Michael Laitman, în The Times of Israel: “Sensul a fi evreu ”

Am primit un e-mail de la un bărbat care s-a convertit la iudaism într-o sinagogă reformată din Arizona, SUA. Spre consternarea lui a descoperit că convertirea sa nu a fost recunoscută de confesiunile conservatoare și ortodoxe. Drept urmare a început să caute semnificația de a fi evreu și m-a întrebat ce spun înțelepciunea Cabala și Cartea Zohar despre asta.

Pentru început, înțelepciunea Cabala nu are legătură cu corpul unei persoane sau cu acțiunile materiale ale cuiva. Vorbește și se referă doar la dorințele din inima cuiva și cum ne ajută să ne unim unul cu celălalt și cu puterea unității, Creatorul. Drept urmare, înțelepciunea Cabala nu se referă la religia formală a cuiva, ci doar la starea spirituală a cuiva. Cu alte cuvinte, o persoană poate fi evreu și membru al națiunii israeliene la un moment dat şi un gentil (non-evreu) în următorul moment. În același timp, cineva poate fi născut într-o religie complet diferită, totuși poate fi privit ca membru al poporului Israel în sens spiritual. Sper că explicația mea de mai jos va clarifica ce vreau să spun prin aceste afirmații, care știu că vor surprinde pe mulți.

Cuvântul ebraic pentru „evreu” este Yehudi, de la cuvântul yechudi[unic sau unit]. Unitatea este inima și sufletul iudaismului și în special unitatea deasupra diferențelor și diviziunilor. Regele Solomon a spus (Proverbs 10:12): „Ura stârnește ceartă, iar dragostea va acoperi toate crimele”. Cartea Zohar (porțiunea Aharei Mot) descrie relația dintre unirea tocmai mai presus de ură și ceea ce înseamnă aceasta pentru întreaga lume: „‘Ce bine și cât de plăcut este ca și frații să locuiască împreună.” Aceștia sunt prietenii, ‎ întrucât stau împreună nedespărțiţi. La început, par oameni în război, care doresc să se omoare între ei. Apoi se întorc să fie în iubire frățească.‎ … Și voi, prietenii care sunteți aici, așa cum ați fost în iubire și afecţiune înainte, nu vă veți despărți de acum încolo… și prin meritul vostru va fi pace în lume”.

Strămoșii poporului Israel s-au unit atât de profund încât au devenit ca unul, sau așa cum a descris marele comentator RASHI „ca un singur om cu o singură inimă”. Numai odată ce au atins acea unitate profundă, ei au fost proclamați națiune, unindu-se cu puterea de dăruire la care ne referim drept Creator, și unii cu alții. Odată ce au atins acea unitate, li s-a poruncit să conducă lumea către unitate, așa cum a descris-o Profetul Isaiah (42:6-7)„Te voi pune ca… lumină pentru neamuri, ca să deschizi ochii orbi, să scoateţi prizonierii din temniță și pe cei ce locuiesc în întuneric din închisoare.”‎

Într-adevăr, dacă examinăm strămoșii întemeietorilor națiunii israeliene, vom descoperi că cei mai mari dintre ei aveau rădăcini non-evreiești. Au atins măreția pentru că au unit oamenii, nu datorită vreunui privilegiu ancestral. Avraam, întemeietorul neamului nostru nu s-a născut evreu; naţiunea nu a existat înainte de vremea lui. Soția lui Moise, Sefora a condus femeile poporului lui Israel împreună cu sora lui Moise, Miriam după ce au ieșit din Egipt și au trecut Marea Roșie. Rabbi Akiva cel mai mare înțelept după Moise, ai cărui discipoli au scris Cartea Zohar și Mishnah (baza iudaismului), s-a născut din părinți care nu s-au născut evrei.

Un altul dintre cei mai mari discipoli ai rabinului Akiva, rabinul Meir, care este al treilea înțelept cel mai frecvent menționat în Mishnah și a cărui soție Bruriah este citată în Gemara, descinde din împăratul roman Nero. Și ultima în această listă, dar cu siguranță nu în ultimul rând, Ruth moabita, eroina poveștii biblice, a fost străbunica celui mai mare rege al Israelului, regele David și a cărei dinastie au fost regii poporului Israel timp de secole, în cele mai mari vremuri ale Israelului.

