Noul meu articol pe Linkedin “Privind legea şi ordinea, şi Primul Amendament”

În ultimul timp, s-a vorbit mult despre brutalitatea poliției. Problema brutalității poliției a existat mereu, dar odată cu creșterea tensiunilor rasiale din America, fiecare incident pare să devină titlu de ziar și să provoace proteste, adesea indiferent de circumstanțe.

Dacă tendința actuală continuă, SUA vor cădea în anarhie și toți cei 330 de milioane de americani vor suferi.

Pentru a fi clar, întrunirea pentru a protesta este un drept protejat de Primul Amendament, la fel și libertatea de exprimare. Problema protestelor începe atunci când este folosită pentru brutalitatea civilă împotriva altor civili și a proprietății private și publice.

Când Primul Amendament vorbește despre dreptul de a manifesta, acesta afirmă în mod clar „dreptul oamenilor de a se întruni în mod pașnic”. Însă, atunci când un protest nu este pașnic, când este folosit pentru a intimida, abuza, distruge proprietatea și a răni oamenii, în opinia mea, poliția trebuie să se amestece, să îl desființeze și să restabilească legea și ordinea.

Litigiile nu sunt menite a fi soluționate, deoarece diversitatea este motorul dezvoltării și al progresului. Când îl îmbrățișăm, creștem. Când îl respingem, ne stingem.

În actualul „sezon deschis” împotriva poliției, aceasta își pierde legitimitatea în proprii ochi, deoarece ofițerii nu mai simt că reprezintă interesul publicului. Dacă vrem haos, așa trebuie să mergem. Dar dacă asta este ceea ce dorim, nu ar trebui să ne plângem dacă anarhiștii și huliganii distrug centrele orașelor, perturbă viața a zeci de mii de oameni timp de luni fără repercusiuni, distrug magazinele și ard afaceri fără un motiv aparent și transformă viața oamenilor în iad. Pentru cei care au fost deja afectați de schilodirea poliției, va dura ani de zile să-și revină, dacă o vor face vreodată. Dacă tendința actuală continuă, SUA vor cădea în anarhie și toate 330 de milioane de americani vor avea de suferit.

Dacă vrem să schimbăm lucrurile în bine, trebuie să se întâmple prin dezbatere pozitivă. Dar mai întâi, oamenii trebuie să-și dea seama că America este o țară în care toată lumea are un loc; este o țară a diversității. Aceasta, de fapt, este frumusețea Americii. În prezent, în loc să fie mândri de asta, oamenii încearcă să facă dominant „propriul lor tip”. Deci, primul lucru pe care oamenii trebuie să-l vadă este că toți fac parte dintr-un sistem, o țară.

Fiecare facțiune are nevoile și dorințele sale, dar facțiunile se completează reciproc și nu se anulează reciproc. Numai după ce oamenii au dezvoltat o astfel de stare de spirit pot începe să delibereze în mod constructiv.

Odată ce toată lumea este de acord că această țară aparține tuturor cetățenilor săi, ei pot să nu fie de acord, să se certe și chiar să se urască reciproc, atât timp cât există un sentiment general de apartenență la o țară, „o singură națiune sub Dumnezeu”, pentru a cita Angajamentul de Loialitate. Având în vedere această unitate, dezbaterile, oricât de aprige, vor întări unitatea națiunii și vor îmbogăți oamenii ei cu noi perspective. Litigiile nu sunt menite să fie rezolvate, deoarece diversitatea este motorul dezvoltării și al progresului. Când o îmbrățișăm, creștem. Când o respingem, ne stingem.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Thrive Global a publicat noul meu articol: “A ucis Covid-19 cultura pop americană?”

Dacă începem să navigăm prin aceste mări tulburi, căutând cum să ne conectăm în mod semnificativ, deasupra înclinaţiei noastre pentru plăceri de moment, atunci putem fi siguri că nava noastră va ajunge pe un țărm sigur.

