O viață nouă nr. 449 – Fenomenul emigranților din Israel, partea 1

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Yael Leshed-Harel

Poporul Israel este un grup de oameni care sunt asociați cu strămoșul nostru Avraam în Babilon pe baza bunătății, conexiunii și iubirii. Erau un grup de necunoscuți care interacționau cu iubire pentru a merge Yashar-El (direct la) forța superioară. Țara lui Israel este un loc spiritual către care sunt atrași oamenii care au dorința de conexiune cu ceilalți și cu puterea superioară. Oamenii care abandonează importanța conexiunii cu ceilalți în țara Israelului, emigrează din țară.

Poporul Israel trebuie să trăiască în țara lui Israel, dar pentru a face acest lucru trebuie să se întoarcă la viața în conexiune și iubire. Dacă am fi “ca o persoană cu o singură inimă”, ei ar simți că în această țară există o forță care le aparține. Dacă nu se va produce o revoluție spirituală în țara Israelului, întreaga întreprindere sionistă va dispărea.

Din „New Life 449 – Fenomenul emigranților din Israel, partea 1” KabTV, 11/11/14

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Psihologii argumentează despre apariția unui nou tip de frică: Covidofobia. Unii spun că aceasta este pur și simplu o exacerbare a fricilor trecutului unei persoane cu privire la sănătatea sa. Alții spun că acesta este un tip special de frică care se formează acum. Dar sunt de acord asupra unui lucru: cu cât pandemia și carantina continuă, cu atât mai multe astfel de cazuri vor apărea.

Cum poate o persoană să nu se mai teamă în această eră a coronavirusului?

Răspuns: Cred că acest virus va continua să se răspândească și, în cele din urmă, să ne conducă într-o stare în care, pe de o parte, ne va fi tuturor frică de el și, pe de altă parte, ne vom obișnui cumva cu faptul că acesta este un dat și trebuie să trăim cu el. Dar una nu interferează cu cealaltă.

În ciuda faptului că suntem înconjurați de tot felul de amenințări la adresa vieții noastre, existăm în continuare. Vom trăi și cu acest virus. Să devenim un pic mai deștepți, să învățăm să respectăm unele reguli și să continuăm să trăim în liniște cu el. La urma urmei, vor veni și alți viruși și vor exista mai multe probleme. Deci, treptat, ne vom obișnui cu un alt mod de viață.

Vom vedea că acest virus este chiar bun. Ne educă, ne apropie și ne poziționează corect unul în raport cu celălalt. În general, elimină din viața noastră elemente complet inutile de comunicare sau chiar elemente de cultură. Evident, acest lucru este necesar și putem trăi fără ele.

Se spune că orice se întâmplă este spre bine. Pe de o parte, acest lucru este adevărat. Pe de altă parte, fiecare problemă ne duce continuu înainte. Prin urmare, trebuie să poți trăi cu ea.

Și lupta împotriva virușilor nu ne va ajuta. O vedem deja. Nu a fost niciodată o luptă. Cu virușii este imposibil de luptat. Sunt în noi. Cu toții suntem alcătuiţi din miliarde de viruși – întregul nostru corp. Prin urmare, ideea nu este în luptă, ca și cum ai lupta cu propriul tău corp, ci în modul de a te adapta pentru a exista împreună cu el. Și atunci viața ne va părea puțin mai veselă și mai binevoitoare.

Din KabTV “Cabala Express” 11/06/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Baal HaSulam scrie că nicio educație nu poate face altruisti din egoiști. Cum explicați oamenilor că îngrijirea societății este mai importantă decât propriile interese și vizează beneficiul lor?

Răspuns: Nu există nicio cale. Dacă ai putea converti acest lucru în bani, ai putea să-i convingi. Cu toate acestea, aceasta nu ar fi o preocupare pentru societate, ci o preocupare pentru un salariu mai mare.

Întrebare: Putem concluziona că principala motivație în munca noastră este scopul de a dezvălui forța superioară, energia superioară?

