Noul meu articol pe Linkedin “Dezvăluirea mitului– deochiul este reaua voinţă”

Una dintre cele mai frecvente concepții greșite despre înțelepciunea Cabala este că poate proteja împotriva “privirii rele”. Cabala poate proteja într-adevăr împotriva “ochiului rău”, dar problema este că oamenii au concepții greșite despre semnificația termenului „ochi rău”.

Cu toate acestea, Cabala nu vorbește despre corectarea unei singure persoane. Scopul său final este de a transforma întreaga umanitate, prin schimbarea gândurilor noastre rele adresate reciproc în gânduri bune. Această transformare a gândurilor este singura modalitate prin care putem îmbunătăți starea deteriorării lumii noastre. Este, de asemenea, singura protecție pe care o putem avea împotriva “ochiului rău”, care este, așa cum am spus, natura noastră.

Potrivit Enciclopediei Britanice, și altor surse care evocă aceeași idee, „ochiul rău” este o „privire despre care se crede că are capacitatea de a provoca vătămări sau moarte celor cărora se adresează”. Am văzut reclame pentru amulete care sunt prezentate ca legate de înțelepciunea Cabala și care pot proteja împotriva unor astfel de priviri. Mi-aș dori ca lucrurile să fie atât de simple încât să pot plăti câțiva dolari și să mă protejez de blesteme.

Conform înțelepciunii Cabala, nu ochii noștri sunt răi, ci întreaga noastră ființă, inimile noastre, ca în „Înclinarea inimii unui om este rea din tinerețea sa” (Geneza 8:21). Noi, toți oamenii, ne naștem cu ceea ce se numește „dorința de a primi doar pentru noi înșine”. Putem sau nu să ajutăm alte persoane; putem sau nu să fim amabili cu alte persoane; putem sau nu să fim duri sau blânzi, grijulii sau reci, nepoliticoși sau politicoși, dar în cele din urmă, ne vom gândi la propriul nostru beneficiu, atunci când vom face tot ceea ce facem și îl vom face în beneficiul nostru. Acesta este motivul pentru care, în ciuda nenumăratelor fapte bune pe care le fac oamenii, lumea merge în continuare din rău în mai rău, și nimic nu pare să ajute, în ciuda tuturor eforturilor noastre.

Privind sau chiar gândind la o altă persoană cu intenția de a beneficia de acea persoană, mai degrabă decât intenția ca acea persoană să beneficieze, este definiția cabalistă a „ochiului rău”. De fapt, întregul scop al înțelepciunii Cabala este de a ne schimba intenția de la a ne aduce beneficii nouăînșine, și anume de a avea un „ochi rău”, la a aduce beneficii celorlalți, și anume de a dobândi o „tendinţă bună”.

Cu toate acestea, Cabala nu vorbește despre corectarea unei singure persoane. Scopul său final este de a transforma întreaga umanitate, prin schimbarea gândurilor noastre rele adresate reciproc în gânduri bune. Această transformare a gândurilor este singura modalitate prin care putem îmbunătăți starea deteriorării lumii noastre. Este, de asemenea, singura protecție pe care o putem avea împotriva “ochiului rău”, care este, așa cum am spus, natura noastră.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Antisemiţii pandemiei indică Israelul”

Oamenii reacționează la ceea ce îi doare cel mai mult, iar antisemiţii nu fac excepție. Un răspuns global la pandemia de coronavirus, care continuă să facă ravagii cu peste 50 de milioane de cazuri la nivel mondial, aparent nu este prioritatea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a ONU. În loc să evalueze un răspuns global la problemă, a petrecut patru ore valoroase din adunarea sa generală, dându-și seama de supărarea sa: Israelul. O doză similară de ură a fost injectată de antisemiţii care acuză evreii din spatele companiilor responsabile de noile vaccinuri Covid-19 că încearcă să controleze lumea și să profite de pe urma pandemiei.

Peste un milion de oameni au murit din cauza Covid-19 pe întreaga planetă. După luni de pandemie, virusul continuă să se răspândească necontrolat, carantina a fost reînnoită în mai multe orașe din întreaga lume, economia globală se destramă, sistemele educaționale funcționează neregulat și fiecare domeniu al vieții oamenilor a fost afectat. Deci, cum este posibil ca principala preocupare a națiunilor membre ale OMS să fie condamnarea națiunii evreiești pentru „condițiile de sănătate din teritoriul palestinian ocupat, inclusiv Ierusalimul de Est și Golanul Sirian ocupat”?

