In intelepciunea Cabalei, studiem lumile superioare, cum sunt facute creatiile si ce forte se extind in lumea noastra corporala. In lumea superioara, exista forte in timp ce in lumea fizica sunt obiecte de care sunt afectate si care sunt sunt produsele acestora.

Fortele superioare sunt numite “radacini” iar cele inferioare (cele care se manifesta in lumea noastra) sunt “ramuri”. Nu exista nimic sub lumea noastra si mai rau decat ea. Ceea ce este bine.

Tot ceea ce ni se intampla apare sub influenta fortelor care coboara la noi din lumea superioara, din radacini. Nu exista nimic in lumea noastra care sa nu vina de Sus. De aceea este fara sens sa acuzam pe cineva pentru ceva : intre noi, alte natiuni, guvernul sau natura intrucat totul este guvernat de Sus. Daca privim intregul tablou logic si realist, vom vedea ca totul vine de Sus.

Vedem ca orice problema intalnim, nu conteaza din ce cauza, poate fi rezolvata doar daca ne ridicam la nivelul acestor forte si incepem sa le influentam. Astfel, vom putea sa atragem o influenta diferita asupra noastra. In acest fel vom fi afectati nu de primele forte ci mai degraba de un derivat al lor si de efectul pe care il insuflam. Doar in acest fel putem sa provocam schimbari in lumea noastra, si nu prin alte mijloace.

Am incercat de-a lungul miilor de ani folosind tot felul de metode si practici sa ne influentam destinul. Si am vazut ca nu merita. Nu are nici un rost sa ii cerem Creatorului : El (cineva pe care ni-l imaginam ca si Creator) nu ne aude.Si nici una din actiunile noastre in aceasta lume nu produc nici un rezultat oricum. La sfarsit, totul ia cursul pe care trebuia sa-l ia.

Noi, cei care am trait in aceasta lume destul de mult, vedem toate acesea foarte clar; de aceea suntem de acord cu intelepcinea Cabalei care spune la nivelul lumii noastre, nu este solutie pentru nimic. Lumea noastra este efectul, si toate solutiile se afla la nivelul unde deciziile sunt luate : in lumea superioara.

Astfel, mai cu seama in timpul nostru, cand umanitatea a ajuns la criza globala, integrala, cand trebuie sa faca fata unei probleme serioase, si cand ceea ce ni se intampla  mai departe este parte a acestei imagini in intregime, doar atunci primim oportunitatea sa influentam aceste forte fiind impreuna.

In esenta, trebuie sa folosim o singura forta deoarece acolo este doar o singura forta superioara care se desparte in multiple sub-forte, fortele individuale care au efect asupra noastra.

Din  Lectia a 5a de la Conventia din Berlin 1/29/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Pe calea spirituala, de multe ori gresim. Credem ca exista alte forte in afara Creatorului, care ne-ar pute ajuta. Deodata ne cufundam in munca si hobby din nou. Pierzand credinta in avansarea spirituala, incepem sa ne bazam pe noi insine si pe altii din cercul nostru

Suntem inconjurati de multe obstacole care ne duc aiurea: putina religie, putin misticism, si alte cai de a ne insufleti existenta Dar toate acestea sunt temporare. La sfarsitul acestor de cautari (care pot destul de lungi), persoana se regaseste in acelasi loc. Realizeaza ca sta in fata unui yid aici si trebuie sa il reveleze pe Creator. Problema nu consta in faptul ca el nu vrea.

Starea superioara la care persoana trebuie sa fie adusa este una speciala. Trebuie sa ma ridic deasupra egoismului nu pentru ca m-as simti mai bine. In acest caz, pot alege din doua stari pe cea mai buna, ceea ce inseamna ca actionez pe baza unui principiu vechi si egoist. De la persoana este asteptat sa isi doreasca altceva.

Baal HaSulam descrie in articolul „Nu exista nimeni in afara de El”: Daca o persoan comite un pacat, el trebuie sa il regrete si sa ii para rau pentru ca l-a comis. Dar aici, de asemenea, trebuie sa plasam durerea si parerea de rau in ordinea corecta: Unde plaseaza cauza pacatului, pentru ca acela este punctul care trebuie regretat.

Apoi, plin de remuscare trebuie sa spuna: „Am comis acel pacat pentru ca Creatorul m-a aruncat de la sfintenie in mizerie…”

La fel este si pentru starea de ascensiune: persoana ar trebui sa vada clar ca asta se intampla doar din cauza ca Lumina il ridica pentru  moment.