Prin urmare vedem de ce înțelepciunea Cabala nu acordă atenție strămoșilor fizici. Dacă o persoană crede că unitatea tuturor oamenilor este valoarea supremă, că orice altceva este secundar ei, și se străduiește să unească toți oamenii „ca un singur om cu o singură inimă” în sens spiritual, acea persoană este considerată un membru al poporului lui Israel.

Din perspectiva spirituală, așa cum o vede înțelepciunea Cabala, a fi evreu nu are nimic de-a face cu culoarea sau crezul cuiva. Singurul „test” este dacă cineva se străduiește pentru unitate sau pentru egocentrism. Atât timp cât cineva alege unitatea, este Israel. Dacă ați urmărit vreodată una dintre lecțiile mele, veți vedea că am studenți din toată lumea și din orice etnie și mediu. Singurul lucru care ne unește pe toți este aspirația noastră de a ne uni mai presus de toate diferențele. Acesta este poporul spiritual al lui Israel.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în The Times of Israel: “Carne de cultură – un pas sensibil pentru civilizație ”

Un articol de ziar care mi-a fost trimis săptămâna trecută declara: „U.S. Food and Drug Administration (FDA) a aprobat primul său produs din carne cultivată în laborator ca fiind sigur pentru consumul uman… Produsul este un pui „fără sacrificare” , crescut din celule cultivate, care ar putea fi lansate publicului în câteva luni.” Dacă această dezvoltare este comercializată cu succes și dacă sunt menținute condițiile adecvate pentru producerea cărnii sigure și sănătoase și există un mare „dacă” în jurul acestei ultime condiții, atunci sunt pentru asta.

Astăzi, majoritatea oamenilor trăiesc în orașe. Rareori văd legătura dintre alimentele pe care le cumpără din supermarket și de unde provine. Dacă legumele pe care le mănâncă sunt cultivate fără pământ sau dacă carnea pe care o cumpără provine mai degrabă de la o fabrică decât de la un animal care a fost sacrificat pentru a o produce, nu cred că le pasă. De fapt, mulți oameni ar fi bucuroși să audă că produsul din carne de pui pe care l-au cumpărat nu provine de la un pui adevărat și că nicio pasăre nu a fost sacrificată pentru a le pregăti cina.

În plus, având în vedere costul creșterii vitelor și păsărilor de curte, carnea și puiul cultivate în laborator vor fi probabil mai ieftine de făcut și mai ieftin de cumpărat. Pentru mulți oameni, mâncarea sănătoasă este un lux, așa că poate că acest lucru o va face puțin mai accesibilă.

De asemenea, există un beneficiu clar pentru mediu în producerea cărnii de cultură, cultivată în laborator, în comparație cu carnea care provine de la animale. Animalele au nevoie de zone de pășunat, care nu numai că epuizează vegetația, ci și distrug habitatul natural al faunei sălbatice.

Într-un viitor mai îndepărtat, cred că alimentele cultivate în mod natural vor dispărea cu totul. S-ar putea ca oamenii să cumpere cutii care conțin alimente care nu pot fi recunoscute ca nimic din ceea ce știm astăzi, care nu vor fi nici legume, nici carne, ci cu totul altceva. Nu am nicio problemă cu ele, mai ales că eu însumi nu sunt un mare fan al cărnii. Nu sunt vegetarian, dar nici nu sunt fascinat de carne. Atât timp cât omenirea produce alimente adecvate, nu am nicio problemă să fie produse într-un laborator sau într-o fabrică și nu cred că ar trebui să ne gândim la asta.

Cred că ar trebui să ne gândim la atitudinea noastră față de lucrurile din jurul nostru. Trebuie să învățăm să tratăm totul cu decență și bunătate și să înțelegem că suntem dependenți unul de celălalt la toate nivelurile, de la mineral, la plantă, la animal și la nivel uman. Dacă înțelegem cât de vitali suntem cu toții pentru perfecțiunea planetei noastre, cum ne completăm reciproc și cum bunăstarea noastră depinde de bunăstarea tuturor locuitorilor Pământului, ne vom comporta corect și va exista o mulțime de mâncare pentru toată lumea.

