Întrebare: Organizatorii protestelor sociale din Israel plănuiesc să înceapa o nouă serie de proteste în vară, care vor fi mult mai puternice decât cele anterioare. Profitul pe care îl fac elitele pe cheltuiala nostra este cu adevărat deranjant…

Răspuns: Este adevărat, dar unde este soluţia? Protestatarii nu au nicio soluţie. Toate astea au fost făcute înainte şi ştim ce rezultatea au fost. Atâta timp cât continuă să opereze în sistemul egoist, asemenea încercări vor face numai ca situaţia să se înrăutăţească.

În cirmustanţele actuale, este imposibil de satisfăcut cererile protestatarilor. Există armata, există sistemele de educaţie şi sănătate, sunt sectoarele care primesc fonduri de la stat, iar în cadrul consensului democratic nu mai este loc de jocuri. Există legi în această ţară.

Ce legi! Haideţi să luăm câteva miliarde de shekeli şi să îi aruncăm dintr-un loc în altul, strigaţi voi. Problema este că toată lumea are propria opinie. Aruncăm sloganuri în stradă, punem pancarde, dar nu putem schimba sistemul politic, bugetul naţional.

Ar trebui să luăm bani de la acei oameni! spuneţi voi. Dar cum? De fapt, există legi, iar legiuitorii stau în parlament. Deci mergeţi în politică sau cel puţin faceţi lobby şi începeţi să schimbaţi lucrurile. Dar atunci când începeţi o revoluţie, distrugeţi ceea ce există deja şi lucrurile devin chiar mai rele. Nicio revoluţia nu va conduce la nimic bun, atâta timp cât suntem în acelaşi sistem egoist. Sunt nenumărate exemple în acest sens: Cuba, Rusia, Korea, etc.

Distrugeţi sistemul care, mai mult sau mai puţin, reflectă structura societăţii. În ciuda egoului, în ciuda minciunilor şi decepţiilor, votanţi şi cei aleşi se potrivesc unul altuia. Presiunea socială poate scădea preţul comubstibilului cu zece agoroti, dar nu veţi fi cu capabili să schimbaţi cu adevărat ceva aici.

Chiar dacă aduceţi milione în stradă, nu va ajuta. Singura realizarea posibilă va fi poate distrugerea statului. Asta vor de fapt, iar asta se poate obţine, dar nu corecţia. Corecţia este posibilă numai prin Lumina care Reformează. Magnaţii şi revoluţionarii nu au nimic de a face cu asta.

Sunt împotriva acestei abordări, pentru că îi lipseşte orice fel de ordine. Vreţi să schimbaţi situaţia? Intraţi în politică. Vreţi să schimbaţi lucrurile? Întraţi în parlament şi schimbaţi legile. Dar, în loc de asta, voi sugeraţi să acumulaţi putere şi să distrugeţi ce există deja. Asta nu este construcţie şi nu a dus niciodată la ceva bun, nicăieri în lume.

Protestele în masă nu vor ajuta în niciun fel. Ele costă doar statul miliarde, iar masele care cer acele miliarde vor fi cele care vor trebui să le plătească, în timp ce liderii vor fi sus pe valuri şi îşi vor găsi locuri în parlament. În final, nu este nimic altceva decât un joc politic.

Întrebare: Dar între timp, oamenii suferă. Cum îi putem ajuta?

Răspuns: Imaginează-ţi-l pe Baal HaSulam care a văzut ce s-a întâmplat în timpul celui de al doilea război mondial. Corpul suferă. Nu înţelegem calculul lui şi nu este nicio modalitatea de a face mai uşoara această suferinţă. Din contra, asemenea încercări numai o prelungesc.

Încercăm să atragem oamenii către o durere prelungită decât către un dezastru, dar nimic mai mult. Omul trebuie să ajungă la recunoaştere răului.

Pe de o parte, protestele chiar grăbesc dezvoltarea într-un anume fel, dar pe de alta, această grăbire nu se face de către Lumina care Reformează şi astfel ne va costa scump. Va aduce multe necazuri şi ne va slăbi statul şi societatea.

Trebuie să ne facem munca noastră. Numai unitatea şi corecţia ne pot ajuta, pentru că ele corespund Luminii şi o atrag. Numai ca rezultat al acestui lucru vom aduce schimbări în bine.