Răspuns: Aceasta este motivația principală. Cel mai important! La urma urmei, dacă obțin construcția superioară, forța superioară, am totul.

Din emisiunea KabTV „Abilitati de management”, 28.08.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Oamenii se simt inegali și cer egalitate. Dar când ating egalitatea formală, încearcă imediat să o distrugă și să iasă în evidență în orice mod. Unde este linia dintre a dori să fii ca toți ceilalți și să fugi de ea?

Răspuns: Acolo unde este benefic pentru o persoană, se luptă pentru egalitate, iar acolo unde nu este, se luptă pentru individualitate.

Comentariu: Într-adevăr, vedem că în țările în care oamenii sunt egali, toată lumea începe să încerce să iasă în evidență într-un fel.

Răspunsul meu: Este imposibil. Până când o persoană nu primește cantitatea corectă de educație care să o conducă la o înțelegere corectă a comunicării între toți, acest lucru nu se va realiza.

Se pare că inegalitatea este baza comunicării. Întreaga lume este construită pe schimb. A primi nu ar avea sens dacă toată lumea ar fi egală.

Întrebare: Dacă nu suntem egali din partea naturii, înseamnă asta că ar trebui să construim noi înșine relații egale în societate?

Răspuns: Desigur. Putem cere naturii o explicație despre cum suntem creați și a ceea ce ar trebui să fim, cu ce forță ar trebui să ne aducem de la starea actuală la cea corectă, și așa mai departe.

Întrebare: Oamenii au luptat întotdeauna pentru drepturi egale, egalitate generală în fața legii. Chiar ar trebui să fim egali în asta? Aceasta este ca prima etapă și apoi toată lumea ar trebui să investească în funcție de calitățile sale?

Răspuns: Chiar și aceste condiții de egalitate trebuie abordate printr-o lege generală a naturii în care suntem cu toții dependenți unii de alții și suntem într-o comunicare corectă între noi. Nu putem pur și simplu să luăm o singură lege și să începem să o respectăm și chiar să-i pedepsim pe cei care nu o respectă.

Întrebare: Sustii ca toată lumea sa aibă șanse egale?

Răspuns: Condițional egale. Există legi ale regilor, legi ale plebeilor, legi pentru țărani, pentru sclavi, pentru toată lumea! Fiecare nivel are propriile legi, deoarece nici măcar nu se pot înțelege.

O persoană ar trebui să aibă oportunități egale condiționate cu toate celelalte, care să-i permită să se realizeze corect.

Ce înseamnă egalitate? Orice sistem determinist dinamic constă dintr-un număr imens de subsisteme, fiecare dintre ele având propriile reguli, așa-numiții pași. Prin urmare, sistemul în sine este integral, dar intern, unul cu celălalt, funcționează nu pe o bază integrală, ci pe o bază diferențială.

Ca și în corpul nostru există organe mai importante și mai puțin importante pentru întregul corp. Adică calculul se face cu organismul general.

Din emisiunea KabTV „Abilități de comunicare” din 9.11.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Despre meritele unei familii cu trei generaţii”

Familia de astăzi are adesea un singur adult care locuiește acasă cu copiii. Dar vine Ziua Recunoștinței, şi aș vrea să măopresc pentru a discuta meritele unei familii de dimensiuni mari. Și prin dimensiune completă, nu mă refer doar la doi părinți și copii, ci mai degrabă la bunici, părinți și copii, toți împreună. Adică nu trebuie să trăiască toți în aceeași casă, dar beneficiile păstrării legăturilor de familie strânse sunt ceva de care ar trebui să fim conștienți, mai ales astăzi, când este atât de ușor să ne trezim izolați social și să nu realizăm că acesta este motivul tristeții și iritării noastre.

În spiritualitate, cele trei generații au o semnificație specială: ele reprezintă procesul complet al ridicării unei rugăciuni. Începe cu o persoană care ridică o rugăciune, o trimite printr-un „mediu” la nivelul superior, iar nivelul superior întoarce răspunsul prin mediu până la cel care se roagă.