9 octombrie 2020; Lake Buena Vista, Florida, SUA; Atacantul Miami Heat Jimmy Butler (22) trage mingea împotriva atacantului Los Angeles Lakers Anthony Davis (3) în timpul celui de-al patrulea trimestru din jocul cinci al finalei NBA 2020 de pe AdventHealth Arena. Credit obligatoriu: Kim Klement-USA TODAY Sports

Acesta ar putea fi începutul unei revoluții culturale. Divertismentul și sportul american au modelat societatea americană și au influențat și au atras interesul unui public global, de zeci de ani. Totuși, acest lucru pare să se schimbe. Analiza mass-media arată că ratingul, odată a celor mai populare programe, a atins valori minime istorice, ca urmare a crizei coronavirusului. Nu aș acorda o atenție deosebită acestui lucru, dacă nu ar fi predominanța culturii pop în viața oamenilor. Fără îndoială, indică un punct de cotitură, o schimbare, o nouă căutare a unei împliniri mai semnificative, care poate fi realizată doar prin conexiunea umană.

Recent, unii dintre studenții mei m-au întrebat care ar putea fi motivul mai profund al vizionării reduse a finalei NBA din 2020. La începutul acestui an, vizionarea premiilor Oscar și Emmy a scăzut până la minimele istorice. Cum poate fi interpretată această tendință semnificativă din epoca Covid-19? Mai ales dacă luăm în considerare importanța culturii pop din America și influența acesteia în întreaga lume, în principal prin intermediul mass-media, muzicii și industriei cinematografice până acum.

Motivul este că pandemia a marcat “înainte” și “după”, prioritățile și sursele de plăcere ale oamenilor. Înainte de impactul virusului asupra tuturor domeniilor societății noastre, generația noastră se răsfăţa mai mult decât oricare alta în excese de divertisment și sport. Le-am așezat pe piedestale și am îmbrăcat susținătorii lor, cu atenția, adorația și respectul nostru. Cu toate acestea, toate astfel de moduri de a ne bucura și de a ne împlini pe noi înșine la un moment dat, sunt în declin, mai ales acum, deoarece acestea par a fi efemere și neesențiale.

Această nouă situație răspunde evoluției dorinței umane de a se bucura, care crește constant și cere plăceri noi și diferite, imediat ce cele anterioare sunt împlinite. În timp ce tot felul de influențe pot atrage atenția oamenilor, de la un turneu important într-un minut la celebrități populare în următorul, ei vor descoperi în cele din urmă, că aceste atracții nu le mai stârnesc interesul.

Motivul este că dorința noastră a depășit ceea ce ne-a oferit anterior plăcere. La fel ca și copiii care își depășesc jucăriile, și noi vom începe să simțim impulsuri pentru o împlinire mai matură și mai semnificativă – la o conexiune umană autentică și la răspunsuri la întrebări mai profunde despre semnificația finală a vieții noastre, care ne vor incita din ce în ce mai mult.

Navigând pe Titanic, către un țărm sigur

Coronavirusul ne-a lovit viața, a evidențiat interdependența noastră vastă, pe tot globul, și ne-a plasat pe toți într-o situație globală comună. Este ca și cum ne-am fi aflat la bordul unui nou Titanic global, fără niciun indiciu cu privire la direcţia către care ne îndreptăm sau ce se va întâmpla în continuare. Pe măsură ce plutim împreună pe această gigantică navă globală, nimeni nu știe cu adevărat către ce să se întoarcă sau ce să facă; unii virează brusc la dreapta, alții virează la stânga și ne găsim într-o societate din ce în ce mai polarizată.

Prin urmare, pe măsură ce dorințele noastre încep să depășească ceea ce le-a împlinit anterior și, în timp ce ne dăm seama din ce în ce mai mult de strânsa noastră interdependența și de interconectarea noastră la nivel mondial – pe măsură ce împărtășim o problemă globală comună – nu este de mirare că interesul pentru ceea ce erau cele mai populare spectacole și jocuri, a scăzutt atât de drastic. Se va îmbunătăți numai dacă industria divertismentului se transformă și promovează căldura, grija reciprocă și conexiunea.

Ne maturizăm. Sunt optimist că vom deveni mai conștienți de modul în care operează natura umană asupra noastră, de modul în care crește la noi înălțimi și de modul în care începe să solicite moduri diferite, mai semnificative, de împlinire. Dacă începem să navigăm prin aceste mări tulburi, căutând cum să ne conectăm în mod semnificativ, deasupra înclinaţiei noastre pentru plăceri de moment, atunci putem fi siguri că nava noastră va ajunge pe un mal sigur.