Urcarea spirituala are loc in doua etape: in prima etapa, persoana se simte complet dependenta de fortele guvernatoare superioare. Al doilea stadiu este atunci cand ea realizeaza ca tot ce o guverneaza, intern si extern este aceeasi forta. Bine si rau este tot aceasi forta. Nu exista pedeapsa sau recompensa. Normal, nu este nimic in fata doarece totul este programat si ea este doar un instrument de implementare in mainile Luminii.

Mai tarziu, punctul din inima se trezeste in persoana, cu ajutorul caruia ea adusa mediului. Mediul corect este alcatuit din profesor, texte Cabaliste, si grup. Facand un efort sa lucram cu el pe baza vechilor reguli, persoana inca nu poate primi nimic spiritual deoarece este conectata cu ei prin egoismul sau.

De ce avem nevoie de aceste stadii? Si acolo sunt mult mai multe in interior, grade mult mai sublime deasupra acestora. Toate au ca scop sa ii demonstreze persoanei ca nu exista nici o alta solutie: sa actionezi nu asa incat sa te simti bine in egoismul tau ci ca sa te conectezi la un mediu strain tie, cu o forta care pare exterioara tie: Creatorul.
Din Lectia a 4a a Conventiei de la Berlin 1/29/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Una din cartile scrise in timpul vechiului Babylon descrie ca Abraham si-a asezat cortul si a inceput sa ii pofteasca pe toti cei care erau interesati. In acest fel isi expunea invataturile sale intrucat la acea vreme nu existau aceste mijloace moderne de comunicare.

Multi oameni au ramas sa isi continue studiile. A format un grup cu ei. RAMBAM (un mare Cabalist al secolului 12) a scris ca Abraham a luat cateva mii de oameni cu el cand a parasit vechiul Babylon.

La sfarsit, impreun cu ei, a dezvaluit Cabala. A fost primul care a descris Cabala si care ne-a dat si intelegerea ei in lucrarea Cartea Creatiei. El a atins mari inaltimi, dar nu in detaliu.

Marea problema in atingerea lumii este ca primii Cabalisti au ajuns la lumea superioara in general, la un nivel inalt, in timp ce noi il atingem in detaliu. In acea vreme egoismul era subdezvoltat, dar astazi s-a dezvoltat atat de mult incat ne permite sa intram si sa studiem fiecare parte a sinelui meu si prin mine intreg spatiul spiritual. Aceasta este diferenta intre generatii, ei au atins la modul general in timp ce noi o atingem in detaliu. Astfel, Lumina atingerii noastre trece prin sufletele lor si se dezvaluie in ei printr-o Lumina mai mare.

Astfel, ei au dezvaluit intotdeauna Cabala pe baza aceluiasi pricipiu: atragerea Luminii la dorinta comuna a grupului. Asa a fost pe vremea lui Adam si de-a lungul a 20 de generatii de la Adam la Abraham, care ne sunt toti cunoscuti. Si a continuat in acelasi fel.

Nu a existat nici un singur Cabalist care sa atinga spiritualitatea singur, intelegand dintr-o data si sarind ca  Arhimede din cada, alergand si strigandu-si spiritualitatea. Asta este imposibil. Asta se poate intampla in alte stiinte, dar nu in Cabala.

Din  Lectia a 3a  de la Conventia din Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Vedem că omul este un animal de pradă. Sensul vietii lui este acela de a-l devora pe aproapele său şi să-si atinga propriul scop. Dacă vom obtine garanţia reciprocă şi populaţia Pământului va creşte la 20 sau 25 de miliarde, cum vor avea efectiv loc toate acestea?

Răspuns: Care este problema cu a fi douăzeci de miliarde de oameni? Imaginaţi-vă că acestia sunt toti rudele tale si ca te simti ca un întreg cu ei. Nu te deranjează absolut deloc că acestia sunt impreuna cu tine. Dimpotrivă, îţi schimbi atitudinea ta pentru ei: Te simti bine atunci cand toti acestia sunt cât mai aproape posibil de tine.

Continuarea intrebarii: Dar ce se va întâmpla dacă nu există limite?

Răspuns: Fiecare persoană face o limită pentru el însuşi. Imaginaţi-vă o mama care are douăzeci de miliarde de copii. Acest numar o deranjeaza pe ea, dacă ea are tot ceea ce au nevoie? Ea există în Lumea Infinitului, insemnand in lumea Luminii absolute, satisfacţiei, împlinirii şi abundenţei.

