Michael Laitman, pe Linkedin: “Întȃlnire cu presa – David Rosenthal – Sesiunea 1“

Puncte relevante dintr-un interviu cu editorul și realizatorul de emisiuni radio, prof. David Rosenthal

Mai jos este prima colecție de extrase dintr-un interviu înregistrat la 12 iulie 2021, în care prof. David Rosenthal a intervievat pe cabalistul, omul de știință și gânditorul global Dr. Michael Laitman despre Cabala, problemele actuale și predicțiile sale pentru viitor.

* Biografie elaborată în partea de jos a paginii.

DR: Este o mare plăcere să vă pot lua un interviu dr. Laitman, vă mulțumesc foarte mult pentru acordul dumneavoastră. Aș dori să încep cu o întrebare referitoare la Tora [Vechiul Testament]. Cum putem rezuma conținutul Torei, așa cum a spus rabinul Akiva: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți, aceasta este o regulă măreaţă în Tora”, sau cum a spus Hillel: „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău; restul este comentariu, du-te să studiezi”?

ML: Aceasta este tocmai esența Torei. Scopul Torei este de a aduce fiecare persoană într-o legătură cu toți oamenii, astfel încât noi toți, indiferent de sex, religie sau naționalitate, să ne unim în inimile noastre astfel încât să nu existe nicio diferență între oameni. Acesta este scopul ființei noastre în această lume. Prin înțelepciunea Cabalei, încercăm să abordăm acest obiectiv. Înțelepciunea Cabalei ne învață, de asemenea, că ne apropiem de un moment în care acest lucru ar trebui să se întâmple, așa că, să sperăm că îl vom realiza.

DR: În acest caz, aș vrea să vă întreb de ce această generație trebuie să facă față pandemiei, de ce a meritat-o?

ML: În înțelepciunea Cabalei, această generație este numită „generația sfârșitului îndreptării”. Practic, trebuie să finalizăm toate corectările prin care a trecut umanitatea până acum, iar în această generație fiecare persoană ar trebui să o pună în aplicare și să treacă de la primire la dăruire, de la ură la iubire.

Pentru a accelera această dezvoltare, tot felul de probleme vin la noi pentru a ne trezi și a ne împinge spre corectare, așa că ne vom întreba de ce vin aceste probleme. Una dintre aceste probleme este pandemia actuală.

Acordăm o mare atenție dezvoltării tehnologice, politicii și altor lucruri, dar ignorăm dezvoltarea umană și încă nu suntem dispuși să ne desluşim reciproc. Aceasta este principala noastră problemă și de aceea a apărut această pandemie. Ne înconjoară din toate părțile; este o nenorocire integrală, comună tuturor, așa că dacă nu vrem să înțelegem că toți aparținem unei singure umanități, astfel de lovituri ne vor face să simțim acest lucru din ce în ce mai mult de fiecare dată, până când vom fi obligați măcar să stabilim relații mai umane.

DR: În ce mod ar trebui să se concentreze omenirea asupra dezvoltării umane?

ML: Învățând că suntem într-un sistem care cere de la noi să devenim mai apropiați unul de celălalt și să stabilim relații bune în ciuda forțelor negative, egoiste din fiecare dintre noi. Trebuie să învățăm să fim atenți. Nu este vorba de a fi drăguți unii cu alții, ci de a ajunge la congruență cu natura înconjurătoare, care este complet integrală. Prin urmare, relațiile noastre trebuie să fie și ele integrale. Practic, Tora și tot iudaismul vorbesc doar despre acest lucru: realizarea stării de „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

DR: Deci, ce credeţi că se va întâmpla din cauza pandemiei?

ML: Am spus acum un an și jumătate, chiar când a început pandemia, că nu se va termina și vom suferi lovituri după lovituri, cu pauze între ele, că scopul acestor lovituri este să ne erodeze, astfel încât să ne oprim urmărind frenetic evoluțiile tehnologice așa cum am făcut în ultimele decenii. Trebuie să înțelegem, ca urmare a loviturilor, că problema este conexiunea dintre noi și să începem să îi acordăm mai multă atenție și eforturi.

DR: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă astăzi omenirea?