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “De ce Tora are atât de multe interdicții ciudate, cum ar fi consumul de crustacee sau purtarea țesăturilor amestecate?“

În primul rând, este important să înțelegem că Tora nu descrie lumea noastră. Tora este numită „sfințenie”, care în ebraică înseamnă ceva diferit și separat de lumea noastră. Ea explică legile spirituale ale lumii spirituale superioare și astfel, explică ceea ce este permis și interzis pentru o persoană care se află în lumea spirituală, care o atinge și o percepe.

Trăim într-un fel de bule, ale cărei legi nu le înțelegem cu adevărat. Învățăm câte puțin despre legile din științele lumii noastre, cum ar fi fizica și chimia, dar nu suntem familiarizați cu legile reale.

Tora, sau Înțelepciunea Cabala, descrie legile spirituale care devin revelate ca forțe ale naturii superioare. Natura superioară este numită „forța de dăruire” sau o forță altruistă, iar natura lumii noastre este forța de primire sau forța egoistă. Astfel, există o lege foarte simplă a naturii superioare: este interzis să fii egoist.

În natura spirituală superioară, orice acțiune pe care o facem în beneficiul nostru este interzisă, în timp ce orice acțiune pe care o facem în beneficiul altora este numită Mitzva (poruncă).

Despre interdicțiile din Tora, este scris că Hillel i-a spus prozelitului care a venit la el: „Nu face altora ceea ce tu urăști”. În legătură cu Mitzvot, acțiunile de corectare pe care le facem în spiritualitate, cei care sunt în atingere spirituală, care au revelat lumea spirituală, au o imagine clară a ceea ce este permis și interzis. În lumea noastră însă, nu este atât de clar. De exemplu, o persoană obișnuită din această lume nu vede ce fel de încălcare sau rău comite atunci când aprinde o lumânare sau o lampă în ziua de Sabat – și nici nu ar trebui.

Pe scurt, în natura spirituală superioară, este interzisă folosirea ego-ului și este permisă folosirea forței dăruirii și iubirii.

Bazat pe videoclipul „Care sunt interdicțiile din Tora?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman. Fotografie de Taylor

Filed under: Criza, globalizare, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în The Times of Israel: “Cine este o regina a frumuseţii?”

Pentru prima dată din 1950, nu va avea loc nici un concurs de frumusețe Miss Israel în Israel, iar Israelul nu va trimite un concurent la concursul Miss Univers care va avea loc în Statele Unite în ianuarie. Potrivit  i24 News, decizia „a stârnit multe reacții, unii deplângând sfârșitul evenimentului, în timp ce alții s-au bucurat. În ultimii ani”, continuă povestea, „concursul a fost criticat pe motiv că femeile sunt judecate doar după aspectul lor fizic”.

Eu simpatizez cu criticii. Nu cred că lungimea picioarelor unei femei este o etapă pentru frumusețea ei. În plus, cum poate cineva să decidă care este cea mai frumoasă femeie din lume când fiecare rasă și etnie are propriul aspect caracteristic? Cum putem compara standardul japonez de frumusețe cu standardul european de frumusețe și cine poate spune care este mai frumos?

Pentru a pretinde că aceste fete sunt tratate ca orice altceva decât ca obiecte, judecătorii le pun concurenților întrebări stupide, la care nimeni nici măcar nu așteaptă răspunsuri sincere. Dacă ar fi să le credem, am crede că toate fetele și-au dorit pacea mondială și toate sunt profund tulburate de schimbările climatice.

Un student de-al meu mi-a spus că concursul își pierde din popularitate și a întrebat de ce cred că se întâmplă asta. M-am bucurat să aud despre asta; Cred că ar putea fi un semn că ne maturizăm și începem să privim dincolo de fizic.

Este timpul să începi să cauți frumusețea interioară pentru că la sfârșitul zilei, asta îi face pe oameni fericiți. Când cauți frumusețea interioară a unei femei, vei descoperi că nu o poți măsura. Acest lucru este valabil nu numai pentru femei, ci și pentru toți oamenii. Când le cauți frumusețea, aceasta este întotdeauna ascunsă.