Niciun alt mijloc nu va ajuta orice stat Încercările de a rezolva problemele pe cheltuiala altora sunt inutile. Cîteva schimbări de suprfaţa se pot face, dar ca întreg, toate guvernele sunt la fel. Toate vorbesc despre bine şi nu menţionează răul şi nimeni nu va schimba nimic, dor impresia pe care o fac publiculi. De fapt, sunt toţi marionete şi este spus: Inimile miniştrilor şi regilor sunt în mâinile Creatorului.

Trebuie să atragem Lumina care Reformează. Numai Lumina poate aduce schmbările. Prin unitatea dintre noi vom continua să ne dezvoltăm. De aceea, spunem oamenilor că garanţia reciprocă este singura soluţia pentru toate problemele noastre.

Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 3/2/2012, Zoharul

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

În timp ce omul parcurge evoluţia, toată dezvoltarea lui se petrece prin dezvoltarea dorinţei de a primi plăcere, numită iubire de sine sau egoism. De aceea, dacă o persoană nu simte că va primi ceva, este incapabilă să facă nici măcar cea mai mică acţiune. Simte o lipsă de motivaţie sau energie, necesară pentru a face o mişcare interioară sau fizică.

Dar Natura este calitatea altruismului, dăruirii şi iubirii, opusă egoismului. Iar ea îl conduce pe om să obţină această calitate dezvoltându-l printr-o chiar mai mare suferinţă, ceea ce îl face ca gradual să înţeleagă şi să se vadă ca un derivat al propriului egoism şi să vadă egoismul întregii umanităţi. În alte cuvinte, Natura setează ca dezvoltarea pentru om obţinerea echivalenţei de formă cu Ea. Iar acest obiectiv este îndreptat în mod expres către om pentru că egoismul este absent în nivelul mineral, vegetal şi animal al naturii, care sunt guvernate şi există în mod instinctiv, supunându-se pur şi simplu naturii.

Deoarece suprimarea egoismului este un lucru contradictoriu naturii noastre şi întregii noastre fiinţe, avem nevoie un grup de oameni care să ne dea o forţă mai mare pentru a face asta. De aceea avem nevoie de un grup care uneşte oamenii care au o singură dorinţă: să obţină şi să asceadă deasupra egoismului şi repulsiei reciproce şi să se ridice la iubire reciprocă.

Rezultatul unirii către un scop comun este acela că în loc de a fi slab şi incapabil de a rezista egoismului nostru, fiecare dintre noi obţine o forţă imensă care ne ajută să ne ridicăm deasupra propriului egoism către unitate.

Această forţă imensă apare ca rezultat al punerii împreună a forţelor noastre mici, individuale sau, mai degrabă, nici măcar forţe ci doar dorinţe. Aceste mici forţe ale noastre se vor combina împreună şi se vor multiplica, permiţându-ne fiecăruia dintre noi să ne ridicăm deasupra egoismului propriu către unitate. În acest fel obţine o persoană o imensă dorinţă de a se ridica deasupra propriului egoism şi a obţine un singur scop.

Dar pentr ca asta să se întâmple, fiecare membru din grup trebuie să îşi suprime sau să îşi micşoreze propriul Eu în relaţie cu ceilalţi. Aceasta se poate face prin neobservarea defectelor prietenilor şi acordarea atenţiei numai calităţilor bune. Dacă un membru al grupului se consideră chiar şi numai un pic mai bun decât alţii, el nu mai este capabil să se unească cu adevărat cu ei.

În timpul angajării grupului în educaţia integrală, trebuie să fim serioşi şi să nu deviem de la scopul pentru care ne-am adunat acolo, obţinerea unei singure dorinţe de dăruire reciprocă şi iubire, a similarităţii pe care Natura ne-o cere.

Dar cu cei din afară tre buie să ne purtăm simplu, cu politeţe, având grijă să nu impunem ideea de unitate, dăruire reciprocă şi iubire asupra lor. Asta pentru că efortul cuiva de a se ridica deasupra egoismului nu poate fi făcut în întâlniri întâmplătoare ci numai într-un grup constant de prieteni sub îndrumarea unui instructor. În timpul muncii lor în grup şi în general în viaţă, membrii grupului trebuie să încerce să blocheze

Filed under: Criza, globalizare, Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Opinie (de la AgoraVox) Criza pe care o experimenteaza lumea astazi, nu este financiara, ci o criză a sistemului; aceasta subminează întregul sistem al capitalismului ca ideologie, care îmbrăţişează ideea că suma intereselor individuale corespunde intereselor colective .