Această rădăcină spirituală se manifestă în multe fenomene din lumea noastră, dar una dintre cele mai vitale este familia cu trei generații. Acesta este motivul pentru care este atât de sănătos din punct de vedere psihic și emoțional să păstrezi legături cu toate generațiile din familie.

Pe lângă beneficiile spirituale, bunicii pot oferi copiilor ceea ce părinții nu pot. Prin natură, părinții sunt mai critici și mai pretențioși. Fiind educatorii primari, ei așa trebuie să fie. Bunicii acceptă mai mult și oferă copiilor un loc în care pot simți oricând că sunt iubiți așa cum sunt. Acest lucru este foarte important pentru copii. În plus, atunci când copiii văd că părinții lor își tratează bine părinții, și ei își vor trata părinții bine când vor crește, deoarece exemplul are cea mai mare influenţă și este cel mai durabil mod de predare.

Pentru cei în vȃrstă, timpul petrecut cu nepoții lor nu este o povară; este un dar (într-o anumită măsură, desigur, atât cât le permit sănătatea și energia lor). Le place să fie alături de nepoți, îi leagă de proprii copii, de părinți și le oferă vitalitate și sănătate. Pentru părinți, timpul copiilor cu bunicii lor este o oportunitate de a fi unii cu alții sau de a face alte lucruri, pe care altfel nu au timp sau energie să le facă.

Când părinții primesc o pauză ocazională de copiii lor, aceasta îi ajută să se relaxeze și le permite să fie mai atenți și mai răbdători când sunt cu copiii. De asemenea, crește dorul copiilor față de părinți și a părinților față de copii și nimic nu leagă oamenii mai puternic decât intensitatea potrivită de dor.

De această Zi a Recunoștinței, le urez tuturor sărbători fericite, cu multă iubire și cu întreaga familie.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Am primit recent un e-mail de la cineva care a început o afacere cu un prieten acum 30 de ani. El scrie: „Când am deschis afacerea, am decis că fiecare se va completa pe cealaltă: partenerul meu oferă idei și le pun în aplicare, rezolvăm toate problemele. Împărțim totul 50 la 50.

„Am lucrat așa timp de peste 10 ani până am câștigat mulți bani. Apoi a cerut 80% din veniturile totale pentru el însuși și a justificat totul prin faptul că ideile erau ale lui. Atunci nu am putut rezista și am spus că în toți acești ani îl susțin, plătindu-i pentru zilele în care doar gândea, era în vacanță, sau era deprimat etc.

„În acea zi, principiul egalității a fost încălcat și am devenit dușmani. Nu am vorbit o lună. Și apoi s-a dovedit că m-a dat în judecată. Odată cei mai apropiați prieteni, astăzi suntem dușmani înfocați. ”

Dacă luăm în considerare această situație prin prisma integrității naturii, care ar putea fi distribuția veniturilor și care este egalitatea dintre acești parteneri? Este corect că au împărțit inițial totul în jumătate? La urma urmei, unul dintre ei a încălcat ulterior contractul.

Răspuns: Faptul este că parteneriatul lor a fost pur egoist și, prin urmare, habar n-am cum să rezolv această problemă. Nu am nimic cu asta.

Sarcina mea este de a studia sisteme complet diferite care se completează reciproc și să lucrez pe principii complet diferite în care prin dăruirea altuia câștigi.

Dacă ar înțelege scopul naturii, atunci fiecare ar lua cât ar trebui să trăiască normal și să dea tot excesul societății. Astfel s-ar măsura profitul real. Adică, soluția stă într-un plan complet diferit.

Întrebare: Cel mai trist lucru este că procesul de educație a acestor doi oameni de afaceri ar putea dura zeci de ani. Și ce ar trebui să facă înainte de a ajunge la revelația managementului superior? Cum ar trebui să împartă profiturile? Există pași aici?

Răspuns: Cred că totul este mult mai ușor decât crezi. Să spunem că averea lor a dispărut și că mai există un minim de existență. Acum lasă-i să construiască relații între ei. Asta e tot.