Frumusețea unei persoane evoluează în timp. Este definită de conexiunile cu alți oameni și cu mediul. Oamenii frumoși sunt oameni grijulii, oameni care simpatizează cu durerile și greutățile altora și vor să-i ajute să se simtă mai bine.

Astfel de sentimente sunt un dar, însă le putem dezvolta și noi. Odată ce recunoaștem cât de egoişti suntem, putem învăța să ne schimbăm.

Nu este un proces pe care cineva îl poate face singur, dar dacă noi ca societate decidem că ne-am săturat de cultura “Eu! Pe mine! Mie!* vom putea să învățăm să gândim mai mult în termeni de “Noi!” și mai puțin în ceea ce privește “Eu!”. Cu siguranţă este un mod mai bun de a promova pacea mondială decât desfășurarea concursurilor de frumusețe Miss Univers.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Femeile joacă un rol foarte important în corectarea lumii. La urma urmei, această lume există doar datorită femeilor. O femeie este o casă, cumpărături și gospodărie. O femeie dă naștere copiilor și, de asemenea, îi crește, educă și are grijă de ei.

Toată lumea înțelege perfect cum ar arăta un bărbat dacă nu ar exista o femeie lângă el; ar arăta ca un băiat care este mereu nespălat, dezorganizat și neconcentrat.

O femeie este o creatură atât de specială în lume care îi aduce ordine și menține această ordine. Niciun bărbat nu o poate înlocui în asta, deoarece așa funcționează această lume. În iudaism, o femeie este numită „casă”. Prin urmare, este datoria femeii să pună ordine în viață în fiecare casă, în fiecare sat, în fiecare oraș și în fiecare țară. Totul este în mâinile voastre și fiecare bărbat și fiecare femeie ar trebui să participe la această lucrare.

O femeie este numită „casă” pentru că soțul ei în cele din urmă face ceea ce îi cere acasă. Se pare că lumea este condusă de femei. Numai că nu vor să o declare cu voce tare pentru că natura unei femei este de așa fel încât îi place să rămână modestă în umbră și nu vrea să-și asume responsabilitatea.

Pentru a schimba această lume în bine, femeile trebuie să devină mai feminine, iar atunci bărbații le vor asculta. Un bărbat iubește când o femeie este blândă, tăcută și îl ascultă mai mult decât pe cineva care este nepoliticos și pretențios. Dar femeile știu bine când să strige la soț și când să plângă, așa că ele conduc cu aceste două vâsle nava familiei pe linia de mijloc.

Femeile ar trebui să înțeleagă că depinde doar de ele să putem face această lume mai bună și mai stabilă. Se spune că „poporul lui Israel a ieșit din Egipt (din sclavie) în virtutea femeilor drepte”. O femeie dreaptă este cea care știe ce este dreptatea, care este scopul și cum să stabilească relația corectă cu soțul ei, precum și cu toate femeile și toți bărbații din lume, astfel încât să existe un spirit de garanție reciprocă în lume. Acesta este un lucru grozav.

Dacă femeile realizează că de ele depinde corectarea supremă a lumii și își asumă această misiune, atunci toată lumea le va urma, iar noi vom reuși. Fiecare bărbat își amintește că atunci când era copil, a fost crescut de femei: mama lui, bunica, sora mai mare, profesoara de grădiniță, profesoara de școală etc. Deci, de ce să nu continuăm această îngrijire corectă, amabilă și devotată. Este necesar să conectăm puterea feminină la guvernarea lumii și în această formă ne vom apropia cu siguranță de o viață bună.

Problema este că le învățăm pe femei cum să devină femei de afaceri. Totuși, sarcina unei femei, ca într-o familie, este să aibă grijă de un bărbat și să-l sprijine. Fără sprijin înțelept, bărbații vor crește ca niște huligani, precum copiii străzii. Este exact ceea ce vedem astăzi în lume.