„Acest sistem nu mai funcţionează. De aceea, toţi economiştii din lume nu pot face nimic in legatura cu acest lucru. Şi de aceea este absolut în zadar să se aştepte întoarcerea la o creştere economică, locuri de muncă şi profitabilitate.

„Ce poate urma capitalismului? Avem nevoie sa construim o nouă ideologie şi sa rezolvam alte probleme, referitoare la viaţa socială a fiinţelor umane: Sunt banii atât de necesari, ce este democraţia, care sunt nevoile reale ale oamenilor, şi aşa mai departe?

„Naţiunile nu au nevoie de economişti cu calculele lor goale, ci de o ideologie nouă, care va fi capabila sa creeze toate condiţiile pentru o viaţă demnă, indiferent de locul naşterii sau de statutul social. O viaţă lipsita de sărăcie este ceea ce toţi oamenii au nevoie. Iar capitalismul este pur şi simplu incapabil sa le ofere asta.”

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

În Ştiri (din Noutatile de la Universitatea din Toronto) „O creatură bizară, care a trăit în ocean cu mai mult de 500 de milioane de ani în urmă, a apărut din faimosul Cambrian Mijlociu Burgess Shale în Canadian Rockies.

„Numit oficial Siphusauctum gregarium, fosilele dezvăluie o creatură în formă de lalea, care are aproximativ lungimea unui cuţit de cina (aproximativ 20 de centimetri) şi un sistem unic de filtrare a hranei.

„Siphusauctum are o tulpina lunga, cu un caliciu – o structura in forma de cupa de lalea – în partea de sus, care cuprinde un sistem neobişnuit de filtrare a hranei şi un intestin. Animalul se presupune ca s-a alimentat prin filtrarea particulelor din apa pompată în mod activ în caliciul său, prin găuri mici. Stemul se încheie cu un disc mic, care ancoreaza animalul la fundul marii. Siphusauctum a trăit în grupuri mari, dupa cum este indicat de dalele care conţin peste 65 de exemplare individuale.

” Cel mai interesant este faptul că acest sistem de alimentare pare să fie unic printre animale. Descoperirile recente au adunat mai multe animale bizare Burgess Shale ca membrii primitivi ai multor grupurilor de animale care se găsesc în prezent, dar Siphusauctum sfidează această tendinţă. Noi nu ştim unde se încadrează, în raport cu alte organisme „, a spus autorul principal O’Brien [Lorna O’Brien, o candidata la doctorat in cadrul Departamentului de Ecologie si Biologie Evolutionara de la Universitatea din Toronto].

„” Descrierea noastră se bazează pe mai mult de 1100 de exemplare de fosile dintr-o nouă localitate Burgess Shale, care a fost poreclita Paturile Lalelelor „, a adăugat ea.

„Situate in Yoho National Park, British Columbia, Paturile Lalelelor au fost descoperite în 1983 de către Muzeul Regal Ontario.”

Comentariul meu: In lucrarea sa cabalistica fundamentală „Copacul vietii”, Ari descrie stari ale naturii: minerala- coralii (o formă intermediară între mineral şi vegetativ), vegetativa-Kelev Sadeh, un aşa-numit „câine de câmp „(o formă intermediară între planta şi animal) şi animala -o maimuţă (o formă intermediară între animal şi om).

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei - Niciun comentariu→

Din moment ce noi percepem lumea prin constiinta noastra, percepem doar o parte a lumii înconjurătoare şi numai în măsura în care conştiinţa noastră o poate percepe şi simţi ca pe o imagine generala- în vederea noastră (Partzuf), în cele zece Sefirot ale noastre. Şi pentru că Reshimot (genele informaţionale) şi, în consecinţă, Partzuf-ul (vasul în care simţim lumea) sunt în continuă schimbare în interiorul nostru, se pare că lumea, de asemenea, se schimba. Tot studiul nostru despre lume este relativ atributelor noastre. Prin urmare, indiferent ce simţim şi cercetam în senzaţiile noastre, percepem ca fiind adevărul.