Desigur, este dificil să ne imaginăm cum o persoana se schimba. Dar dacă esti alături de cel pe care-l iubesti si chiar îl iubesti  fără conditii, atunci vrei sa fii cu el tot timpul. Vrei mereu să fii alături de el şi cât mai aproape posibil.

Atunci care ar fi problema sa ai douăzeci miliarde pe care sa-i iubesti? Nu vei simţi că există douăzeci de miliarde de oameni. Vei simti ca sunt toti impreuna cu tine. Aceasta stare este cea mai de dorit şi cea mai confortabila.

În realitate nu ii împarti în douăzeci de miliarde, ci există doar unul singur. Aceasta se numeşte incluziune.

Obstacolul nostru este o problemă psihologică. Nu ne putem imagina cum acest lucru se va întâmpla. Ne imaginăm că existăm în corpuri, dar când ajungem la garanţia reciprocă, atunci în loc de corpuri vom simti potentialul interior al fiecarei persoane.

Din lecţia a 2-a a Convenţiei de la Berlin din 1/28/11

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Există o mişcare foarte clara, secvenţiala şi graduală în lumea spirituală. Dacă nu am senzatia de foame, dorinţa pentru următorul nivel, atunci nu am un Kli (vas sau calitate), în scopul de a o simti, iar apoi nu o simt.

Un prag este necesar. Trebuie sa ma înalţ de la starea mea prezenta, dorinţa # 1, la următoarea stare, dorinta # 2. Dacă am urcat la urmatorul nivel, dorinta # 2, atunci simt sursa de Lumina, care este acolo.

Dar dacă încă nu am atins acea dorinţă şi sunt undeva la mijloc, pe unul din cele 10 niveluri intermediare (numite 10 Sefirot), atunci nu simt starea următoare. Trebuie sa ajung la ultimul nivel şi numai dupa ce il trec o să încep să simt starea următoare. Aceasta este o metodă precisă corpusculara, unde totul este gradat de grade la fel ca cuantele într-un atom. Şi nu putem face nimic in legatura cu acest lucru.

Prin urmare, există o stare intermediară între dorinţa mea iniţială, în care am simţit un anumit tip de împlinire, ce parea ca soarele ce strălucea, şi a doua mea dorinţa. Această stare intermediară este practic simtita ca gol, foame şi suferinţa. Dar dacă ştiu că am avansat, că acesta este un proces cumulativ care se va termina şi că voi ajunge la fericire şi împlinire, atunci chiar şi acest proces este necesar pentru ca eu sa ating o noua dorinta, şi, prin urmare, ma direcţionează corect înainte.

Senzaţiile  de indispozitie, confuzie, obscuritate şi gol mă impulsionează, ajutându-mă să avansez mai rapid. Dacă as simţi un fel de plăcere şi împlinire în aceste stari, atunci m-ar indeparta , împotriva voinţei mele şi ar fi foarte dificil pentru mine să avansez. Nu as aspira înainte, inafara bunătatii şi a tuturor lucrurile care sunt frumoase, pentru că egoismul meu imediat m-ar forta să stau şi să ma relaxez.

Prin urmare, noi ar trebui să se referim la suferinţă în mod corect, înţelegand natura sa orientata spre scop şi sa ştim cum să o folosim în mod corect. De îndată ce am conectat-o la obiectivul corect, această suferinţă se transformă într-o anticipare a îndeplinirii minunate, care va veni.
Dacă vom stapani această metodă, viata va parea minunata.

Din prima lecţie a Convenţiei de la Berlin din  1/28/11

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intregul progres al umanitatii pe parcursul a mii de ani raneste natura si pe noi. Este in mod intentionat „de lichidare” intr-un mod care ne face sa intelegem „raul” nostru. Concentrand in mod constant totul in interiorul nostru, ajungem sa intelegem ca toate acestea nu sunt bune si nu functioneaza cand trebuie sa existe in afara.

Atunci de ce avem nevoie de toata aceasta dezvoltare istorica? De ce trebuie sa ne intoarcem in aceasta lume si sa suferim in ea generatie dupa generatie, mii de ani? De fapt noi am fost in aceasta lume de multe ori, am trait aceasta viata de multe ori, pentru ce? Ca sa intelegem ca am ajuns la etapa finala? A fost singurul mod de a ne aduce la dezamagire? Sau exista o alta posibilitate?