Cu toate acestea, cu sprijinul corect al unei femei care știe să se comporte și continuă să fie un educator și un profesor inteligent pentru un bărbat, bărbații buni cresc din bărbați, și devin sensibili și respectuoși cu femeile. Este nevoie de timp și de multă muncă reciprocă între bărbați și femei pentru ca bărbații să realizeze că este necesar să coopereze cu femeile și de asemenea, să le lase să iasă în prim-plan.

Femeile ar trebui să înțeleagă că nu se pot ascunde în spatele bărbaților; trebuie să se comporte la fel ca acasă, unde o femeie preia întreaga gospodărie: curăță, gătește și spală.

Acest mod de viață familial ar trebui extins la întreg spațiul din afara zidurilor casei, iar atunci va trebui să alăturăm bărbații acestei munci. La urma urmei, în loc de simplă spălare, vom avea nevoie de o fabrică de spălătorie, iar în loc de simplu gătit în bucătărie, de o fabrică de procesare a alimentelor, unde lucrează mulți bărbați și femei. Aceasta este o scară complet diferită și este viitorul.

KabTV “Conversaţie cu jurnaliştii” 15.11.2022

Filed under: Criza, globalizare, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Trebuie să dăm un exemplu întregii lumii prin ceea ce ce realizăm dacă folosim cunoștințele Cabalei pentru a uni, nici măcar masele, ci câteva zeci de mii de oameni.

Cât de bine, aerisiți și spirituali vor începe să se simtă. Ce interacțiuni bune se vor dezvolta între ei. Pe măsură ce va crește siguranța și curățenia în zonele în care locuiesc, vor exista mai puține boli și mai puține probleme cu copiii. Chiar și banii pe care îi au vor fi deodată suficienți pentru toate. Omul, fără a schimba nimic, nu va mai avea probleme.

Lumina superioară care se manifestă între noi va începe cumva să medieze totul și să liniștească. Și oamenii vor fi de acord cu asta și vor fi mulțumiți. Vor înceta să fie bolnavi, vor începe să zâmbească. Așa descrie Baal HaSulam viitoarea societate în articolul său „Ascunderea și dezvăluirea feței Creatorului”. Putem ajunge la asta.

Putem face oamenii fericiți? Aș da tot ce știu și înțeleg pentru asta.

Astăzi, pentru majoritatea țărilor, aceasta ar fi o metodă de salvare. Și mâine va fi la fel pentru întreaga lume.

KabTV „Am primit un apel. Două moduri de dezvoltare a umanității” 19.10.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce înseamnă pentru tine Sabatul?“

Sabatul este starea de sfârșit de corectare a ego-ului, vârful dezvoltării noastre, în care totul funcționează într-o manieră ideală, numai în direcția dăruirii, oferirii, împlinirii și iubirii de ceilalți.

Interdicțiile din Sabat discută despre acțiuni pe care ni s-a permis să le facem înainte de sfârșitul corectării ego-ului, când încă nu era în totalitate pentru a dărui. Am fost odată într-un sistem numit „sufletul lui Adam HaRishon”, în care toți eram strâns legați prin fire de dăruire și iubire ca unul. Sistemul s-a spulberat printr-o acțiune numită „păcatul Arborelui Cunoașterii”. A fost o acțiune în care am început să dorim să primim egoist, numai în beneficiul nostru personal. Conexiunile din interiorul acelui sistem și dintre părțile sale s-au spulberat și tot ceea ce a avut loc de atunci este ca noi să reconectăm părțile acelui sistem la starea la care se aflau înainte de distrugere.

Există o confuzie între părți, deoarece acestea au căzut și s-au amestecat unele cu altele și trebuie să analizăm fiecare dorință a noastră, care este rezultatul acelei zdrobiri: la ce este raportată? Este în favoarea sau împotriva conexiunii? Ce fel de conexiune există între aceste dorințe? Ce fel de constelație ar trebui să fie? Aceasta este munca noastră pe o perioadă de ceea ce numim „6.000 de ani”.

Sabatul este numit „ziua sfârșitului corectării” unde toate dorințele se interconectează într-o conexiune ideală. Este o restaurare perfectă a sufletului lui Adam HaRishon la forma corectată în care era înainte de sfărâmare.