ML: Loviturile pe care le suferim și cele pe care le vom suferi ar trebui să ne facă să vedem că, dacă nu o înțelegem singuri, natura ne învață că trebuie să ne abținem de la cursa pentru dominarea tehnologică, industrială și financiară și în schimb ar trebui să fim atenți la dezvoltarea noastră umană, la educația pe care trebuie să o oferim, nu numai copiilor, ci națiunilor întregi, întregii umanități.

Relațiile noastre internaționale actuale sunt atât de oribile încât o văd ca o amenințare. Cred că vom începe să înțelegem ca urmare a loviturilor, că nu avem de ales decât să începem să hrănim partea umană din noi. Natura nu ne va mai lăsa să mergem în direcții care contrazic unitatea. Ne va forța să ne unim, dacă nu în mod voluntar, printr-o cale a suferinței. Din această cauză, loviturile pe care le suferim acum sunt de fapt un leac. Este posibil să nu fie dulce, dar vindecă.

DR: Credeţi că am putea ajunge la un alt război mondial?

ML: Poate. Este scris în mai multe locuri în înțelepciunea Cabalei că este posibil un al treilea și chiar un al patrulea război mondial și chiar un război nuclear. Oricum ar fi, totul este pentru a zgudui omenirea și a ne arăta că nu există o alternativă la dezvoltarea internă, pentru a corecta răul din omenire.

DR: Există o creștere a antisemitismului în multe locuri din lume. Cum se va termina și cum îl putem evita?

ML: Nu putem lupta împotriva antisemitismului pentru că noi înșine îl stârnim. Poporul Israel a fost stabilit în Babilonul antic de către Patriarhul Avraam [Tatăl nostru]. Am fost o adunare de multe națiuni care au trăit în Babilon, iar Avraam a adunat pe oricine dorea să i se alăture și i-a transformat într-un grup. El a numit acel grup Ysrael [Israel], din cuvintele ebraice Yashar-El [Drept la Dumnezeu], adică direct pentru Creator. Membrii acelui grup au fost atrași să-L dezvăluie pe Creator. Avraam i-a dus în Țara Canaanului, Israelul de astăzi și acesta este numit „poporul lui Israel”. Cu alte cuvinte, [Israel] nu este o națiune; nu se numără printre cele șaptezeci de națiuni, este o colecție de la toate națiunile care s-au unit pentru a atinge forța superioară. Evreii de astăzi sunt descendenții acestui grup.

Restul națiunilor care au rămas în Babilon, s-au dispersat mai târziu în întreaga lume. Forțele naturii operează în ele și îi fac să înțeleagă că viitorul lor bun depinde de conexiunea dintre toți, care la rândul său, depinde de acel grup numit „poporul Israel”, deoarece dacă se unesc și realizează corectarea, toate națiunile vor beneficia. Dar dacă nu se unesc și nu realizează corectarea lumii, toate națiunile suferă. Acesta este motivul antisemitismului.

Până în prezent, vedem că toate națiunile lumii ne acuză că suntem cauza a tot ceea ce este rău în lume. Acest lucru este de asemenea, potrivit înțelepciunii Cabalei, așa că nu le putem spune că se înșală atunci când au dreptate în acest sens. Prin urmare, nu putem face altceva decât să ne unim între noi și prin aceasta calmăm toate forțele negative din lume, iar lumea se va întoarce la pace.

Totul depinde de noi. Acesta este motivul pentru care națiunile lumii ne acuză că suntem puterea răului în lume. Au dreptate în această privință; o simt din interior; este un sentiment natural în interiorul lor, așa că nu avem de ales decât să ne unim între noi și să atingem gradul nostru spiritual. Atunci vom putea să le proiectăm forța spirituală care le va permite să se unească și să obțină tot binele în creație.

Între timp stăm între ei și Creator ca un dop care nu permite abundenței să curgă de la forța superioară către lumea noastră. Acesta este motivul pentru care totul depinde de conexiunea noastră.

DR: Deci, care este importanța Israelului în viitorul apropiat?