De fapt nu asta e ideea. Tot ceea ce am experimentat si am traversat pe parcursul a mii de ani de viata in aceasta lume au fost necesari. Numai acum incepem sa ne inaltam si sa iesim din noi insine cu acest egoism si cu experienta „fundamentului” lui amar. Avem nevoie de o mare „gaura neagra” de egoism. El a trebuit sa se manifeste cu toate problemele noastre.

Am pus atat munca grea in incercarea de a umple acest egoism pentru ca in ziua urmatoare sa dispara, si inca o data a trebuit ca noi sa parcurgem aceasta viata, indeplinirea ei, diferite valori, etc. In orice caz, toate actiunile noastre sunt stocate intr-o memorie egoista enorma pe care incepem in mod treptat sa o descoperim in directia opusa numai in ultimul timp. Apoi, eforturile facute pentru implinirea noastra sunt intoarse, si ne ajuta sa derulam, aparent in afara noastra, intreaga istorie prin care am trecut.

Este imposibil sa incepi pur si simplu altfel, o dezvoltare altruista dirijata din exterior. Este imposibil sa incepi sa percepi Lumea Spirituala fara pregatire. Acest lucru se poate realiza numai dupa ce omul experimenteaza din plin intreaga lui esenta egoista, se descopera complet pe el insusi, realizeaza in intregime ca el este in interiorul acestei naturi egoiste, ca totul este in interiorul lui, el aduna totul in interior.

In acelasi timp, aceasta stabileste punctul de vedere al circulatiei noastre. Noi nu impunem cabala nimanui, doar o oferim oamenilor care deja o simt. „Asta este, acesta este sfarsitul, trebuie sa trec la nivelul urmator.” Aceasta este singura cale. Daca omul nu este pregatit pentru asta, cabala nu va face nimic pentru el. In acest caz, el va continua sa existe in aceasta lume pentru ceva timp pentru a-si completa intregul lui „pachet” egoist.

Din Lectia a doua de la Conventia din Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Karl Marx a intuit concluziile Cabalistice destul de bine detul de bine si le-a exprimat destul de deschis, dar in acelasi timp a facut-o atat de neclar pentru oameni mici ca Lenin si asociatii sai. Asa a scris Baal HaSulam despre asta.

Lucrarile originale ale lui Karl Marx indicau clar ca el presupunea ca oamenii, candva, au inceput sa lucreze cu egoismul lor si au inteles ca este imposibil. Tehnic, asta este ceea ce au crezut odata si oamenii din Rusia, cand au inceput sa construiasca socialismul, dupa Revolutie. Dar ei au urmat o cale la care Karl Marx nu s-a gandit ca o sa se intample: calea fortei.

Cand pui conditia „iubeste-ti aproapele”, nu o poti impune prin forta. Aceasta a fost inventia Rusiei. Asa ceva nu poate sa existe niciodata!

Dar Bolshevicii au intors totul in acest fel si pana la sfarsit au creat teroare si au omorat 40 de milioane de oameni. Si chiar asa, asta nu a condus la nimic. Nu poti sa schimbi in mod artificial natura umana dupa cum vrei tu, si mai ales prin forta. Este imposibil. Cand vorbim despre natura, poti sa crezi ca poti face ceva impotriva ei?

Aceasta ideologie asa zisa ” de iubire a aproapelui” a fost impusa prin forta de la inceput si pana la ultimii ani ai regimului sovietic, pana cand oamenii au devenit complet dezamagiti de tot. Pare frumos din afara, dar noi intelegem ca nu a fost nimic decat teroare inauntru.

Karl Marx a crezut ca oamenii vor realiza nevoia de a fi impreuna si vor intelege ca nu poate exista sub nicio forma exploatarea, ca regimul capitalist e corupt, si ca socializarea mijloacelor de productie si a rezultatelor muncii e necesara. Va trebui sa ajungem la asta in orice caz. Intreaga criza globala ne conduce catre asta si nu putem evita acest lucru.

Karl Marx a scris toate aceste conditii Cabalistice sub forma de legi economice: fiecare om trebuie sa fie recompensat pentru munca lui numai cu atat cat are nevoie ca sa existe in lumea noastra. Aceasta se refera la tot ce are nevoie fiecare om pentru un trai normal: un apartament, un loc de munca, o familie, vacanta, pensie, ingrijirea sanatatii, educarea copiilor, tot ceea ce un om are nevoie la nivelul lumii noastre, intr-o societate umana normala. Fiecare om trebuie sa aiba asta.