Interdicțiile din Sabat provin din aceea că Sabatul este o stare complet corectată, iar într-o stare perfectă nu este loc de muncă suplimentară, deoarece totul este deja corectat. Adăugarea într-o astfel de stare nu ar putea decât să aducă ruină, motiv pentru care există interdicții de a efectua tot felul de lucrări în Sabat, fie ele mici sau mari.

Bazat pe videoclipul „Ce este Sabatul?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Să presupunem că o persoană are tendința de a fura. Ce măsuri ar trebui luate împotriva lui?

Răspuns: Corectarea. Toată lumea fură. Toată lumea! Nici tu, nici eu nu putem garanta pentru noi înșine. Depinde de unde, cum, ce, conștient, inconștient, sau poate a fost etichetat cumva.

Nu poți permite cuiva să fie în preajma unor astfel de lucruri pe care le poate fura. Trebuie să-l protejăm de astfel de acțiuni. Totul depinde de nivelul de educaţie a lui.

Desigur, dacă am o tendință naturală de a fura, atunci nu mi se permite pur și simplu să fac anumite lucruri. Trebuie să învățăm să măsurăm gradul de corectare al omului, iar pentru aceasta trebuie să-l vedem și să-l includem în noi. Nu este simplu. Nimeni nu a reușit încă să facă asta. De aceea toată lumea fură.

Întrebare: Cum putem face asta într-o societate cabalistă?

Răspuns: Totul se bazează pe principii complet diferite într-o societate cabalistă. După cum scrie Baal HaSulam în cartea Scrierile ultimei generații, fiecare primește atât cât are dreptul, în funcție de măsura pe care societatea o stabilește în funcție de nevoile personale și familiale ale unei persoane. Prin urmare, nu trebuie să furi. Nu există de unde să furi și nu este nevoie să faci asta.

Omul este în mod constant într-o stare de a fi influențat de mediul corect și urmează în mod sistematic o pregătire, perfecționându-se pe cont propriu și participând la cursuri de perfecționare.

Dacă începem să reducem treptat economia, să închidem întreprinderi nu prin directivă, ci conform educației noastre și să trimitem oamenii la cursuri, atunci criza s-ar calma și nu ar fi supraproducție. Mai întâi trebuie să investești totul în educație.

KabTV “Am primit un apel.Pedeapsa idealăt” 05.10.2013

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ONU poate declara, dar numai noi determinăm ”

Pe 11 noiembrie, Comitetul Politic Special și de Decolonizare al Națiunilor Unite (Comisia a patra) a aprobat șase proiecte de rezoluţie, dintre care unul va „solicita un aviz consultativ de la Curtea Internațională de Justiție cu privire la Israel și Teritoriul Palestinian Ocupat”.

Ceea ce cred că ar trebui să facem cu adevărat în legătură cu această decizie este nimic. Ar trebui să-l ignorăm ca și cum nu s-ar fi întâmplat niciodată, sau nu am auzit despre asta.

Potrivit rezoluției, Adunarea trebuie să „ceară Israelului să înceteze toate măsurile care încalcă drepturile omului ale poporului palestinian”, precum și „să decidă Adunarea să solicite Curții Internaționale de Justiție să emită de urgență un aviz consultativ cu privire la consecințele juridice care decurg din încălcarea continuă de către Israel a dreptului poporului palestinian la autodeterminare, din ocuparea prelungită, așezarea și anexarea teritoriului palestinian ocupat din 1967.”

Comunicatul de presă al ONU a menționat de asemenea, că „reprezentantul Israelului… a spus că apelarea la implicarea Curții va distruge orice șansă de reconciliere între Israel și palestinieni”. Reprezentantul a mai spus că „astfel de rezoluții demonizează Israelul și îi scutesc pe palestinieni de orice responsabilitate pentru situația lor actuală”.

Înțeleg de ce delegatul israelian i-a îndemnat pe delegații statelor membre să nu aprobe rezoluția, deși știa că este un efort fără speranță. El doar își face treaba.

Cu toate acestea, ceea ce cred că ar trebui să facem cu adevărat în legătură cu această decizie este nimic. Ar trebui să o ignorăm ca și cum nu s-ar fi întâmplat niciodată, sau nu am auzit despre asta.

