebuie sa ne unim. Eu nu pot striga pentru ajutor in locul vostru. Doar atunci cand veti incepe sa va uniti cu prietenii din ce in ce mai mult veti sti cum sa faceti. Cel mai important lucru este sa va lipiti de intreg astfel incat totul sa se uneasca. Eu nu voi face asta pentru voi deoarece vorbim aici de prelucrarea dorintelor comune care sunt unite precum  vasele comunicante.
Din Congresul de la Arava 25/02/2012, Lectia #6

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica, Munca in grup, Unitate - Niciun comentariu→