Dar tot ce vine peste necesitati devine proprietate publica. Si trebuie sa fie folosita in beneficiul societatii si numai pentru necesarul extinderii acestei societati. Numai atunci vom fi in echilibru cu natura.

A treia Lectie din Conventia de la Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cu femeile totul este evaluat dupa gradul prin care ele vor sa fie impreuna si sa sustina sau sa inconjoare partea masculina. Femeile trebuie sa faca presiune asupra barbatilor. Acesta este caracterul lor. Ele trebuie doar sa-l foloseasca in mod corect, fara sa fie deranjante. Femeile depind de grupul barbatilor si grupul lor depinde de ele. Grupul barbatilor nu va inainta mai departe fara femei.

Inclinatia femeilor este primara, pe cand inclinatia barbatilor este secundara. In acest mod este construita intreaga natura. Daca nu ar fi fost femeile, barbatii si-ar petrece intreaga viata jucand fotbal. Insa inclinatia feminina ii forteaza sa creeze o familie, sa munceasca, sa vina acasa, si sa aranjeze ceva. Toate acestea sunt dorinta feminina si nu masculina. Un barbat nu ar avea nimic din toate acestea. El este ca un copil intreaga lui viata.

De aceea femeile trebuie sa organizeze drumul drept si sa exercite presiune si influenta asupra barbatilor. Iar barbatii trebuie sa inteleaga asta. Noi suntem adulti si trebuie sa ne folosim natura noastra, atat cea feminina cat si cea masculina pentru a ne atinge scopul. Scopul este atins, mutual. Este ca o nastere a unui nou copil care apartine amandoura.

De aceea voi trebuie sa priviti asta in mod serios si reciproc. Nu este o coincidenta ca noi am fost creati precis in acest fel. Noi privim totul ca pe o aparitie intamplatoare, dar in realitate, trebuie sa adunam totul in interiorul nostru la maximum si sa le combinam in mod corect. Apoi vom obtine o dorinta in care Creatorul va fi revelat. Nimic nu s-ar putea face aici fara ajutorul inclinatiei feminine.

Lumea este alcatuita 60% din femei si este cea mai stabila jumatate a lumii. Similar, grupul este absolut instabil fara partea feminina. Un grup puternic de femei este este garantia stabilitatii partii masculine. Este mult mai stabil. Actionand corect, grupul femeilor inmoaie si amortizeaza toate problemele, toate leganarile vaporului nostru comun.

Femeile trebuie sa inteleaga asta si sa-si indeplineasca in mod clar functia lor. Barbatii, de asemenea, trebuie sa inteleaga asta si sa dea femeilor oportunitatile potrivite precum si valuarea acestora. Fara asta, ei nu vor obtine nimic. Partea masculina “va scârţâi” imediat fara partea feminina. Prezenta femeilor inlatura toate asperitatile.

Pana si Avraam a spus ”Ascultati ceea ce va spune Sara”! Baza femeilor in dezvoltare este, initial, cea mai importanta. Intreaga dorinta de corectare pe care o avem este dorinta feminina, si este exprimata prin intermediul femeilor. De aceea, voi femeile trebuie sa va orgnizati pe voi insiva in mod corect. Oriunde este o parte feminina puternica, este garantat un mare succes.

Din lectia de la Moscova 1/16/11 “Scrierile lui Rabash”

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cand ascultam stirile despre mediu la Tv sau la radio trebuie sa intelegem ca oamenii confunda cauza si efectul si nu pot vedea scopul. Obiectivul lor este sa echilibreze totul pentru a putea reintoarce starea de comfort. Dar, din perspectiva Cabalei, totul se vede diferit.

Cand noi vorbim despre reintoarcerea lumii la o stare buna, noi nu urmarim aceleasi obiective ca restul lumii. Noi intelegem ca Fortele externe ale Naturii au creat in mod specific aceasta situatie in conformitate cu un anume program. Cabalistii au prezis asta si ne-au dat intervale de timp foarte precise, chiar au prevazut evenimentele din acesti ani. Zohar-ul mentioneaza aceste evenimente cu 1800 de ani inainte de petrecerea lor.

Problema nu este contaminarea mediului nostru. Cum au putut Cabalistii sa aiba cunostinte atat de specifice despre asta? Scopul programului Naturii pentru noi nu este ca sa contaminam sau sa curatam ceva. De aceea nu vor ajuta investitiile financiare in masuri de antipoluare. Este acelasi lucru cu facerea de noi legi impotriva furtului si a consumului de droguri. Noi stim deja ca asta nu ajuta. Prin incarcerarea oamenilor, ii separi de societate, dar nu-i poti educa prin asta.