Organizația Națiunilor Unite a fost împotriva statului Israel încă din prima zi. Această rezoluție, care intenționează să condamne încălcările drepturilor omului de către Israel în zonele ocupate în timpul războiului din 1967, nu este altceva decât un pretext pentru a extermina sistematic statul evreu. Acesta este motivul pentru care în 1955, cu mult înainte de războiul din 1967, când prim-ministrului David Ben-Gurion i s-a spus că ONU se va opune unei campanii militare sugerate în Gaza, el a răspuns: UM shmum (lit. ONU [este] nimic).

Dacă pe de altă parte, Israelul va răspunde până la urmă, trebuie să precizeze fără echivoc faptele:

1. Singura cartă pe care toate cele trei credințe avraamice o recunosc, Biblia, scrie că Țara Israel este țara poporului lui Israel.
2. Fiecare dovadă istorică găsită vreodată susține că țara lui Israel a fost țara istorică a părinților noștri, inclusiv desigur, Muntele Templului.
3. Nu există nici un text care să menționeze un popor palestinian în această țară (filistinii nu sunt palestinieni și cu siguranță nu au nicio legătură cu Ierusalim sau Iudeea și Samaria).
4. Numele Palestina a apărut foarte târziu în istorie: a fost dat Iudeii în secolul al II-lea e.n. de către romani după ce au zdrobit revolta evreiască de la Bar Kokhba. Procedând astfel, ei au încercat să șteargă toate urmele prezenței evreiești în țară, astfel încât evreii să nu încerce să se întoarcă la el. Cu toate acestea, conform Prof. de Istorie Louis Feldman, rabinul Akiva a mărturisit în secolul al II-lea că evreii din diaspora se refereau încă la pământ ca Eretz Israel [Țara Israelului].
5. Dacă vor fi făcute cereri teritoriale, atunci, conform celor scrise în Biblie și a ceea ce a fost găsit de arheologi, Israelul ar trebui să se întindă de la Nil în Egipt până la Eufrat în Irak.

Nu am nicio reținere să cred că lumea va fi de acord cu astfel de cereri, dar cred că ar trebui să încetăm să ne cerem scuze. În schimb, ar trebui să insistăm asupra drepturilor noastre și – și mai important – să facem ceea ce am venit aici să facem: să ne unim între noi și să devenim o națiune model, o națiune a solidarității, a responsabilității reciproce și a iubirii față de ceilalți ca faţă de noi înșine, tocmai moștenirea poporului nostru.

Prezența noastră în această țară nu depinde de o rezoluție ONU sau de alta, de teroarea arabilor sau de armele noastre sofisticate. Prezența noastră aici depinde de ceea ce tocmai am spus – de unitatea noastră internă. Prin conexiunea noastră, vom determina nu numai soarta noastră, ci și soarta lumii.

Aceasta nu este ideea mea, ci ceea ce au scris înțelepții noștri de la înființarea națiunii noastre. Este ceva pe care fiecare evreu simte, chiar dacă subconștient, și pe care orice antisemit simte, de asemenea, chiar dacă nu recunoaşte. Acesta este motivul pentru care poporul evreu a conceput termenul de Tikkun Olam(corectarea lumii) și a făcut din acesta cel mai înalt obiectiv moral al unei persoane evreiești. De fapt, unii evrei definesc nivelul de evreime prin angajamentul față de Tikkun Olam, deși disputele cu privire la semnificația termenului sunt adesea atât de profunde încât prelungesc corectarea lumii, deoarece împiedică unitatea evreiască.

Și antisemiții consideră că evreii trebuie să corecteze lumea. S-ar putea ca ei să nu o exprime în acest fel, deși unii precum Henry Ford chiar au făcut-o, dar faptul că antisemiții dau vina pe evrei pentru nenorocirile lumii implică faptul că ei cred că evreii sunt responsabili pentru ceea ce se întâmplă în lume – pentru mai bine sau mai rau.