Bazat pe starile precedente (Partzufim), facem ipoteze cu privire la viitoarele stari. Ipotezele teoretice ştiinţifice sunt, de asemenea, bazate pe asta. Le numim „modele ale lumii.” Acest lucru înseamnă că ştiinţa este o metodă a modelelor şi, prin urmare, se poate insela. Dacă greşim în înţelegerea noastră despre lume, adica, dacă nu putem construi modelul corect bazat pe Reshimo nostru (datele noastre interne de dezvoltare), ne aflăm într-o lume pe care nu o înţelegem. Dacă vom continua s-o privim în conformitate cu modelele anterioare, esuam, experimentam crize şi chiar dezastre.

Noi trebuie să construim în mod constant noţiuni noi (modele) ale lumii. În caz contrar, vom veni în conflict, opoziţie faţă de ceea ce ne înconjoară şi vom simţi un răspuns negativ de la natură şi societate. Problema este că egoismul ne conduce şi ne dorim sa cream modele ale lumii care il satisfac, si nu modele care vor reflecta lumea in felul în care ne este descoperit (în Reshimot). Suntem convinşi că ipotezele noastre sunt corecte şi nu vrem să recunoastem că este egoismul nostru cel care ne împinge la o astfel de percepţie a lumii.

Trebuie să recunoaştem faptul că stadiul de dezvoltare pe care l-am atins nu ne permite să urmărim orbeste imaginea noastră distorsionată a lumii. De fapt, trebuie să ne ridicam deasupra naturii noastre egoiste, în scopul de a percepe dezvoltarea noastră în mod corect şi de a construi modele adecvate ale unei lumi noi.

Pentru a face acest lucru, înţelepciunea Cabalei ne este revelata. Acesta explică cum ar trebui să simtim această lume în mod corect şi obiectiv, mai presus de egoismul nostru. Apoi, ne vom opri sa luptam prosteşte cu natura; în schimb, ii vom înţelege totalitatea şi sublimul şi, împreună cu ea, vom ajunge la perfecţiune.

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Puterea daruirii este puterea conectarii. Fără ea, nu am nici o legătură cu familia mea sau vreun contact cu alte persoane sau copii; nu am nici o legătură cu societatea umană ca întreg. Ne omoram pur şi simplu pe noi înşine şi comunitatea noastră prin esuarea de a folosi puterea daruirii.

Acesta este motivul pentru care acum a devenit absolut necesar pentru noi sa dobândim această putere. Aceasta este pur şi simplu o chestiune de viaţă sau de moarte. De aceea criza a venit să ne arate unde suntem. Am ajuns in aceasta stare pe cont propriu. Acum, avem nevoie doar s-o examinam şi s-o evaluam pentru a înţelege ceea ce ne lipseste. Ne lipseste puterea de a darui. Deci cum o dobandim? Doar prin construirea unui mediu bun.

Acest mediu nu există în natură. Trebuie sa-l construim în mod artificial, astfel incat sa ne serveasca ca exemplu, sa ne preseze şi sa ne împinga, ajutându-ne sa începem sa daruim un pic. Această societate va trata pe toţi ca si cum le-ar da un avertisment: „Tu nu vei primi nimic, dacă nu daruiesti. Nu numai ca nu vei primi nimic, dar vei pierde si respectul pe care il ai acum, astfel încât să simţi ca esti un nimeni, un zero absolut pe care toata lumea il dispretuieste. ”

Societatea te va influenţa prin copiii tai şi prin alte persoane a căror opinie o preţuiesti. Aceasta va submina sentimentul de auto-valoare şi respectul de sine în fiecare persoană care nu va depune eforturi spre daruire, arătându-i-se cât de mica şi corupta apare în ochii societăţii. Toată lumea se va tine pur şi simplu departe şi nu va dori să fie aproape de el sau ea.

În acest fel, vom obliga o persoană să se gândească la dobandirea puterii de a darui. S-o învatam ce este si s-o lasam sa vrea sa fie ca ea. Apoi, societatea o va trata invers: O va respecta şi o va preţui foarte mult.

Noi nu avem nici o altă alegere, deoarece avem nevoie sa invatam ce înseamnă sa daruiesti. Când vin să învaţ, sunt interesat in a avea munca mea cu mediul în aceste două planuri: cu un băţ impotriva egoismul meu, pedepsindu-mă cu dispreţul lor, iar pe de altă parte, lăudându-mă pentru dăruire. În acest fel, egoismul meu va alege sa pretuiasca puterea daruirii îndreptata împotriva sa.
Eu voi primi împlinire socială şi aprobare atunci când daruiesc. Societatea se va apropia de mine şi nu-mi va ofensa marele meu egoism si nu ma va ruşina.