Dacă ar căuta fapte reale referitoare la cei descriși ca neprimind serviciile de îngrijire a sănătății, ar descoperi că, de fapt, presupusele victime primesc îngrijiri medicale mai bune în Israel decât în orice țară arabă. Deci, există vreo logică în spatele acuzării Israelului, din nou și din nou? Nu există, deoarece antisemitismul este un sentiment irațional.

Teoriile conspirației și calomniile împotriva evreilor nu sunt noi, sunt doar reaprinse. Faptul că întreaga comunitate științifică a lucrat neîncetat pentru dezvoltarea unui nou vaccin împotriva virusului mortal a alimentat doar acuzațiile antisemite.

Expertul medical de vârf al Moderna, compania farmaceutică din spatele unuia dintre noile vaccinuri Covid-19, este Dr. Tal Zaks, un om de știință israelian, și Dr. Albert Bourla, un evreu de origine greacă și CEO al Pfizer, care este responsabil pentru un alt vaccin împotriva coronavirusului. În Grecia, un ziar a publicat o serie de articole care îl acuză pe Dr. Bourla de intenții asemănătoare nazismului din spatele descoperirii științifice și de a câștiga milioane de dolari din pandemie, în coordonare cu Israelul.

Lumea are o boală: antisemitismul care reapare în special în vremuri de pericol. De ce este așa? Pentru că oamenii simt că evreii dețin o calitate esențială pentru a rezolva necazurile lumii. Atacând evreii, ei ridică de fapt națiunea evreiască pe culmi, făcȃndu-i răspunzători pe amândoi oamenii de ştiinţă pentru probleme și, în același timp, recunoscându-i drept cei capabili și împuterniciți să repare o planetă în durere.

Chiar rolul națiunii evreiești, întemeiat pe principiul „iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”, este să conducă drumul către realizarea unității și spre recuperarea echilibrului în natură, care s-a pierdut ca urmare a indisciplinelor noastre, relațiilor umane egoiste și egocentrice. Încă din vremea lui Avraam, evreii au fost primii oameni care au identificat și înțeles legile naturii, nevoia de a trăi într-o societate bazată pe responsabilitate reciprocă.

Pe măsură ce natura întărește conexiunea umanității și mai multă ură iese la suprafață între oameni, este timpul să învățăm cum să realizăm conexiunea noastră crescândă în mod pozitiv, cum să ne unim deasupra separării tot mai mari. În ultimele luni, nevoia de unitate a devenit pronunțată. Pandemia de coronavirus ilustrează necesitatea responsabilității reciproce și a considerației pentru restabilirea și menținerea unei sănătăți bune, iar diviziunea socială în creștere demonstrează nevoia de unitate.

Dacă nu reușim să progresăm spre unitate peste propriile noastre diferențe ca națiune evreiască, vom continua să evocăm ura asupra noastră și oamenii ne vor acuza din ce în ce mai mult că suntem rădăcina problemelor lumii, așa cum vedem acum și cu coronavirusul.

Cu cât ne dăm seama mai repede că unitatea noastră va avea un efect pozitiv în toată lumea, cu atât mai repede vom realiza că tratăm antisemitismul la rădăcina sa. Unindu-ne, ne îndeplinim rolul în lume, de a readuce echilibru în forțele dintre umanitate și natură.

Dacă ne dăm seama de rolul nostru și inițiem unitatea dintre noi, vom vedea nu numai că antisemitismul se diminuează, ci și, dimpotrivă, ne putem aștepta la iubire și respect pentru un popor evreu care radiază un exemplu pozitiv de unire, către lume. Atunci nu ar exista niciun motiv pentru care cineva să urască evreii, deoarece oamenii ar ști să se unească, iar oamenii uniți nu se urăsc unii pe alții sau pe cei care arată calea unității lor ca singurul remediu al durerilor umanității.

Filed under: Antisemitism, Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Legătura dintre muncă şi salariu se destramă”

În rândul diferiților economiști, există o convingere tot mai mare că ne apropiem de sfârșitul capitalismului. Personal, cred că este prea devreme să proclamăm sfârșitul capitalismului, dar ceea ce vedem este o deconectare tot mai mare între muncă și salariu. Acest lucru ridică întrebări importante la care va trebui să răspundem în viitorul apropiat.