În concluzie, nu cred că Israelul ar trebui să ignore cu totul ultima etapă de antisemitism ONU. Cred că ar trebui să-l folosim ca o reamintire a urgenței de a ne uni. Nu trebuie să răspundem la rezoluția reală, ci pur și simplu să facem ceea ce trebuie să facem: să ne unim între noi și astfel să punem capăt problemelor noastre interne, necazurilor noastre cu vecinii și toată ura din întreaga lume, deoarece lumea va urma națiunea model, așa cum au sperat Ford, Shulgin și alți antisemiți să vadă de la poporul evreu.

*Pentru mai multe despre cum ar trebui să se raporteze Israelul la prejudecata anti-Israel, citiți cea mai recentă publicație a mea, Noul Antisemitism: Mutaţia unei uri de lungă durată.‎

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Israel – Un lider mondial în expertiza greşită ”

Vehiculele aeriene fără pilot (UAV) au devenit componente esențiale pe câmpul de luptă. În Ucraina ambele părți le folosesc pe scară largă pentru a ataca și pentru supraveghere, iar SUA, Turcia, Israel și alte țări le-au folosit pentru misiuni militare. Grupurile teroriste, cum ar fi Hezbollah și Hamas le folosesc și ele, la fel ca houthiții din Yemen în conflictul lor cu Arabia Saudită.

Spre deosebire de aeronavele militare convenționale, care sunt foarte scump de dezvoltat și construit, UAV-urile sunt relativ ieftine și se bazează mai degrabă pe tehnologie avansată decât pe acrobația superioară pentru a-și îndeplini misiunile. Acest lucru permite țărilor cu resurse limitate dar cu tehnologie avansată precum Israelul, să devină lideri mondiali.

Nu numai în aer ci și la sol, vehiculele militare fără pilot „câștigă teren”. Vehiculele înarmate controlate de la distanță patrulează în mod regulat granițele și dacă trebuie să intervină, pot deschide focul cu mitraliere de înaltă precizie. Pe mare, bărci de patrulare fără pilot păzesc granițele maritime și pot detecta, urmări și deschide focul asupra navelor inamice.

Problema este că, în timp ce mașinile de război autonome oferă țărilor avantaje, pe care altfel nu le-ar putea obține, ele fac de asemenea, uciderea mai ușoară și fără riscuri pentru atacator. Ele pot oferi proprietarului lor un avantaj temporar față de adversarii mai puțin avansați, dar pe termen lung ele nu ne apropie de pace ci mai degrabă de un război mondial.

Intelectul uman în evoluție este captiv în mâinile răutății umane. În loc să-l folosim pentru a ne îmbunătăți viața, îl folosim pentru a distruge viața altora.

Dacă vrem să schimbăm cursul, Israelul trebuie să devină un lider mondial în ceva cu totul diferit: în educație. Și mai precis – educație pentru conexiune.

Dacă vrem cu adevărat să evităm războiul și să promovăm pacea, concentrarea noastră ar trebui să se schimbe de la a ne proteja sau de a ne distruge inamicii, la cultivarea și consolidarea unității și coeziunii interne. Cu această tactică, nu va trebui să ne protejăm de inamici sau să-i distrugem în autoapărare, deoarece nu vom avea dușmani. Vom deveni mai degrabă un far de speranță pentru lume decât un punct constant de dispută care este statutul nostru internațional actual.

Mai mult, unitatea noastră internă se va reflecta asupra întregii lumi, iar conflictele care par să nu aibă legătură cu noi se vor potoli ca de la sine. Unitatea pe care o vom proiecta lumii va instala o mentalitate de pace asupra întregii omeniri, iar națiunile vor ajunge la concluzia că ele câștigă mai mult făcând pace și cooperând, mai degrabă decât făcând război și distrugând.

Mi-aș dori ca omenirea să înțeleagă rolul Israelului și să facă presiuni asupra noastră să ne unim, astfel încât să putem deveni o națiune model, conform chemării noastre. Cu toate acestea, chiar dacă lumea nu înțelege acest lucru, este totuși datoria noastră să ne unim și să devenim un model pentru lume. Acesta este singurul nostru drum către o pace durabilă și un viitor prosper.

*Pentru mai multe despre acest subiect, citiți cartea mea Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism și cea mai recentă publicație a mea: Noul antisemitism: Mutaţia unei uri de lungă durată.‎

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Spiritualitate - Niciun comentariu→