De asemenea, sper că vom reuși să oferim nevoilor noastre mai mature, satisfacția pe care o caută, realizând nevoia unor relații umane mai profunde și mai pozitive, și făcând acest lucru, să simțim o realitate mult mai plină, mai expansivă și autentică, în comparație cu realitatea noastră actuală.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Articolul meu pe  Newsmax: “Un mod de a inversa predicţia sumbră a pandemiilor ciclce”

Sally Davies, fost ofițer medical şef pentru Anglia, a scris pe The Guardian: „COVID-19 nu este nici prima, nici ultima urgență de sănătate cu care ne vom confrunta. Colegii mei de știință estimează că ne vom confrunta cu o pandemie sau cu o urgență de sănătate cel puțin o dată la cinci ani, de acum încolo. Există șansa ca acesta să fie scenariul optimist. Realitatea ar putea fi mult mai rea”.

Cred că predicția este atât o veste bună, cât și o veste rea. Este o veste bună, deoarece oamenii de știință încep să-și dea seama că pandemia nu este un eveniment unic, ci face parte dintr-un proces permanent de schimbare. În același timp, este o veste rea, deoarece oamenii de știință nu au nicio idee despre ce să facă în legătură cu aceasta. Ei oferă soluții dubioase pentru a atenua distrugerea pe care aceste crize o vor provoca umanității, dar nu au nicio idee cum să le prevină, cum să inverseze traiectoria sumbră și nici măcar nu gândesc în acea direcție.

Suntem deci sortiți să suferim de aici înainte? Nu, nu suntem. Prin consolidarea solidarității noastre, putem inversa traiectoria și preveni cu totul ca astfel de crize să se întâmple.

În 2015, Julianne Holt-Lunstad, renumit neurolog și psiholog la Universitatea Brigham Young, a publicat o analiză amplă care a analizat influența izolării sociale, a singurătății și a vieţuirii singur, asupra sănătății oamenilor. Rezultatele au fost notabile în lumina pandemiei de astăzi. Ea a descoperit că izolarea socială „a dus la o rată crescută de mortalitate de douăzeci și nouă la sută și vieţuirea singur cu treizeci și două la sută – indiferent de vârsta, sex, locație sau cultura subiectului”. (The New Yorker a publicat pe 23 martie.)

Într-un interviu recent pentru ziarul israelian Haaretz, Holt-Lunstad a spus că a fi activ social nu „doar ne prelungește speranța de viață, ci ne influențează și sănătatea în alte moduri, cum ar fi rezistența la viruși” (tradus din ebraică).

În interviu, Holt-Lunstad s-a referit, de asemenea, la un studiu de la Universitatea Carnegie Mellon, care a constatat că persoanele cu multe legături sociale solide au un sistem imunitar mai bun și o rezistență mai bună la virușii de răceală obişnuită, în timp ce persoanele cu puține conexiuni sociale erau semnificativ mai vulnerabile. Cercetătorul a subliniat că, deși nu ar trebui să nu respectăm instrucțiunile autorităților cu privire la distanțarea socială și purtarea măștilor, ar trebui să facem un efort conștient pentru a menține legăturile sociale, sub aceste limitări.

Aceste concluzii coincid cu ceea ce am spus de la începutul epidemiei, dar există mai multe concluzii care pot fi trase din aceste constatări. Cred că nu ar trebui să adoptăm o abordare pasivă aici, ci mai degrabă să fim mult mai proactivi. Virușii au existat cu mult înainte de izbucnirea COVID-19. Am fi putut fi infectați cu mult timp în urmă, dar nu am fost, pentru că sistemul nostru imunitar era mai puternic.

Mai ales în ultimele decenii, am devenit din ce în ce mai izolați și, prin urmare, mai slabi. Această izolare face parte din ceea ce cercetătorii Jean Marie Twenge și William Keith Campbell numesc „o epidemie de narcisism”. În cartea lor cu titlul The Narcissism Epidemic: Living in the Age of Entitlement(Epidemia de narcisism: trăirea în epoca îndreptăţirii) ei stabilesc că, în ultimele decenii, am văzut o creștere exponențială a tendințelor narcisiste în rândul tinerilor și al populației generale.

În cuvinte simple, creștem mult mai egoist decât înainte, mult mai repede decât înainte și, prin urmare, mult mai singuri. Procedând astfel, ne slăbim sistemul imunitar și ne expunem la amenințări pentru sănătate care înainte nu obișnuiau să reprezinte niciun risc. Acesta este motivul pentru care spun în continuare că nu vom găsi un vaccin sau un remediu pentru coronavirus, deoarece chiar dacă vom găsi ceva pentru această plagă, o altă amenințare și mai rea o va înlocui rapid. Acum, în cele din urmă, medicina o confirmă.