Din „Abilități de comunicare” KabTV 09.11.2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Microevoluţia fizică reflectă evoluţia uriaşă din spirit”

Principalul atribut care se dezvoltă în noi acum, este sociabilitatea noastră. Trecem de la „supraviețuirea celor mai în formă” la „supraviețuirea celor mai prietenoși”.

În mod surprinzător, umanitatea continuă să evolueze, chiar și fizic. Mai mult, ne accelerăm evoluția. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Flinders din Adelaide, Australia, care și-au publicat concluziile în Journal of Anatomy, „Multă lume credea că oamenii au încetat să evolueze. Dar studiul nostru arată că încă evoluăm – mai repede decât în orice moment din ultimii 250 de ani”. Ca urmare a acestei evoluții accelerate, bebelușii sunt „născuți fără dinți de înțelepciune și cu o arteră suplimentară în braț, în timp ce alți bebeluși se nasc cu fețe mai scurte, maxilare mai mici și oase suplimentare în picioare și tălpi”, explică ei. Acestea nu sunt anomalii; sunt mutații naturale la bebeluși sănătoși.

Dacă vom trece prin următorii câțiva ani fără a ne distruge pe noi înșine prin război și vărsare de sânge, vom ieși la celălalt capăt al revoluției interne puternici, uniți și fericiți.

Michael Laitman

Dar aceste schimbări indică mai mult decât evoluția fizică. Ele reflectă transformarea profundă prin care trecem în mentalitățile noastre. Copiii de mâine vor fi diferiţi de noi prin mult mai mult decât o arteră suplimentară sau mai puțini dinți. Vor gândi diferit, se vor simți diferit, vor comunica diferit și, prin urmare, vor construi o lume foarte diferită. Vor fi literalmente o specie diferită. Suntem acum în mijlocul unei transformări istorice, motiv pentru care umanitatea este atât de nesigură cu privire la viitorul său.

Mergem către o eră în care nu ne vom simți ca indivizi distincţi, ci ca un organism compus din nenumărate celule și organe răspândite pe tot globul. Globalizarea în avans și interdependența la care am asistat în secolul trecut se vor schimba din exterior în interior. Ne vom simți conectați nu numai în consumarea mărfurilor, ci și în mintea și inima noastră.

Deja, pandemia de coronavirus ne-a arătat că suntem dependenți unul de celălalt pentru sănătatea noastră. Treptat, vom învăța că suntem dependenți unul de celălalt în gândurile și sentimentele noastre, aspirațiile noastre, visele și obiectivele din viață. Vom descoperi că nu putem lăsa nesupravegheată o parte a planetei, deoarece ar fi ca și cum am fi neglijat o parte din noi înșine.

Nu seamănă cu nimic din ceea ce am experimentat vreodată. Nu este comunismul sau chiar socialismul, ci o nouă mentalitate socială de responsabilitate reciprocă, o dorință de a ne simți aproape de toți oamenii din lume, pur și simplu pentru că ei chiar fac parte din mine.

În prezent, suntem nedumeriți și ne temem pentru viitorul nostru. Dar oricine încurajează conexiunea dintre oameni mai presus de toate diferențele, ar trebui să știe că merge în direcția corectă.

Dacă astăzi ne este frică de diversitate, mâine o vom îmbrățișa. Vom prețui acele micro diferențe dintre noi în mințile, corpurile, culturile, credințele și obiceiurile noastre, deoarece acestea ne vor îmbogăți viața cu culoare și vitalitate.

Principalul atribut care evoluează în noi acum este sociabilitatea noastră. Trecem de la „supraviețuirea celor mai în formă” la „supraviețuirea celor mai prietenoși”. Perioada de tranziție poate fi tumultuoasă, dar o putem parcurge rapid și plăcut dacă o parcurgem împreună.

Dacă vom trece prin următorii câțiva ani fără a ne distruge pe noi înșine prin război și vărsare de sânge, vom ieși la celălalt capăt al revoluției interne puternici, uniți și fericiți. Dar acest lucru se va întâmpla numai dacă acționăm la unison spre acest scop. Dacă nu o facem, atunci natura ne va impulsiona în nenumăratele sale moduri groaznice de a ne transforma, indiferent de dorințele noastre.