Cu alte cuvinte, vom vedea că, în acest fel, acţionam mai presus de egoismul nostru care a crescut şi si-a umflat proporţia în fiecare dintre noi. Putem educa o persoană în special cu ajutorul egoismului,  prin influenţa mediului. Acest lucru se numeşte educaţie integrală, deoarece invatam o persoană să fie parte integrantă, conectata cu toată lumea.

O persoană începe să aprecieze forţa daruirii, prin virtutea careia dobândeşte respectul şi onoarea mediului. Oamenii o invidiază pentru  creşterea ei atât de mare şi pentru pretuirea atât de mare din partea mediului său. În acest fel, un egoist începe sa pretuiasca forta daruirii, sa vada ce se poate face cu mediul corect.

Aici, mediul joacă rolul de educator, ca un tată şi mamă în relatia cu un copil, ca educatorii şi profesorii în legătură cu un copil, sau ca un profesor în legătură cu un student. Marea societate umană acţionează în acelaşi mod în ceea ce priveşte fiecare adult.

Modul în care mediul tratează o persoană depinde de avansarea lui sau a ei. Apoi, datorită acestor două forţe: de primire şi de daruire la societate, o persoană dobândeşte un instrument de a săpa mai adânc în interiorul ei, al societatii şi al naturii. El sau ea începe să înţeleagă ce se întâmplă în domeniul forţelor, în psihologia lor lăuntrică şi in psihologia interioară a naturii şi societatii.

Acest lucru ajută o persoană sa înceapa sa simta modul în care aceste două forţe acţionează în toata realitatea, modul în care acestea funcţionează într-o stâncă, în plante şi animale, în interiorul omului şi în mediul înconjurător şi in familie-  peste tot. Ea lucrează cu aceste două forţe ca si cum ar fi proprietarul lor. În acest fel le analizează şi învaţă despre tot.

Ea intră într-o reţea care conectează toata realitatea, o reţea creată prin întrepătrunderea acestor două forţe. Acesta este motivul pentru care înţelege întregul program al creatiei, întregul nostru proces de dezvoltare şi unde conduce.

La urma urmei, totul este conform cu un anumit proces. Doar că noi nu vedem acum, deoarece operam doar cu o singură forţă. Atunci când o persoană începe să utilizeze ambele aceste forţe pe cont propriu, i se da un instrument ştiinţific de cercetare, cu ajutorul caruia examinează tot ce se intampla in natura. În acest fel, ea devine un adevărat maestru al soartei ei şi a tot ceea ce se întâmplă. Toate acestea se fac prin ridicarea constiintei la un nou nivel.

Dintr-o „Discutie despre educaţia integrală”  12, 16/12/11

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Diferenta fundamentala a vietii  noi pe care trebuie sa o construim este faptul ca in trecut noi am avansat in mod instinctiv pentru ca am fost condusi doar de forta primirii. Am cautat sa primesc doar, cat mai mult din orice loc.

Si acum trebuie sa dezvoltam o abordare care arata cat mai multa empatie pentru altii, sa ne corectam, sa ne completam si sa ne unim cu ei. Apoi, in mine incep sa lucreze doua forte: cea pe care o dezvolt acum, care este forta daruirii, conexiunea, reciproca participare, si iubirea, si vechea forta a primirii din mine.

Forta primirii nu moare. Nu ramane aceeasi, ci continua sa creasca si sa se dezvolte impreuna cu forta daruirii. Astfel aceste doua forte se completeaza reciproc la gradul uman, si asta imi lasa loc pentru mai multa creativitate.

Aceasta dezvoltare nu actioneaza orbeste; eu nu ma mai misc in directia in care ma impinge egoismul, cand alerg ascultator catre fiecare ispita, in toate directiile. Acum ma dezvolt simtind si intelegand, evaluand constient si critic ce se intampla. Ma corectez combinand cele doua forte, adaugand una la cealalta, alaturandu-ma lor pentru a fi intr-o stare de echilibru tot timpul.

Exista un echilibru in fiecare atom, molecula, sau organism viu. Apoi peste acest echilibru, noi descoperim o dorinta adutionala si ajungem la un echilibru de nivel mai inalt. Astfel, noi evoluam catre o stare mult mai perfecta. Acesta este procesul prin care trebuie sa trecem.