Dacă vrem să ne protejăm de viruși și de alte forme de crize naturale, trebuie să lucrăm la coeziunea noastră socială, la relațiile dintre noi, la solidaritatea noastră ca societate și în comunitățile noastre. Aceasta nu este o presupunere teoretică; este o măsură practică pe care trebuie să o luăm pentru a ne proteja pe noi înșine și pe cei dragi de îmbolnăvire și moarte sau de a rămâne marcat.

Modul în care relaționăm unii cu alții, cum ne construim rețelele sociale, ce proiectăm pentru ceilalți și ce valori instalăm în societate au un impact real asupra sănătății noastre. Oamenii bine conectați nu sunt doar mult mai fericiți; sunt, de asemenea, mult mai sănătoși.

Data viitoare când vrem să înlăturăm pe cineva pe rețelele sociale sau chiar dintre prietenii noștri, ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a face acest lucru; ne va lovi înapoi, ca un bumerang. Și după ce ne oprim din a terfeli, să începem să construim o societate pozitivă, care să prețuiască grija și ajutorul. Să nu fim egoiști; pur și simplu nu merită.

Descoperiți o nouă viziune asupra lumii în timpul crizei.

Carte nouă, Lume nouă, Gândire nouă, de Cabalistul Dr. Michael Laitman

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: În 2020 s-a estimat că o treime dintr-o jumătate din populația lumii, aproape două miliarde de oameni, sunt în pericol să-și piardă locul de muncă sau să treacă la angajarea part-time. Tot mai mulți oameni lucrează astăzi de acasă. Pe de-o parte, acest lucru are multe avantaje atât pentru angajatori cât și pentru angajați. Pe de altă parte, am încetat să irosim timp pe conversații neesențiale, fumat, pauze, etc. Dar cel mai crucial lucru este că atunci când am încetat să lucrăm la locurile noastre de muncă am pierdut contactele noastre sociale.

Ce crezi că va înlocui conexiunile pe care le-au avut oamenii la serviciu?

Răspuns: Sunt foarte fericit că aceste legături se disipă deoarece ele erau toate egoiste, construite pe lipsa creșterii corecte.

Comentariu: Contabilizarea pentru orele lucrate atunci când se lucrează de acasă este foarte problematică.

Răspuns: Nu avem nevoie de niciun program de muncă! Avem nevoie ca o persoană să lucreze din inimă 24 de ore pe zi. Asta ar include activitatea fizică, mersul, dormitul și relația lui cu familia sa ca totul împreună să însumeze viața lui. De ce să te uiți la programul de muncă? Cât de mulți oameni lucrează astăzi pe degeaba sau cu beneficiu minim, aparent demonstrând că pozițiile lor sunt necesare?

Întrebare: Crezi că plată ar trebui să fie bazată pe numărul de ore de muncă sau pe rezultate?

Răspuns: Plata ar trebui făcută astfel încât să permită omului să existe adecvat în conformitate cu necesitățile lui indiferent de ce face, unde lucrează sau ce poziție deține. Plata ar trebui să fie mai mult sau mai puțin aceeași pentru toată lumea, în conformitate cu nevoile individuale ale fiecărei persoane.

Întrebare: Cum pot fi determinate nevoile unui individ?

Răspuns: Pentru a raspunde la asta trebuie să studiem oamenii și să creăm grafice bine definite a nevoilor lor. Acesta este tărâmul muncii sociale care va implica foarte mulți oameni. Fiecare ar face o listă cu ce au nevoie. Să spunem că tu trebuie să completezi un formular cu ce ai nevoie pentru o zi, o săptămână, o lună și un an.

Din astfel de rapoarte vom înțelege ce are nevoie toată lumea și vom învăța ce avem nevoie și ce ar putea să fie complet inutil de produs, deoarece asta doar epuizează Pământul.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ce fel de preşedinte american merită Israelul”

Noi, israelienii, vrem întotdeauna ca președintele Americii să fie pro Israel și cu un motiv întemeiat. De zeci de ani, SUA au sprijinit Israelul în multe feluri – financiar, în arena internațională și cu ajutor militar. Acest sprijin nu a venit fără prețul său și SUA au avut întotdeauna cel puțin un anumit control asupra politicii externe a Israelului, dar nu există nicio îndoială că sprijinul Americii pentru Israel ne-a făcut mult bine.