ML: Israelul este extrem de important! Practic, Israelul este același grup (poporul, nu țara) care ar trebui să se unească și să exemplifice întregii umanități cum ar trebui să ne unim cu toții. Israelul este ca un extract al întregii umanități; de aceea dacă ne unim, întreaga omenire va începe să se unească după noi. Aceasta este ceea ce face Israelul să fie atât de important.

Cu fiecare zi care trece, vom descoperi din ce în ce mai mult importanța rolului [Israelului]. Dacă nu creăm conexiunea dintre noi pentru a da un exemplu națiunilor lumii, nu ne vom face datoria. Drept urmare, vom simți din ce în ce mai multă ură și presiune din partea națiunilor lumii.

Lucrurile nu se vor îmbunătăți, ci va fi și mai rău. Nu va ajuta să încercați să raționalizați lucrurile către națiuni; nu va ajuta pentru că au dreptate și ei o simt în mod natural. Nu îi vom convinge. S-ar putea să ne zâmbească, dar nu se pot opri din a ne urâ pentru că în adâncul sufletului, simt că într-adevăr facem rău întregii umanități.

#antisemitism #spanish #interview

În curând vor fi publicate mai multe momente importante.

* Biografie elaborată:

David A. Rosenthal

Om de știință politică, analist, cercetător, jurnalist și cronicar în diferite medii naționale și internaționale.

Gazdă a „Urmelor lui Sepharad în Lumea Nouă”, o emisiune radio pe Radio Sepharad despre patrimoniul sefardic din America.

Michael Laitman

Michael Laitman este un gânditor global care trăiește în Israel. Laitman are un doctorat în Filozofie și Cabală și un MS în biocibernetică medicală. Este un scriitor prolific care a publicat peste 40 de cărți, traduse în zeci de limbi. Este un vorbitor căutat și a scris sau a fost intervievat de The New York Times, The Jerusalem Post, Huffington Post, Corriere della Sera, Chicago Tribune, Miami Herald, Newsmax, The Globe, RAI TV și Bloomberg TV, FOX Radio, printre altele. Dr. Laitman predă lecții zilnice în direct unui public de aproximativ două milioane de oameni din întreaga lume, interpretate simultan în engleză, spaniolă, ebraică, italiană, rusă, franceză, turcă, germană, maghiară, farsi, ucraineană, chineză, japoneză și peste 20 alte limbi. Pentru mai multe informații, vizitați www.michaellaitman.com..

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “De ce Creatorul ascunde adevărul”

Înțelepciunea Cabalei îl descrie pe Creator ca o forță sau o calitate a bunăvoinței absolute, o calitate a dăruirii. Bineînțeles, o calitate a dăruirii absolute vrea să dăruie absolut totul. De asemenea, în mod natural, dăruirea absolută înseamnă a oferi totul, inclusiv chiar natura Creatorului, și anume calitatea de a dărui.

Dar pentru a dărui, ai nevoie de un primitor. Prin urmare, calitatea dăruirii a creat un primitor absolut, ființa creată, care vrea să primească totul și, prin urmare, vrea să fie precum Creatorul, și anume un dăruitor. Dacă aici pare să fie o capcană, ai dreptate, există: Vrem să primim atât de mult încât, în cele din urmă, ne face să dorim să fim dăruitori.

Când privim la lumea noastră, nu vedem că această calitate a dăruirii guvernează lumea și nu vedem că ființele create, și anume noi, suntem primitori absoluți, că nu putem face nimic decât dacă este în cele din urmă pentru propriul nostru beneficiu. Există un motiv întemeiat pentru acest lucru: dacă am vedea cine suntem, că egoismul distruge totul în lumea noastră, ne-am dori imediat să devenim și noi dăruitori. Ar fi concluzia evidentă și, de fapt, unică.

Cu toate acestea, făcând acest lucru nu am alege să fim dăruitori, am fi împinși să facem acest lucru văzând daunele cauzate de egoismul nostru. Nu am avea nici o alegere liberă și de fapt, am dărui iarăşi pentru binele nostru, din nou. În cele din urmă, am fi lipsiți de liberă alegere și nu am putea dobândi adevărata calitate a dăruirii. Acesta este motivul pentru care Creatorul, calitatea de a dărui, ne ascunde adevărul despre natura noastră și opoziția sa față de natura Creatorului lumii. Face acest lucru pentru binele nostru: să ne dea liberă alegere.