Sensul nostru în viață nu se va regăsi în muncă, ci în legături semnificative și hrănitoare cu ceilalți. Doar atunci când creștem prin interacțiunile noastre cu ceilalți și când îi ajutăm pe ceilalți să crească prin interacțiunile lor cu noi, ne simțim mulțumiți că am contribuit cu ceva semnificativ și de durată.

În primul rând, oamenii trebuie să mănânce, indiferent dacă lucrează sau nu. Trebuie să și locuiască undeva, să cumpere haine, iar într-o țară modernă, trebuie să primească asigurare medicală și educație. Deși este adevărat că nici astăzi nu toată lumea are aceste nevoi de bază, este de asemenea adevărat că această stare nu reflectă o societate sănătoasă, de unde prevalența crescândă a depresiei și numărul crescând de decese premature datorate abuzului de substanțe, omuciderilor și sinuciderilor . Așadar, prima întrebare este cum să ne asigurăm că toată lumea primește lucrurile de bază, de care are nevoie fiecare persoană.

În al doilea rând, dacă oamenii nu muncesc, ce vor face toată ziua? În cazul în care Covid-19 ne-a învățat ceva, este că a sta nepăsător acasă este o idee rea. De-a lungul timpului, îi face pe oameni agitați, agresivi, deprimați (dacă nu ar fi fost deja) și, cel mai grav, fără speranță, deoarece nu văd la orizont un sfârșit a toatea acestea. Cu alte cuvinte, oamenii au nevoie de un simț al scopului, un motiv pentru a se ridica din pat. Dacă nu este muncă și nevoia de a câștiga existența, ce poate fi?

În primul rând, oamenii trebuie informați. Trebuie să știe că, deși au bani în bancă, dacă au, nu înseamnă că sunt independenți de ceilalți. Lanțurile de producție și aprovizionare care ne oferă produsele pe care le cumpărăm la supermarketuri și magazine de gadgeturi implică milioane de oameni. Dacă rupeți o singură verigă, întregul lanț ar putea să nu mai funcționeze. Acest lanț afectează nu numai ceea ce putem cumpăra, ci și locurile noastre de muncă, posibilitatea noastră de a ne asigura pentru noi înșine și familiile noastre, politica națională și internațională și, în cele din urmă, poate determina chiar viața sau moartea pentru mulți oameni. Acesta este adevăratul sens al globalizării: am ajuns să depindem unul de celălalt chiar pentru viața noastră.

Odată ce oamenii înțeleg interdependența noastră, este mai ușor să explicăm că, dacă acesta este cazul, are sens faptul că mai bune conexiuni permit o viață mai bună. De asemenea, are sens că sistemul actual, care susține individualismul și grija pentru sine, este opusul a ceea ce avem nevoie astăzi și este de fapt principalul motiv pentru care societatea noastră se află într-o stare atât de regretabilă.

În acest moment, suntem îndoctrinați să ne prețuim pe noi înșine prin două lucruri: ce facem (meseria noastră, titlul la serviciu etc.) și câți bani câștigăm. În absența unei legături între muncă și venit, aceste măsurători pentru stimă de sine vor deveni irelevante și va trebui să găsim noi modalități de a ne aprecia pe noi înșine, sau ne vom simți cu toții fără valoare. De fapt, acest lucru se întâmplă deja cu milioane de oameni, care nu reușesc să găsească angajamente semnificative.

Noile criterii care ne vor determina stima de sine vor fi criterii sociale, întrucât, așa cum tocmai am spus, calitatea conexiunilor dintre noi determină calitatea vieții noastre. Prin urmare, treptat, vom ajunge să apreciem valori precum solidaritatea, responsabilitatea reciprocă și contribuția la comunitate.

Pe măsură ce creștem în noua paradigmă, vom descoperi că, contrar a ceea ce am fost învățați, omul nu a fost creat să trudească atât de multe ore în fiecare zi, până când nu mai poate decȃt să-şi dorească moartea. Nu, am fost făcuţi să ne bucurăm unii de alții, să socializăm, să ne provocăm unii pe alții și să ne susținem reciproc. Am fost făcuți să ne ajutăm reciproc să fim cei mai buni indivizi ce putem fi și să ne realizăm întregul potențial personal, să nu fim individualiști, izolați și suspicioși unul față de celălalt.

Partea fizică a vieții noastre este aici doar pentru a susține partea spirituală a existenței noastre. Partea spirituală ne face oameni, dar suntem atât de epuizați, având grijă de fizic, încât nu mai avem energie în noi pentru a ne hrăni eul spiritual. Este de mirare că ne simțim frustrați?