Lumea privește Israelul cu disperare și deseori cu dezgust nu datorită conduitei noastre militare, ci datorită conduitei noastre unii cu alții. Dacă ne comportăm așa cum ar trebui să se comporte Israelul, făcând din unitate principala noastră valoare, atunci oricine este ales la 3 noiembrie va fi un președinte favorabil față de Israel, la fel ca toate celelalte națiuni. Se spune că evreii sunt deștepți. Sper că suntem suficient de inteligenți pentru a învăța din erorile noastre din trecut, astfel încât să nu mai avem nevoie să experimentăm un alt cataclism în cronicile dureroase ale națiunii noastre.

În mai puțin de o lună, America va vota pe acela care va fi președintele ei în următorii patru ani. Cred că acesta este un moment bun pentru a reflecta la ceea ce ne face demni de sprijin. Ce oferim lumii? De ce am stabilit statul Israel, la început? Este doar pentru a servi ca un refugiu sigur după Holocaust? Dacă ar fi așa, atunci sunt sigur că națiunile își regretă deja votul din 29 noiembrie 1947, când au susținut înființarea unui stat evreu.

Cred că pentru a merita sprijinul președintelui american și al oricărei alte țări, poporul Israel trebuie să fie la înălțimea numelui său. S-ar putea să vrem să fim ca toate celelalte națiuni, dar nu suntem. Nu provenim dintr-un singur clan sau trib; nu avem nicio afiliere biologică sau familială. Dimpotrivă, strămoșii noștri provin din clanuri și triburi din toată Semiluna Fertilă, care erau adesea ostili unii față de ceilalţi. Acești refugiați din propriile națiuni au devenit o națiune separată, deoarece aveau aceeași ideologie, aceeași idee spirituală că unitatea și iubirea față de ceilalți trebuie să depășească toate celelalte valori. Acesta este motivul pentru care am început oficial națiunea, numai după ce am fost de acord să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă”.

Ne-am luptat cu angajamentul nostru de a ne uni, de-a lungul anilor noștri în deșert și am obținut suveranitatea, numai după ce am atins unitatea. Când unitatea noastră s-a dezintegrat, am fost exilați în Babilon. Când ne-am reunit sub amenințarea de distrugere a lui Haman, ni s-a dat încă o dată Israelul. Dar apoi am început să ne urâm reciproc până la punctul în care ne-am măcelărit și ne-am înfometat, în timp ce legiunea romană asedia zidurile Ierusalimului, iar asta ne-a făcut nevrednici să avem un pământ al nostru și am fost exilați până acum.

După al doilea război mondial, ni s-a mai dat o șansă de suveranitate. Dar dacă nu ne ridicăm la provocare, națiunile nu ne vor susține. Dacă nu găsim o modalitate de a fi din nou „ca un singur om cu o singură inimă” și nu dăm un exemplu de unitate lumii, națiunile nu vor vedea nici un scop ca noi să fim aici.

Dacă astăzi s-ar face un alt vot privind înființarea statului Israel, crede cineva că vom primi cele două treimi voturi favorabile? Indiferent de politica noastră externă, națiunile ne vor condamna, atât timp cât suntem un exemplu de beligeranță și diviziune internă. Lumea se uită la Israel cu disperare și deseori cu dezgust, nu din cauza conduitei noastre militare, ci din cauza conduitei noastre între noi. Dacă ne comportăm așa cum ar trebui să se comporte Israelul, făcând din unitate principala noastră valoare, atunci oricine va fi ales la 3 noiembrie, va fi un președinte favorabil față de Israel, la fel ca toate celelalte națiuni.

Se spune că evreii sunt deștepți. Sper că suntem suficient de inteligenți pentru a învăța din erorile noastre din trecut, astfel încât să nu mai avem nevoie să experimentăm un alt cataclism în cronicile dureroase ale națiunii noastre.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Există adevăr, într-o eră a ştirilor false?”

Într-un timp în care fiecare canal TV, site de știri și ziar are o agendă politică, ne putem aștepta ca cineva să spună adevărul? Chiar și rețelele de socializare sunt afectate de părtinire, deci ce putem cere presei principale?