— Publicat pe 25 Noiembrie, 2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “Hubris-ul ucide”

Dacă aș putea sfătui conducătorii cu privire la atu-ul esențial pentru țările lor, le-aș spune că educația pentru conexiune este cerința lor numărul unu pentru o guvernare reușită.

Hubris este una dintre cele mai fundamentale, dar distructive trăsături ale noastre. Există chiar și un nume academic pentru aceasta: superioritate iluzorie. Practic, înseamnă că majoritatea oamenilor cred că sunt mai buni decât sunt cu adevărat, în majoritatea aspectelor vieții. Tindem să ne supraestimăm calitățile și abilitățile în majoritatea a tot ceea ce facem, spunem sau gândim. Tindem să ne supraestimăm abilitățile cognitive, obiceiurile de sănătate, abilitățile de conducere și inteligența.

Mai ales astăzi, lipsa de conexiune, ura și înstrăinarea distrug totul. Suntem indivizi unici, vom rămâne unici și ar trebui să rămânem unici. Cu toate acestea, dacă nu suntem învățați să ne folosim unicitatea pentru binele comun, unicitatea noastră nu ne va aduce decât vărsare de sânge și moarte, în loc de prosperitate și bucurie.

                                                                        Michael Laitman

Credem chiar, că suntem mai rezistenți la prejudecăți decât suntem de fapt. Cercetătorii îl numesc „punctul mort al prejudecății”, ceea ce înseamnă practic că ne descriem ca fiind mai puțin susceptibili la prejudecăți decât alți oameni. Dar dacă, de exemplu, 68 la sută din facultățile chestionate de la Universitatea din Nebraska se consideră în top 25 la sută în ceea ce privește abilitatea de predare, iar 94 la sută se consideră ca fiind peste medie, unii dintre ei trebuie să fie nerealişti despre ei înșiși, deoarece numerele pur și simplu nu se adună. Același lucru este valabil și pentru studenții de masterat în administrarea afacerilor de la Universitatea Stanford, dintre care 87% dintre aceștia și-au evaluat performanțele academice peste medie.

Una dintre explicațiile cheie pe care cercetătorii le-au găsit fenomenului superiorității iluzorii este, deloc surprinzător, egocentrismul. Cu alte cuvinte, majoritatea dintre noi suntem prea egoiști pentru a ne vedea în ceea ce suntem cu adevărat.

Hubrisul, sau superioritatea iluzorie, ar fi amuzant dacă nu ne-ar costa foarte mult. Ne face să credem că îi putem învinge pe ceilalți comercianți de pe piață, dar ajungem să pierdem bani. Ne face să credem că avem șanse mari să câștigăm la loterie, deci merită să cheltuim din ce în ce mai mulți bani pe ea sau pe alte forme de jocuri de noroc, atunci când, de fapt, șansele noastre sunt aproape zero. Ne face să ne angajăm în obiceiuri alimentare nesănătoase, crezând că putem depăși șansele și nu putem fi afectați de alimentația noastră proastă. De asemenea, ne face să asumăm riscuri inutile și neînțelepte pe drum, crezând că nu ni se va întâmpla nimic. Dar oamenii mor și sunt mutilați pentru tot restul vieții din cauza acestor judecăți greșite. Aceste erori nu afectează doar persoanele care le fac, ci și alte persoane, a căror singură „infracțiune” a fost că au fost prezente atunci când a avut loc judecata greșită.

Cu toate acestea, în timp ce egoismul este într-adevăr cauza principală a hubrisului, există un motiv bun pentru acesta și o soluție bună. Simțul unicității este comun pentru noi toți. Fiecare dintre noi este într-adevăr unic și este bine că este așa, cu condiția să folosim corect asta.