Sensul nostru în viață nu se va regăsi în muncă, ci în legături semnificative și hrănitoare cu ceilalți. Doar atunci când creștem prin interacțiunile noastre cu ceilalți și când îi ajutăm pe ceilalți să crească prin interacțiunile lor cu noi, ne simțim mulțumiți că am contribuit cu ceva semnificativ și de durată.

Pe măsură ce legătura dintre muncă și salariu se destramă, trebuie să ne grăbim să introducem aceste noi valori. Ne va scuti de multă agonie inutilă și ne va conduce rapid și ușor în noua eră, în care satisfacțiile sunt mai degrabă spirituale și durabile decât materiale și trecătoare.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare Principiul fundamental al sistemului holistic este că proprietățile întregului uneori nu sunt reduse la o sumă simplă a proprietăților părților. O echipă are, posibil, propria inteligență. Dacă iei zece oameni, apoi uniți, aceștia obțin mult mai multă putere decât fiecare dintre ei. Ce se adaugă cu o astfel de conexiune?

Răspuns: Se adaugă egoismul lor cu care anterior se respingeau reciproc iar acum sunt obligați să atragă pentru a se conecta între ei. Prin urmare, aici atât proprietățile pozitive, cât și cele negative funcționează pentru un plus. La urma urmei, ne ridicăm deasupra respingerii, începem să o folosim pentru acordul reciproc și, prin urmare, rezultatul este mai mare.

Întrebare: Să presupunem că am două kilograme de egoism, tu ai trei. Ne unim și nu avem cinci kilograme, ci mai multe. De ce?

Răspuns: Pentru că, după ce am decis să ne unim, fiecare dintre noi își depășește egoismul individual. Într-o cantitate simplă, sunt cinci kilograme de egoism și, totuși, dacă ne depășim ego-ul, atunci se produce o cantitate mult mai mare, o mare forță generală. Astfel, căutăm rezerve pentru a ne ridica deasupra noastră!

Cu alte cuvinte, primim energie suplimentară de sus și forțe suplimentare imense sunt adăugate egoismului nostru total pentru a ne ridica peste cele cinci kilograme și a ne uni. Deci, în loc de cinci kilograme, produce cinci sute.

Întrebare: O astfel de fuziune între noi ne duce la un nivel superior?

Răspuns: La un nivel complet diferit, calitativ nou!

Dacă oamenii sunt uniți senzorial, în ei se manifestă o putere specială de comunitate, reciprocitate, conexiune, care nu exista între ei înainte. În loc de separarea anterioară, ei dobândesc puterea unității. Iar această nouă proprietate îi ghidează.

Din aceasta ei încep să simtă o natură complet diferită, ei văd că este integrală. Și nu au știut asta înainte. Ei credeau că natura este construită pe individualitate, pe egoism. Dar se dovedește că ,absolut, natura nu este egoistă.

Din „Abilități de comunicare” KabTV, 25.09.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Cuvântul „motivație” provine din sintagma latină „îndemn la acțiune”. Motivația este procesul de a încuraja pe cineva să acționeze, pentru a atinge un obiectiv specific. Există diferite tipuri de motivație, de la foarte egoiste la grija pentru întreaga lume.

Ce este motivația din punctul de vedere al științei Cabalei?

Răspuns: Motivația este o dorință internă, care determină o persoană să acționeze, nelăsând cuiva nici o ocazie de a rămâne indiferent, și care împinge pe cineva să obțină un anumit rezultat, care, oricare ar fi, este deja format în motivație.

Potrivit Cabalei, fiecare persoană ar trebui să aibă o motivație în viață, pe care el sau ea trebuie să o realizeze. În caz contrar, întreaga viață este lipsită de orice semnificație.

Întrebare: Motivația poate fi numită combustibil, fără de care este imposibil să faci un singur pas?

Răspuns: Da. Motivatia  este și combustibil. Dar acest lucru nu este suficient. Trebuie să existe o direcție, trebuie să existe un scop pe deplin format în interiorul unei persoane, o înțelegere clară a acestuia. Apoi întreaga viață va căpăta sens și fiecare mișcare va avea o motivaţie cu scop.

Din KabTV “ Calitati de conducere” 8/28/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: Unii oameni de știință au stabilit cea mai nefericită vârstă a vieții oamenilor. Au fost chestionați oameni de diferite vârste din 132 de țări și au constatat că cea mai fericită perioadă este 18-20 de ani.