Totuși, dacă dezvoltăm bunătatea, prin construirea unei societăţi care să recomande unitatea și reunirea, vom învăța treptat despre natura noastră și natura Creatorului. Acest lucru ne va permite să comparăm și să facem o alegere liberă pentru a fi mai degrabă dăruitori decât primitori. Cu cât lucrăm mai mult la asta, cu atât ne vom îmbunătăți societatea și prin urmare, viața.

În prezent, vedem că lumea se deteriorează căzȃnd în anarhie. Nu putem vedea de ce, deoarece adevărul ne este ascuns, dar acest lucru se întâmplă din cauza egoismului nostru, care strică tot ceea ce încercăm să construim. Din cauza acestei ascunderi, vedem problemele pe care le provoacă ego-ul ca pe niște incidente separate, deoarece nu putem vedea cauza lor comună ascunsă.

Înțelepciunea Cabalei ne învață despre această cauză comună și despre soluția comună de a deveni dăruitori. Pentru a nu ne nega libera noastră alegere, cărțile Cabalei au fost ascunse timp de secole. Chiar și după ce au fost dezvăluite, au fost găsite în moduri ciudate și stranii. De exemplu Cartea Zohar, cartea fundamentală a Cabalei, a fost descoperită când un bărbat a cumpărat pește de la piață și a descoperit că bucățile de hârtie de papirus care înfășura peştele conțineau un text necunoscut. Un alt exemplu este ARI, marele cabalist din secolul al XVI-lea, a cărui învățătură stă la baza Cabalei contemporane. El nu a scris un cuvânt, ci mai degrabă discipolul său Chaim Vital, iar scrierile sale au fost împărțite între mai mulți moștenitori ai săi după moartea sa. Mai târziu, aceste scrieri au fost scoase din mormintele moștenitorilor și au fost compilate în cărți, care evident erau destul de dezorganizate.

Astăzi, problemele se acumulează în întreaga lume într-un ritm care ne va face în curând să căutăm o cauză comună. Dar astăzi, egoismul nostru este atât de puternic încât nu mai este nevoie să ascundem adevărul. Prin urmare, cu cât începem să lucrăm mai devreme pentru a deveni dăruitori, cu atât mai repede ne vom schimba pe noi înșine și lumea din jurul nostru și vom inversa alunecarea lumii către un haos total.

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Următorul nivel de dezvoltare al umanității”

O explozie puternică de dezvoltare umană accelerată pulsează prin lume într-o anumită perioadă de timp. Un astfel de puls a avut loc în Evul Mediu și a culminat cu epoca Revoluției Industriale care a atins progrese în toate domeniile – în știință și tehnologie, în cultură și educație, în societate și filozofie. Salturi neobișnuite în dezvoltarea spirituală apar de asemenea, în același mod.

Dezvoltarea accelerată este rezultatul unei forțe care stă la baza societății și a întregii creații: forța dorinței. Dorința umană se extinde constant și, ca urmare a acesteia, există o căutare nesfârșită de noi modalități de a ne împlini dorința care se intensifică. Puterea dorinței acționează în indivizi și în societate în general sub forma egocentrismului, adică într-o intenție egoistă, egoistă pentru propria noastră plăcere, inclusiv a celor realizate în detrimentul binelui altora.

Dar toate evoluțiile lumii indică într-o singură direcție: să pregătească omenirea pentru o conexiune spirituală de reciprocitate perfectă, atât între ființe umane, cât și între toate elementele naturii și puterea supremă. Deci, chiar și atunci când dezvoltăm aparent sisteme umane egoiste, pregătim din greșeală infrastructura pentru conexiuni viitoare frumoase și corectate.

Luați ca exemplu dezvoltarea internetului. Rețelele sociale au devenit un focar de discurs vitriolic între oameni, cu ura de multe ori la vedere, ceea ce este complet opusul creării unei bune interconexiuni. Cu toate acestea, actuala configurație ar putea servi ca o pregătire perfectă pentru ca rețelele sociale să transmită mesaje pozitive de conexiune umană armonioasă.