De aceea, noi nu privim evenimentele naturale ca pe avertismente morale, ci ca pe motive pentru noi ca sa ne schimbam in interior in ceea ce priveste relatiile cu ceilalti. Nu vom fi capabili sa facem ceva bine pentru noi sau pentru Natura prin oprirea poluarii. De al inceput, totul a fost facut in acest fel cu scopul de a ne inalta in lumea urmatoare, in locul transformarii noastre in egoisti buni in aceasta lume.

Este o diferenta serioasa intre atitudinea noastra fata de aceste evenimente si atitudinea restului lumii. Chiar si cand lumea realizeaza apropierea catastrofei, ea vrea numai sa se intoarca, sa “stearga murdaria” Naturii. Noi insa, percepem toate acestea ca pe un motiv, un mesaj pentru corectarea noastra proprie, pentru ridicarea deasupra si crearea unui nou echilibru intre noi, pe nivelul uman, si nu crearea unui echilibru cu mediul.

Pentru asta este nevoie de putin timp pentru a intelege despre ce vorbeste Cabala. Noi nu vom fi capabili sa explicam asta oamenilor repede si intr-un mod simplu.

Din Lectia a doua in Conventia de la Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este atat de special la Congresul din Berlin? Ce trebuie sa facem acolo? Ce trebuie fiecare din noi si toti impreuna sa facem, la fel ca si impreuna cu grupul?

Raspuns: Chiar acum, fie ca vrei fie ca nu, esti sub impresia a ceea ce spun. Este ca si cand esti usor suprimat si inclus mie intr-o singura dorinta, un gand unificat. Si asta este ceea ce ne uneste. Rezultatul este ca lucreaza asupra noastra, dandu-ne un impuls puternic, progresiv.

Dar avem o „mica problema.” Se pare ca avem un mic egoism si trebuie doar sa il depasim, sa il schimbam o bucatica, sa apasam niste butoare si prin asta am terminat treaba. Nu intelegem ca este un excelent sistem care lucreaza acolo. Nu este doar un „maneta” pe care cineva de la varf vrea sa o actioneze sau nu. Suntem in sistemul a doua forte diferite: daruirea si receptia. Si pana cand acest sistem nu va lucra prin dialectica sa, prin miscarea sa inainte, prin legea unitatii partilor, asta nu se va intampla.

Noi doar acceleram timpul prin efortul nostru, dar niciodata nu vom putea face saritura. Asta este imposibil prin natura lucrurilor. Totul se face gradual, secvential si strict determinat de miscare, pas cu pas. Si prin acest pas cu pas ne miscam inainte, venim constant mai aproape de succes, de momentul cand va „tasni.” Tranzitia va avea loc! Si va fi dintr-o data.

Congresele noastre accelereaza mult miscarea si de aceea sunt foarte importante. In decursul catorva zile in care suntem impreuna, iar in jurul nostru se afla de asemenea multi oameni de pe tot cuprinsul lumii, in acest timp un proces foarte serios are loc, in gradul dezvoltarii noastre interioare.

Intr-un fel sau altul, un milion de stari trec peste noi. Trebuie sa trecem de ele. Si la fiecare conventie se intampla diferit, avand noi forme, aspecte si sentimente.

De aceea, Congresul din Berlin este special pentru ca va fi o intalnire a oamenilor care sunt strabatuti de dorinta si calitatea mediului in care locuiesc. Acest mediu este foarte rau; Europa este un continent problematic, sursa tuturor problemelor si razboaielor, si avand un egoism atat de mare, cu toate ca aproape a disparut acum, impreuna cu o intreaga civilizatie a trecutului. Si totusi este o nuca greu de spart. De aceea acest congres nu este simplu deloc, ci de fapt cel mai greu.

Cea mai usoara Conventie este cea din America Latina. Acolo oamenii sunt inflacarati, deschisi,  si sinceri. Nicaieri nu am intalnit astfel de oameni. Dupa aceea urmeaza Rusia. Dar in Europa lucrurile sunt mult mai dificile si, cu cat sunt mai dificile, cu atat mai interesante, cu atat este mai spectaculos rezultatul si munca mai eficienta.

De aceea sper sa am sprijinul vostru, fizic si virtual, astfel incat sa lucram „asupra” Europei impreuna.

Din lectia din Mocova 1/16/11, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→