Apoi situația începe să se deterioreze. Și cel mai rău este 47- 48 de ani. Aceasta este o perioadă nefericită în senzațiile unei persoane. Această condiție durează până la 60 ani și apoi treptat se îmbunătățește. Iar la 70 de ani, ești din nou ca un copil, deci te simți bine.

Poți explica aceste stări?

Răspuns: Nu. Cred că totul depinde de persoană. Dacă un om se comportă normal, lucrează din greu, are o familie, un loc de muncă, un scop în viață, atunci nu cred că aceștia sunt ani critici pentru el.

18-20 de ani, este clar: este un fel de descoperire a lumii. Dar apoi totul depinde de persoană.

Observație: Aici totul este clar din punct de vedere logic. Până la 45 de ani, toate speranțele tale sunt îngropate din ce în ce mai mult. Iar apoi decizi: „Ei bine, ce să faci ?!”

Comentariul meu: Depinde ce speranțe și cum să le îngropi. Nu știu la ce ai sperat, ce ai vrut să obții sau de ce ai fost dezamăgit.

Întrebare: Dacă nu împarți viața unei persoane obișnuite în perioade nefericite și fericite, cum ar trebui să trăiască, în opinia ta?

Răspuns: Fiecare zi este ca o viață. Începi de la zero și termini cu zero. Oferă totul din tine pentru ziua respectivă! Mâine mă voi trezi și voi avea o nouă viață.

Întrebare: Cum mă pot trezi astfel încât să mă ridic și să fiu complet treaz până seara?

Răspuns: Studenții mei mă obligă. Simt frică în fața lor. Frică. Trebuie, trebuie să fac ceva. Nu-i pot lăsa așa. Trebuie să-i împing, să-i inspir. Trebuie să-i pornesc tot timpul. Asta mă preocupă cu adevărat.

Întrebare: Și gândul tău, ce este pentru ei?

Răspuns: Pentru ei, desigur. Nu cu mine. Încerc să nu am nici un calcul cu mine.

Întrebare: Cu alte cuvinte, sarcina este să te dăruiești pe deplin?

Răspuns: Sarcina începe chiar înainte de începerea lecției de dimineață, când mă trezesc, chiar înainte de a începe să mă pregătesc pentru zi, mă consider mort. Da, mort. Și nu am nevoie de nimic de la viață, cu excepția faptului că trebuie să dau totul acum.

Întrebare: Deci mort înseamnă că nu exist? Nu există nici o grijă de sine, și așa ies în lume?

Răspuns: Este absolut corect!

Întrebare: Așa încep ziua și așa ar trebui să o petrec?

Răspuns: Sigur. Iar atunci ai un calcul foarte corect cu tine, cu viața, cu studenții. Ei bine, ceea ce se întâmplă apoi, este deja în puterea Creatorului.

Întrebare: Dacă iei și transporți la o persoană obișnuită, pot ei avea o astfel de atitudine față de familia și copiii lor?

Răspuns: Absolut la fel. Se lasă pe sine, se dăruiește. Dar pentru lume.

Întrebare: Adică, pentru familie, vecini și cei îndepărtați?

Răspuns: Da. Așa se trăiește, dăruindu-te. Nu ai idee cât este de bun, ușor, gratuit și, cel mai important, corect.

Întrebare: Acesta este sfatul tău principal?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și atunci nu vor exista perioade de fericire, nefericire?

Răspuns: Nimic!

Observație: Eu nu exist.

Comentariul meu: Da. Dar vei fi în mod constant în tensiune dacă te dăruiești lor.

Întrebare: Este aceasta o tensiune bună? Are un element de fericire?

Răspuns: Aceasta este fericirea.

Din „Știrile cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 9/7/20

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Toți specialiștii în marketing îi sfătuiesc pe profesori să studieze publicul înainte de a vorbi. esti de acord cu asta?

Răspuns: Dar nu voi satisface dorințele lor. Nu mă interesează deloc. Trebuie să-i învăț ceea ce cred că este necesar și ce ar trebui să-i intereseze.

Cursurile mele constau din două părți, care ar trebui făcute simultan. Aceasta este inițierea dorinței de a ști ce vreau să le dau și absorbția acestor cunoștințe de către studenți.