Așa cum nu există două celule la fel în corpul nostru, nici doi oameni din organismul umanității nu sunt la fel. Fiecare celulă din corpul nostru este unică, la fel ca noi, deoarece fiecare celulă are o sarcină unică. Când își îndeplinește sarcina, contribuie la întregul corp. Cu alte cuvinte, numai atunci când celula își folosește caracteristica unică pentru beneficiul întregului corp, unicitatea sa contribuie la bunăstarea colectivului, a organismului și devenim sănătoși. Dacă își folosește unicitatea în alt scop decât pentru a îmbunătăți binele comun, devine dăunător organismului și trebuie să fie evacuat din el.

La fel și noi: Când ne folosim de unicitatea noastră în beneficiul societății, ajutăm societatea, care la rândul ei ne susține și exprimarea noastră de sine unică. Când ne folosim unicitatea în orice alt scop, cum ar fi acumularea de avere sau putere, devenim dăunători societății. În acest caz, avem una dintre cele două opțiuni: fie ne schimbăm drumul și ne folosim de unicitate pentru binele comun, fie rămânem așa cum suntem, iar societatea, la un moment dat, ne va elimina. Prin urmare, singura modalitate de a defini pozitivitatea și negativitatea este prin a defini dacă acțiunile cuiva aduc beneficiu societăţii sau îi fac rău.

În prezent, ne folosim în mod clar trăsăturile în mod negativ. Nu este vina nimănui; este modul în care cu toții ne-am născut și cum am fost cu toții crescuți. Cu toate acestea, dacă vom continua acest lucru, ne vom distruge unii pe alții. De fapt, suntem deja la limită.

Pentru ființele egocentrice, considerarea reciprocă nu vine în mod firesc. Prin urmare, educația este un instrument necesar pentru a ne schimba mentalitatea de la „eu mai întâi” la „noi mai întâi”. Dacă aș putea sfătui conducătorii cu privire la cel mai esențial atu pentru țările lor, le-aș spune că educația pentru conexiune este cerința lor numărul unu pentru o guvernare reușită.

Mai ales astăzi, lipsa de conexiune, ura și înstrăinarea distrug totul. Suntem indivizi unici, vom rămâne unici și ar trebui să rămânem unici. Cu toate acestea, dacă nu suntem învățați să ne folosim unicitatea pentru binele comun, unicitatea noastră nu ne va aduce decât vărsare de sânge și moarte, în loc de prosperitate și bucurie.

— Publicat pe 25 Noiembrie, 2020

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în Quora: „Cum vor afecta falsurile adânci societatea în următorii câțiva ani?”

Faptul că există tehnologie care poate arăta oamenilor pe videoclip spunând și făcând lucruri pe care nu le-au spus sau făcut de fapt și că această tehnologie va intra din ce în ce mai mult în anii următori, ar trebui să ne diminueze credința în lucrurile pe care le vedem online și cu atât mai mult, că în cele din urmă întreaga realitate pe care o percepem, adică prin intermediul celor cinci simțuri, este înșelătoare.

Sentimentul de neîncredere în tot ceea ce vedem și auzim va servi pentru a ne spori dorința de adevăr și vom fi apoi obligați să căutăm diferite surse pentru a găsi adevărul.

O căutare sinceră a adevărului ne va conduce în cele din urmă la nevoia de a stabili diferite forme de comunicare cu cele actuale, unde vom învăța cum să ne conectăm pozitiv până când ne unim deasupra diviziunilor noastre ca o societate umană cu o singură inimă.

Cu alte cuvinte, va trebui să ne corectăm inimile, care sunt egoiste la baza lor, și să inversăm modul în care simțim realitatea într-una care este altruistă, adică în care prioritizăm beneficiul celorlalți în locul beneficiului de sine.

Când ajungem la un sentiment de îngrijorare și responsabilitate autentică pentru ceilalți oameni, dorindu-ne sincer binele, atunci vom deschide o lume în care nu există minciuni și înșelăciuni. La urma urmei, am putea să mințim pe cineva pe care îl iubim cu adevărat?