Astăzi, impulsul către o mai mare comunicare între toți locuitorii lumii este evident prin două epicentre principale: Covid-19 și imigrația. Pandemia Covid ne atrage mai aproape prin conexiuni globale inconfundabile și indisolubile în întreaga lume. Boala apare într-un singur loc și se răspândește imediat peste tot cu o viteză incredibilă.

Migrația în masă este un alt fenomen care nu mai poate fi oprit. Deși prim-miniștrii rezistă pentru că situația iese de sub control, umanitatea a pătruns deja dincolo de granițele politice stabilite anterior. Imigranții au descoperit că oportunitățile lor sunt îmbunătățite în medii mai permisive și mai tolerante, iar acest lucru a stimulat motivaţia pentru mișcări migratoare masive. Fenomenul se va intensifica până când vom vedea reprezentanți din diferite popoare în fiecare țară, societățile din întreaga lume vor deveni din ce în ce mai diverse și complexe în același timp.

De fapt, vedem că intervențiile umane în societate, precum cea pe care tocmai am descris-o, ne afectează ca o coliziune frontală: țările sunt distruse, culturile se prăbușesc, violența crește. Deci, apare întrebarea care ne nedumereşte: Cum pot duce procesele dificile și complexe la conexiuni ideale?

Procesele în sine nu sunt nici frumoase, nici plăcute, dar frumusețea lor este că ele conduc la adevăr, la deschiderea ochilor, exact la recunoașterea a ceea ce este stricat și trebuie reparat. Pe de o parte, aceasta înseamnă că interdependența noastră totală este expusă și pe de altă parte, revelația acestei interdependențe are loc doar prin evenimente negative. Astfel, un fapt se va stabili treptat pentru noi: interdependența noastră este de neevitat și conexiunile negative dintre noi sunt singura sursă a tuturor necazurilor din lume, ele sunt singurul lucru pe care trebuie să îl corectăm.

Ce urmează? Omenirea va trebui să realizeze întregul potențial al forței dorinței sale, să-și folosească toate resursele pentru a întări conexiunile dintre noi până când vom transcende sfera materială către o unitate internă prin care gândirea naturii și forța bună și binevoitoare din spatele ei să fie dezvăluite.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ne îndreptăm spre o altă vară cu măşti?”

Vacanța de vară abia a început și deja vedem semne că s-ar putea încheia în curând sau cel puțin partea distractivă a acesteia. Covid-19 se întoarce în Israel în mare măsură și amenință să facă vara aceasta ceea ce a făcut vara trecută, să ne țină acasă sau cel puțin la distanță unii de ceilalţi. Se pare că natura nu are milă de copii, care vor doar să se bucure de vară – scurta lor pauză dintr-un an școlar traumatizant, plin de blocaje date de Corona.

Dar atunci, de ce ar trebui natura să aibă milă de copii, dacă noi părinții lor nu avem? Adică, prin propria noastră conduită greșită, aducem asupra lor blocarea pe care am putea-o preveni dacă ne-am comporta mai responsabil. Dacă am fi părinți mai buni, am face ceea ce trebuie să facem, atât pentru noi cât și pentru copiii noștri.

Și ceea ce trebuie să facem este să ne reorganizăm relațiile. În caz contrar nu vom putea face față Covidului și cu siguranță, nu cu următorii viruși care stau deja la coadă pentru a ne chinui și care vor fi mult mai supărători decât pacostea actuală.

Până nu realizăm că trebuie să ne restabilim relațiile, de la competiţie la susținere și de la insensibili la grijuliii, nu se va întâmpla nimic bun. Trebuie să înțelegem că singurul nostru remediu împotriva virusului este vindecarea inimii noastre de gândurile negative despre ceilalți, dezvoltarea unora pozitive și conectarea cu aceiași oameni pe care îi respingem în prezent.

Conectarea înseamnă a înțelege și a simți că sunt dependent de ceilalți. S-ar putea să trăiesc în corpul meu fizic, dar inima acestui corp se află în altcineva, nu în mine. Și nu numai că este la altcineva, ci la toți ceilalți în afară de mine. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi este în întregime dependent de toți ceilalți. Nu ne determinăm soarta și nu ne determinăm prezentul. De fapt, nu determinăm nimic; interconectările noastre determină totul și urmăm doar dictatele acestei rețele, conștient sau nu.