Mai rău încă, mulți oameni, care sunt conștienți de faptul că presa principalăobișnuită înclină știrile pentru a se potrivi cu agenda lor politică, se îndreaptă spre surse de știri alternative, cum ar fi bloguri personale și conturi Twitter și alte site-uri de socializare, mai puțin cunoscute. Aceste surse adesea publică informații neverificate. Drept urmare, zvonurile și dezinformarea abundă pe reteua web. Deci, ce poate face cineva, care vrea să știe adevărul despre ceva important? Într-adevăr, nu prea mult. În ceea ce privește mass-media, este deja un război complet și pur și simplu nu poți ști ce se întâmplă cu adevărat. Singurul lucru de care putem fi siguri este că știrile false nu mai sunt o excepție.

Nu putem învinui mass-media pentru poveşti deformate. Procedând astfel, ei doar își slujesc clienții, dintre care majoritatea nu doresc adevărul, ci știri care răspund opiniilor lor actuale. Majoritatea oamenilor vor doar să consolideze ceea ce cred deja despre cealaltă parte. Prin urmare, singura modalitate de a schimba mass-media este să ne schimbăm atitudinea față de toate părțile societății. Dacă devenim incluzivi, la fel vor face și mass-media. Dacă rămânem beligeranți, mass-media va continua să satisfacă atitudinea noastră. La urma urmei, supraviețuirea lor depinde de popularitatea lor.

Dacă vom căuta alinare, în această stare întunecată, este prin a vedea că fiecare corectare începe cu găsirea problemei. Cu câțiva ani în urmă, nimeni nu credea că există știri false, cu atât mai puțin considerate că ar putea afecta marii jurnaliști. Acum, că știm că se întâmplă, acum că știm că ar trebui să ne raportăm la fiecare știre cu un strop de îndoială, putem începe să căutăm corectări. La fel ca în medicină, primul pas spre vindecare este diagnosticul.

Cu toate acestea, există o piedică serioasă în căutarea adevărului: absența unei alternative. Prin alternativă, nu mă refer la știri alternative; acestea sunt din abundență. Prin „alternativă”, mă refer la o atitudine alternativă. Oamenii vor recunoaște că știrile false sunt agresive numai atunci când recunosc că atitudinea lor față de ceilalți este dăunătoare propriului interes. Când încep să caute modalități de a combate ura care afectează societatea, vor descoperi că mass-media hrănește ura și o vor forța să-și echilibreze glasul.

La fel cum îmbrățișăm și iubim toate părțile naturii, vânătorii și vânatul, primăvara și toamna, tot așa ar trebui să ne tratăm unii pe alții. Dacă se dezvăluie ura intensă, este un semn că va urma și o iubire la fel de intensă. În loc să ne temem de ea, ar trebui să îmbrățișăm procesul și să-l ajutăm să se manifeste, grăbind apariția iubirii care urmează urii. Această diversitate de stări, acest echilibru dinamic este singura știre adevărată și fiecare sursă de știri care îți spune altfel, care încearcă să te convingă că numai tu ai dreptate sau doar tu greșești, este o știre falsă.

Cu alte cuvinte, pentru a schimba mass-media, mai întâi trebuie să ne schimbăm propria atitudine față de ceilalți. În consecință, mass-media va difuza conținut care se potrivește aspirației noastre și va înceta să denigreze oamenii care au alte interese.

Există un motiv bun pentru care ar trebui să ne schimbăm atitudinea: în realitate nu există o singură părere. Totul are opusul său, fără de care nu ar putea exista. Nu ar fi zi dacă nu ar fi noapte; nu ar fi cald dacă nu ar fi frig; nu ar exista iubire dacă nu ar exista ură; nu ar exista democrați dacă nu ar exista republicani; și nu ar exista liberali dacă nu ar exista conservatori. Existența uneia fără cealaltă este la fel de posibilă ca și existența unei singure fețe a unei monede. Îți poți imagina un ban doar cu cap, nu și cu pajură?

La fel ca în natură, contrariile din societatea umană nu se contrazic, ci se completează reciproc, într-un echilibru dinamic. Dacă am putea vedea că propria noastră existență ca oameni, definiția a ceea ce suntem ca indivizi, valorile, credințele și etica noastră depind și sunt adesea definite de cei cu care nu suntem de acord, poate că am fi mai respectuoși unii cu alții.