Urmărindu-ne să ne conectăm pozitiv, să ne iubim unii pe alții, ne aliniază la interconectarea și interdependența în natură. Apoi ne apropiem de sentimentul forței pozitive care locuiește în natură în dragostea noastră comună și grija unul pentru celălalt. Această senzație de dragoste pe care o descoperim în societatea umană atunci când ne conectăm corect este adevărul suprem: este calitatea sursei naturii și are puterea de a ne îndeplini complet pe fiecare dintre noi.

Urmăriți un videoclip în care discut mai departe acest subiect aici:

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Omenirea este împărțită în cei care poartă măști și cei care nu. Suntem interesați de cei care poartă măști.

Psihologii spun că, dacă un copil nou-născut crește văzându-și mama și tatăl cu măști tot timpul (adică partea inferioară a fețelor lor este acoperită tot timpul, iar copilul aude sunete, nu vede buzele ci vede doar ochii), atunci el poate dezvolta abilități care sunt încă necunoscute umanității.

Răspunsul meu: Da. Va trebui să inventeze ceea ce nu vede la mama și tatăl său. Însă, nu este ceva normal, pentru că acest lucru nu este în natura noastră. Natura noastră este atunci când mama sărută, mama îmbrățișează, mama șoptește și copilul apucă buzele și gura mamei.

Întrebare: Se schimbă ceva la mamă și la tată atunci când își acoperă o parte a feței și comunică cu copilul?

Răspuns: Bineînțeles. Să nu poți atinge bebelușul cu buzele tale! Buzele sunt totul. Buzele sunt cea mai importantă parte a mamei. Acesta este organul comunicării de unde provin sunetele și căldura.

Întrebare: Privăm acum copilul de această căldură?

Răspuns: Desigur. Ce putem face dacă suntem atât de egoiști, dacă transmitem gena egoismului unul către celălalt?

Întrebare: Dar mama nu ar trebui să-și scoată încă masca?

Răspuns: Evident. La urma urmei, o mamă este în contact cu multe alte persoane și, prin urmare, poate aduce orice copilului ei.

Comentariu: Psihologii spun că anxietatea și oboseala în societate sunt cauzate și de restricțiile în comunicare, deoarece măștile acoperă cea mai mare parte a feței și nu îi vedem pe alții zâmbind.

Răspunsul meu: Acest lucru este, de asemenea, adevărat. Dar vă servește bine, din moment ce vă opuneți atât de mult unul altuia. Este corect să vedeți o jumătate de chip care nu exprimă nimic.

Era un zâmbet fals și, prin urmare, a dispărut. Coronavirusul l-a luat. Acum, dacă doriți să vedeți fața altei persoane, trebuie să vedeți fața corectă care se potrivește cu intenția lor corectă. Dacă faceți acest lucru, veți primi fețe fără măști.

Întrebare: Zâmbetul se va întoarce când vom începe să zâmbim unul altuia pe plan intern?

Răspuns: Da, desigur.

Comentariu: Psihologii spun că am fost pregătiți pentru comunicarea prin cuvânt și nu suntem pregătiți pentru comunicarea ochi în ochi, nu suntem pregătiți pentru această realitate.

Răspunsul meu: Așa este. Pentru că gurile noastre spun asemenea prostii, atâtea minciuni! Uită-te la toți acești politicieni, la oricine. Mai bine să tacă și să-și închidă gura. Iar ochii pot fi mai greu de ascuns. Ochii sunt conectați la straturi mai adânci ale sufletului.

Întrebare: Ce este „ochi-în-ochi?” Ce se poate ascunde aici?

Răspuns: Acesta este un contact mai profund.

Întrebare: Ce calități se vor dezvolta în noi după purtarea măștilor? Tu ce crezi?

Răspuns: Vom deveni mai sensibili unul față de celălalt. Vom începe să ne privim mai atent. Vom începe să vorbim mai puțin. Vom începe să acordăm mai multă importanță cuvintelor, acțiunilor, faptului că ni se permite să fim în contact unii cu alții.

Întrebare: Fiecare cuvânt al nostru va fi bine gândit?

Răspuns: Da!

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 02.11.2020

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→