Chiar dacă nu putem simți acest lucru chiar acum, ar trebui cel puțin să înțelegem că așa este și să ne dăm seama că dacă așa este, atunci „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” nu este un motto înalt pe care nimeni nu îl ia în serios, ci singura noastră speranță care ne poate schimba viețile, schimbându-le spre o direcție pozitivă.

O putem ignora și continua să parcurgem calea răutății pe care am hrănit-o atât de fierbinte de atâtea decenii, dar nu va trece mult până când viața ne va obliga prin durere să ne regândim drumul.

Virusul nu este dușmanul nostru; ne arată adevărul interdependenței noastre. Dacă am fi acționat după acest adevăr, nu am fi avut nici o pandemie. Responsabilitatea noastră socială ne-ar fi făcut să ne separăm odată ce ne-am îmbolnăvit până ne facem bine și virusul nu s-ar fi răspândit. Apropo, asta fac liliecii bolnavi pentru a nu infecta ceilalți membri ai norului lor (într-o colonie de lilieci). Dacă am avea simțul lor de responsabilitate, nu am vorbi despre pandemia Covid-19, cu siguranță nu la doi ani de acum.

Deoarece suntem complet dependenți unul de celălalt, ne influențăm reciproc. De aceea este atât de important să ne monitorizăm sentimentele față de ceilalți și să încercăm să le cultivăm pe cele pozitive. Procedând astfel, îi vom influența pe ceilalți, care îi vor influența pe alții, chiar și fără a vorbi despre asta. În scurt timp, acel val pozitiv va reveni la noi și la copiii noștri.

Ne determinăm soarta reciproc, deci să fim responsabili. Să tragem concluzia evidentă că „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” este singura noastră opțiune viabilă pentru viitor. Am încercat orice altceva și privim unde suntem: în pragul unei alte veri cu măşti. Acum, că se apropie de copiii noștri, ar trebui să nu ne mai asumăm riscuri. Sper că vom învăța și implementa această lecție, pe care natura încearcă cu disperare să ne învețe, înainte de a recurge la mijloace mai dure.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Stabilirea unor obiective mai înalte pentru copiii noștri în această vară”

După un an școlar perturbator cauzat de restricțiile Covid, mult așteptata vacanță de vară este aici. Pentru a reintroduce un fel de cadru de învățare copiilor în această vară, o majoritate covârșitoare a districtelor școlare mari din America oferă programe școlare de vară. Dacă este implementată corect, mișcarea este corectă. Timpul liber excesiv este o rețetă pentru dezastru.

Aproximativ 97 din 100 de districte din SUA oferă programe de școală de vară fizic, virtual sau o combinație a ambelor. Planurile includ excursii recreative, activități în aer liber și programe artistice în conformitate cu monitorizarea organizațiilor educaționale. După circumstanțele provocatoare impuse de pandemie, aceste măsuri ar putea fi un exemplu pentru alte societăți din lumea întreagă.

Copiii nu ar trebui să simtă că au atât de mult timp liber încât nu au nicio idee despre ce să facă cu ei înșiși și orele par să se întindă la nesfârșit. Ei trebuie să-și organizeze timpul, astfel încât să fie mulțumiți de agenda stabilită și să înțeleagă că planurile așteptate sunt exact ceea ce își doresc și au nevoie. Altfel îi stricăm.

Nimic nu este mai rău pentru copii decât timpul liber, cu un gol imens irosit culcat pe canapea, privind fix pe ecran sau rătăcind pe stradă. Copiii nu sunt obișnuiți să aibă timp liber și să-l umple singuri, așa că a le oferi „libertate” este ca și cum i-ai învăța să nu facă nimic. Copiii au dorințe și gânduri, tot felul de impulsuri naturale și într-un fel le spunem: „Nu faceți nimic cu dorința sau aspirațiile voastre. Pentru ce sunt bune? Ce beneficii veți obține din ele?”