Dacă ne gândim cu adevărat la asta, dacă observăm atât natura, cât și societatea umană de-a lungul istoriei, vom constata că acestea s-au deplasat întotdeauna de la stânga la dreapta, de la apus la răsărit, cu fluxuri şi refluxuri, intrări și ieșiri, urcări și coborâri, și de la cald la rece. Aceste stări de schimb ne-au adus acolo unde suntem, ne-au făcut cine suntem și sunt la fel de veșnice ca realitatea însăși. Ele sunt, de fapt, realitatea.

La fel cum îmbrățișăm și iubim toate părțile naturii, vânătorii și vânatul, primăvara și toamna, tot așa ar trebui să ne tratăm unii pe alții. Dacă se dezvăluie ura intensă, este un semn că va urma și o iubire la fel de intensă. În loc să ne temem de ea, ar trebui să îmbrățișăm procesul și să-l ajutăm să se manifeste, grăbind apariția iubirii care urmează urii. Această diversitate de stări, acest echilibru dinamic este singura știre adevărată și fiecare sursă de știri care îți spune altfel, care încearcă să te convingă că numai tu ai dreptate sau doar tu greșești, este o știre falsă.

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Crezi că toate problemele pot fi rezolvate?

Răspuns: Absolut oricare! Totul depinde pe ce nivel este și cum să o rezolvi.

Toată natura este determinată și se supune legilor clare ale luminii și a vasului (dorința). Deciziile vin de sus în jos și nu este nicio surpriză.

Și deși acest lucru ne este ascuns, în general nu este nimic necunoscut în natură. Cu toate acestea, noi nu putem să calculăm, așa cum studiem teoria probabilității la universitate, cât de înaltă este probabilitatea unei decizii particulare. Einstein de asemenea a spus: “Dumnezeu nu se joacă zaruri”.

Întrebare: Adică soluții multe există doar în raport cu omul? Este cu adevărat o soluție clară?

Răspuns: Desigur! Deoarece începutul și finalul naturii sunt absolut conectate. Dar în privința omului, această natură unificată există într-o formă de neînțeles, încât el a adunat-o în el însuși și pune toate cuburile într-o singură piramidă netedă.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/11/20

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cercuri: Atmosfera Unității

Observație: Atmosfera caldă de unitate creată de participanți ar trebui să fie în fruntea tuturor priorităților mesei rotunde. Aceasta este singura modalitate de a ajunge la o decizie unanimă.

Comentariul meu: Dacă vom crea o atmosferă de unitate care ne leagă, soluția va fi corectă. Astfel, dacă ne străduim să creăm mediul potrivit, vom obține o soluție 100% corectă ca rezultat.

Din „Abilitățile de management” KabTV, 09.07.2020

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Cabala – Un pod care conectează evreii

Întrebare: Acum două sute de ani reformiștii americani au vrut să ia religia părinților, tradițiile lor și să le adapteze la modernitate. Acest conflict dintre evreii ortodoxi din Israel și reformiștii americani continuă până în această zi. Care poate să fie podul care îi conectează deasupra tuturor tradițiilor și divizărilor.

Răspuns: Nimic cu excepția științei Cabala, care este baza, nucleul, partea interioară a iudaismului și explică cine sunt evreii, de unde au venit, ce ar trebui să fie, ce să aducă în lume și care este scopul lor. Doar în acest caz ceva se va schimba.

Remarcă: Dar a fost scris despre asta peste tot, iar ei pot citi asta.

Răspunsul meu: Nu vor putea să citească deoarece nu vor dori. Chiar dacă citesc, nu vor lua aceste cuvinte în considerație, mult mai puțin să le realizeze ei înșiși. Pare că nu există pentru ei.

Întrebare: Asta înseamnă căci Cabaliștii trebuie să dea un exemplu?

Răspuns: Cabaliștii vor trebui să se organizeze pe ei înșiși. Sper că asta se va întâmpla în următorii 10, 20 de ani. În același timp lumea se va scufunda în abisul dezbinării și a tot felul de crize: politice, militare, economice,naturale și climatice. Ca rezultat, iudaismul trebuie să-și explice lui însuși și celorlalți că în asta este atitudinea corectă a omului față de om și față de natură, care va aduce totul în echilibru.

Acesta este scopul evreilor: să devină o lumină pentru popoarele lumii. Întâi pentru tine însuti și apoi pentru ceilalți.