Obiectivul major al acestui proces este sa ne dezvoltam constiinta: ce suntem si in ce sistem putem exista cu adevarat? Apoi, patrunzand in profunzimea propriei noastre naturi prin echilibrul celor doua forte interioare, noi incepem sa simtim straturile ascunse, si spatiile care nu ne sunt accesibile acum.

Apoi, vom intra in sistemul fortelor care sunt deasupra timpului, spatiului si miscarii. Noi vom ajunge la realizarea si implinirea interioara in sentimente si minte, si care nu au legatura cu existenta corpului nostru. In fond, acest lucru are loc doar in realizarea spirituala, in noua constiinta pe care o obtinem. Corpul nostru este doar purtatorul fortelor instinctive initiale, necesare pentru a ajunge la gradul de om.

De aceea noi trebuie sa apreciem aceasta perioada si aceste stari tranzitorii, intelegand unicitatea timpului si conditiilor. Ne-am apropiat de momentul nasterii noastre ca fiinte umane, Adam, „similari” cu natura. Avem in fata noastra o dezvoltare blanda si draguta care include intelegerea si realizarea personala, care ne duce catre o viata minunata fara restrictii.

Din KabTV’ “O Viata Noua” Episodul 12, 1/10/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Pentru prima data, in locul miliardelor, aproape haoticelor si neconectatelor legi ale naturii, incepem sa simtim ca o noua lege actioneaza asupra noastra. Noi toti ne aflam sub influenta acesteia, ca unitate si ne indreptam in aceasta directie.

Niciodata nu au fost diverse parti ale umanitatii intr-o asemenea stare. America de Nord si de Sud, Europa si Africa, Asia si Siberia, chiar si Australia si Noua Zeelanda, se afla intr-un proces de declin, in recesiune, si nu conteaza in ce societate traim, carei civilizatii sau religii apartinem, si cum este societatea structurata. Nori imensi coboara asupra lumii noastre si ne cuprind pe toti.

Noi depindem cu adevarat unii de altii. Oamenii descopera asta, si noi simtim acest lucru datorita crizei si ca o consecinta a interconectarii dintre noi. Reiese de aici ca toti suntem inruditi printr-un lung sir de oameni; exista „efectul fluturelui”; unele cercetari arata ca gandurile unei persoane afecteaza clima, si ca tsunami si cutremurele sunt strans legate de relatiile dintre oameni si stilul lor de viata.

Ceea ce inseamna ca fiecare dintre noi se confrunta cu o singura lege care ne uneste cu forta, si daca vrem sa avem o viata mai buna, trebuie sa gasim o cale sa ne apropiem de aceasta in loc sa ne indepartam, si sa dorim sa ne conectam impreuna intr-o aspiratie corecta, frumoasa si buna.

Apoi vom avansa impreuna cu legile naturii si nu impotriva lor deoarece indiferent de situatie natura va castiga! Noi nu putem schimba legile naturii; ele nu sunt asemeni guvernelor care pot schimba forma legilor societatii in functie de interesele lor mercantile.

Aceasta lege este deasupra noastra, precum legile fizicii, chimiei sau cele biologice. Noi putem doar sa le studiem si sa le folosim in forma corecta. De aceea noi trebuie sa intelegem aceasta lege si sa ne conectam la ea cat de mult posibil. Si aceasta lege este legea generala a naturii.

Din KabTV’ “O Viata Noua” Episodul 4, 1/1/12

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Ficare dintre noi are o predispozitie pentru a face anumite actiuni care sunt neplacute celor din jurul noastru. Noi putem imparti actiunile cuiva in bune sau rele in functie de noi insine si actiunile in relatie cu societatea. Noi trebuie sa invatam persoana sa nu isi faca rau, sa nu se raneasca fizic, pentru ca desi in noi exista mecanisme de aparare, exista de asemenea si impulsuri distructive.

Tot astfel trebuie sa tratam cu grija si preocupare mediul. Mediul este natura neinsufletita, vegetala si animata in care traim si pe care trebuie sa o protejam. Este necesar sa invatam persoanele sa aiba o atitudine corecta fata de ecologie de vreme ce mancarea, climatul si intreaga noastra existenta depinde de asta. Noi traim in sanul naturii, si partile sale vegetale, animate si chiar minerale au o importanta mare pentru noi deoarece primim totul de la acestea. De aceea trebuie sa invatam persoana cum sa trateze mediul ecologic cu mare grija.