Întrebare: Să presupunem că ați fost invitat la un public de câteva sute de oameni care doresc să audă despre reîncarnare, iar acesta este un subiect foarte dificil pentru începători. Ați spune tot ceea ce credeți că este necesar?

Răspuns: Dacă acest subiect a fost comandat în avans și l-au discutat cu mine, atunci probabil aș fi de acord, plecând de la faptul că vreau cu adevărat să ajung la acel public, iar ei nu ar fi de acord cu un alt subiect.

Ținând cont de dorința lor, le-aș spune despre ciclurile de viață, dar numai într-un anumit mod: de ce natura are nevoie de ele, de ce natura acționează cu noi în acest fel, cum le putem schimba, cum poate fi folosită actuala încarnare pentru a schimba întregul scop al ciclurilor de viață etc. Îl voi întoarce oricum, astfel încât să fie interesați și să dorească să studieze.

Întrebare: V-ați sfătui studenții să studieze nevoile publicului înainte de a începe o prelegere?

Răspuns: Nu. Singurul lucru este că putem face ca subiectele noastre să se potrivească cu ceea ce fac ascultătorii, de exemplu, zoologie, biologie, astronomie etc.

Din emisiunea KabTV  „Abilități de comunicare” din 14.08.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ce înseamnă pentru evrei intoleranța”

16 noiembrie este Ziua Internațională a Toleranței. Dacă mi s-ar cere să dau un titlu potrivit anului 2020, l-aș numi anul intoleranței. Dar nu o voi face, deoarece știu că mâine vom fi și mai intoleranți. Mulți oameni au considerat că alegerile prezidențiale din 2016 au fost cele mai urâte din istorie. După cum putem vedea deja, nu este nimic în comparație cu 2020. În 2024, chiar putem fi siguri că vor avea loc alegeri, cu atât mai puțin alegeri oneste și libere?

Într-un moment în care toată lumea are nevoie de toleranță și unitate, evreii nu se pot angaja în altceva decât să stabilească și să hrănească exact aceste două valori. Orice altceva fac, este împotriva lor și, dacă nu o pot vedea acum, o vor vedea foarte curând. Dar dacă așteaptă până când văd că gândirea lor nu mai este pe calea corectă, va fi prea târziu pentru a evita suferința. Judecând după fanatismul și răzbunarea, care ies la suprafață cu cinism, nu cred că oamenii chiar mai apreciază democrația. Tot ce își doresc este ca oamenii să fie ca ei și, dacă nu sunt, nu ar trebui să existe.

Tensiunile dintre cele două părți din America doar vor crește. Nici o parte nu va lăsa abuzurile deoparte. Dar acest război civil nu se va încheia ca primul. În acesta, există implicați evrei în toate acestea și, așa cum s-a întâmplat întotdeauna atunci când este vorba despre evrei, părțile vor ajunge la concluzia că este vina evreilor și va dezlănțui iadul asupra lor.

S-ar cere ca evreii să fie factorul unificator. Națiunea a inventat deviza „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” și „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău”. În schimb, evreii se numără printre liderii aflați spre marginea extremă, incitând și chiar cerând vărsarea de sânge aproape explicit. Când sângele este vărsat, vor fi învinuiți pentru el și ambele părți se vor uni împotriva lor.

Dacă evreii nu unesc lumea, lumea nu îi doreşte și îi consideră nu numai ca fiind de prisos, ci ca dăunători. Ce-i drept, dacă evreii incită părţile una împotriva celeilalte, atunci părțile au dreptate să îi urască. Într-un moment în care toată lumea are nevoie de toleranță și unitate, evreii nu se pot angaja în altceva decât să stabilească și să hrănească exact aceste două valori.

Orice altceva fac, funcționează împotriva lor și, dacă nu îl pot vedea acum, îl vor vedea foarte curând. Dar dacă așteaptă până când vor vedea că gândirea lor a deraiat, va fi prea târziu pentru a evita suferința.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

New Life 455 – Europa: Un amestec de națiuni

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Europa este centrul unei largi varietăți de culturi, religii, grupuri opuse și interese economice. Egoul dezechilibrat care alimentează opoziția nu se va liniști. Mai degrabă, evoluează în mod constant și ne determină să facem schimbări. Singura corecție posibilă se bazează pe conexiunea dintre inimi prin principiul „iubirea va acoperi toate păcatele noastre”. Aceasta este soluția pentru tot.

Din „New Life 455 – Europa: Un amestec de națiuni” de la KabTV, 16.11.14

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→