De pe KabTV “Analiza sistematică a dezvoltării poporului Israel” 11/18/19

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Comentariu: Dacă astăzi întâlnești un om simplu pe stradă și vorbești cu el, acesta în principiu, nu cunoaște numele înțelepților, sau chiar probabil nici pe Regele Solomon. Însă numele “Steve Jobs” îi este familiar. Este fondatorul Apple, um om care a contribuit foarte mult pentru lumea noastră.

Aș vrea să explicit unele dintre citatele lui din punctul de vedere al unui Cabalist. “Obișnuiam să fiu mult peste partea creșterii, dar m-am întors de partea naturii”.

Răspunsul meu: Ereditatea este punctul de început. Cu toate acestea, în principiu, totul este determinat de mediu.

Întrebare: Înseamnă că mediul poate să schimbe ereditatea mea?

Răspuns: Eu nu văd nimic negativ în legătură cu ereditatea, chiar dacă este rea. Mediul conturează omul. Este ca și cum îl pune într-o menghină și îl procesează cum vrea, ca pe un strung. Rezultatul este un produs complet nou.

Întrebare: Aici nu am deloc nicio libertate?

Răspuns: Nu. Deloc! Sunt calități inițiale, însă mediul știe cum să lucreze cu ele și face din om ce este necesar.

Întrebare: Eu caut un mediu sau mediul mă găsește?

Răspuns: În principiu nici tu nici mediul, asta este deja dat de sus, scopul superior.

Citat: Steve Jobs, “Câteodată când faci inovații, faci greșeli. Cel mai bine este să le recunoști rapid și să continui cu îmbunătățirea celorlalte inovații ale tale”.

Răspunsul meu: În principiu, întreagă noastră viață este compusă doar din greșeli. Atunci când recunostem aceste greșeli la fiecare pas pe drum, mergem pe calea corectă.

Întrebare: Facem tot timpul ajustări după fiecare pas și tot facem greșeli?

Răspuns: Desigur. Facem doar greșeli! Cu toate acestea, inițial, la fiecare pas, descoperim natura noastră rea și la fiecare pas încercăm să o corectăm.

Întrebare: Din cauza faptului că natura noastră este egoismul, fiecare pas pe care îl facem este o greșeală?

Răspuns: Fiecare pas al nostru este dinainte o greșeală, însă depinde de noi cum să facem o greșeală adecvată. Adică să facem greșeli pentru a învăța.

Citat: Steve Jobs, “Timpul tău este limitat, așa că nu-l irosi trăind viața altcuiva”.

Răspunsul meu: Asta este corect. Să găsească propriul său lucru, propia linie, singur și să meargă doar în asta și niciodată să nu se predea opiniei, filozofiilor și ideilor altor oameni, asta este o sarcină foarte importantă pentru om. Cred că asta cu certitudine este doar pentru câțiva. Omul trebuie să experimenteze foarte mult pentru a nu fi receptiv la ideile altor oameni și să le urmeze.

Să experimentezi înseamnă să analizezi, să procesezi în tine însuti, să decizi, să te temi, să te ridici, să urci și să cazi. Cu alte cuvinte, trebuie să fie un om care cere tot timpul un sens interior de la viață.

Citat: Asta se presupune că a fost ghidarea lui Steve Jobs în tot: “Dacă încă nu ai găsit-o, continua să cauți. Nu te opri. Așa cum este cu toate lucrurile inimii, vei știi atunci când o găsești”.

Răspunsul meu: Da. Cu siguranță. Doar când o găsești tu vei înțelege cu adevărat ce anume căutai. Dacă am ști în avans ce să căutăm, noi nu ar trebui să o căutăm. Asta ar fi clar pentru mine.

Întrebare: Un Cabalist caută? Un Cabalist are o asemenea căutare?

Răspuns: Cabalistul caută un singur lucru – un salt către Creator. Nu contează ce se va întâmpla în asta. Principalul lucru este să fie mai aproape. Iar asta este singura să sarcina.

Comentariu: Atunci când acest lucru are loc, reiese că el a înțeles totul într-un mod complet diferit?

Răspunsul meu: Desigur! Nu contează, nu pune deloc această întrebare! Nu-și ordonează viitorul pentru el – ce vrea să fie și cum să simtă. Nu! Doar să fie mai aproape.

De pe KabTV “Știri cu Michael Laitman” 5/25/20

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→