Si in al doilea rand, trebuie sa invatam persoana sa se raporteze corect la societatea umana, sa exercite o influenta pozitiva asupra acesteia pentru ca, in final, aceasta ii influienteaza viata.

Astfel, relatia omului cu societatea si a societatii cu omul sunt cele mai imprtante aspecte ale educatiei. Toate celelalte sunt abilitati profesionale pe care trebuie sa le dam persoanei astfel incat el sau ea sa fie utili celorlalti si sa aiba o existenta onesta fata de sine.

Ceea ce lipseste dezvoltarii noastre este abilitatea de a da unei persoane tinere si chiar si noua, ca adulti, o asemenea educatie, o viata, astfel incat in timp ce vrem sa ne schimbam situatia, sa avem grija de societate a carei influienta poate fi benefica.

Asa cum am spus anterior, o persoana nu este capabila sa isi imbunatateasca ea insasi viata. Acest lucru poate fi facut doar de mediu, care ma obliga, imi ofera suport, si imi schimba sistemul de valori si prioritati. Din aceasta cauza, in mine apar noi dorinte si eu imi stabilesc noi scopuri.

De aceea viitorul persoanei depinde doar de alegerea si crearea propriului mediu, in special in generatia noastra globala si interconectata. Fiecare persoana din lume determina ce se intampla cu ceilalti. Daca unele state incep sa trateze rau alt stat, acest lucru afecteaza intreaga existenta a celui din urma, care trebuie sa se apere si sa aiba grija de propria sa siguranta.

Aceasta interdependenta reciproca ne va forta sa construim si sa structuram un sistem global de educatie. In plus, in procesul educatiei noi trebuie sa invatam si sa ii invatam si pe altii ca viitorul nostru depinde in intregime de mediul nostru.

Se pune problema daca o persoana are liber arbitru si posibilitatea de a alege? Poate persoana sa faca, sa efectueze si sa realizeze ce doreste? Noi vedem ca nu reuseste.

Daca pana acum m-am dezvoltat datorita propriilor mele proprietati intrinseci, genelor cu care m-am nascut si mediului inconjurator care m-a format (parinti, gradinita, si scoala), atunci avansand, ca adult pot alege de asemenea cum sa le schimb pe unele dintre ele. Insa realizarea transformarii mele apare intotdeauna cu ajutorul societatii datorita faptului ca eu aleg si imi structurez ordinea preferintelor si decid daca merita sa ma aflu sub influenta unei asemenea societati. De aceea am libertatea de a alege, insa aceasta este exercitata doar prin alegerea mediului.

Din KabTV “O Viata Noua” Episodul 3, 29/12/2011

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este echilibrul dintre forta primirii si forta daruirii?

Raspuns: Noi vedem acest echilibru in corpurile noastre si in sistemele care exista in natura. El ne determina sanatatea, genereaza echilibrul conditiilor climaterice si al sistemelor economice si sociale.

Echilibrul inseamna sanatate. Insa, el este posibil la toate nivelurile: la nivelul neinsufletit, ne ofera liniste; la cel vegetal si animat, ne ofera sanatate. Echilibrul este intotdeauna dinamic; de la mic la mare.Intotdeauna este necesar sa observam nivelurile.

De exemplu, in dezvoltarea unui mar, incepe de la un echilibru de la scara mica pana la unul la scara mai mare, pana cand se formeaza complet. Insa, la toate nivelurile anterioare, marul s-a aflat intr-un fel de echilibru partial. Atunci cand carenta referitoare la nivelul urmator a fost revelata, se dezvolta din ce in ce mai mult. Astfel are loc procesul dezvoltarii.

Prin urmare, noi trebuie sa vedem ce putem face pentru ca sa ajungem in echilibru daca starea curenta a umanitatii este ca un frunct stricat.

Ce forta lipseste pentru a fi in echilibru? Noi vedem ca este nevoie sa adaugam fortei egoismului forta daruirii. Daca noi echilibram aceste doua forte, vom trai in pace, sanatosi, intr-o familie armonioasa, si intr-o lume mai buna. Este singurul lucru care lipseste.

Putem ajunge la forta daruirii doar prin mediul corect care ii invata pe toti cum sa ajunga la ea. Ceea ce va ajuta atat in viata personala, cat si in cea sociala, si apoi va ajuta toata umanitatea si intreaga noastra civilizatie.
Din KabTV “O Noua Viata” Episodul 12, 1/10/12

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - 2 Comentarii →