Există desigur, timp pentru odihnă, dar nu este recomandabil să vă întindeți pe spate ore în șir sau să vă plimbați fără scop. Jucând fotbal sau dansând după studierea geografiei de exemplu, poate fi o pauză. Orice lucru diferit de acțiunea intensă care a precedat-o se numește odihnă.

Dacă copiii rămân fără studii și fără alte activități, impulsurile care sunt în mod natural vibrante în ei îi pot duce în locuri rele. Părinții ar trebui să fie foarte îngrijorați de faptul că copiii lor au libertate nelimitată și ar trebui să aibă în vedere modalități de a le umple timpul în mod constructiv pentru a-și continua dezvoltarea.

În primul rând, ar trebui stabilit un obiectiv clar: ce vor părinții să realizeze copiii în timpul liber, aşa încât în consecință să le poată oferi activități îmbogățitoare. În opinia mea, cel mai important obiectiv este de a construi copiii în ființe umane integrale, de a dezvolta o persoană care știe să comunice corect cu ceilalți, cum să gestioneze situații complexe, cum să creeze relații frumoase cu ceilalți și care realizează înțelegere profundă pe mai multe niveluri ale naturii: mineral, vegetal, animal și uman.

Cu scopul de a ridica copilul pe o scară mai înaltă de merit ca ființă umană – una cu valori, sensibilitate și considerație pentru ceilalţi – activitățile programate pentru copiii noștri trebuie să aibă un conținut care să le dezvolte gândurile și să le extindă sentimentele. La sfârșitul activității, este bine să promovați o discuție pentru ca aceștia să își împărtășească experiențele reciproc.

Ar trebui să luăm în considerare aducerea copiilor la teatru, la simfonii, la diverse muzee. În copilărie, am locuit într-un oraș din Belarus care avea o clădire mare special concepută pentru copii. Vara, am stat într-un laborator foto și am developat fotografii într-o cameră întunecată. Iarna, mergeam la schi împreună. Acestea sunt doar exemple ale unor activități care ar putea fi implementate în funcție de condițiile fiecărei societăți.

Astăzi, școlile în care ne înscriem copiii și le încredințăm educația și o parte semnificativă a creșterii lor au devenit în mare măsură terenuri de reproducere pentru infracțiuni, violență, promiscuitate, agresiune și trafic de droguri. Totul, cu excepția a ceea ce ne-am dori pentru urmaşii noștri.

O pauză de vară în care timpul este gestionat în mod corespunzător de către părinți poate vindeca unele dintre greutățile anului trecut, dar adevăratul test al educării copiilor noștri va fi în anul școlar următor. Sistemul de învățământ, cu doar câteva dintre deficiențele sale atinse, a fost fondat acum aproximativ o sută cincizeci de ani. Trebuie să ne gândim bine dacă este potrivit pentru lumea de astăzi.

Să examinăm și să analizăm cu atenție ceea ce facem cu instituția numită „școală” și educația pe care o oferim copiilor noștri. Examinarea ar trebui să includă planuri adecvate pentru modul în care să petreci următoarea pauză de vară. Ca adulți, gândul la viitorul educației copiilor noștri ar putea fi o idee bună despre cum să ne petrecem timpul liber în această vară.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Raiul şi Iadul – unde sunt ele?”

„Imaginați-vă că nu există Rai” a cântat John Lennon. „Niciun Iad sub noi, numai cerul deasupra noastră,” continuă el. Într-un fel, avea dreptate. Înțelepciunea Cabalei ne învață că Raiul și Iadul nu sunt locuri, ci stări în relațiile noastre unul cu altul. Iadul este atunci când nu ne putem suporta nici un pic ca astăzi, cu excepția faptului că suntem mai conștienți de ura noastră, iar Raiul este când ne iubim așa cum ne iubim pe noi înșine, pur și simplu.

Nu există oameni, animale, plante sau minerale în înțelepciunea Cabalei, nu există locuri, vremuri sau mișcări. Când cărțile Cabalei discută despre relațiile dintre oameni sau descriu călătoriile dintr-un loc în altul, ele le folosesc de fapt ca simboluri pentru a descrie relațiile oamenilor între ei și câtă iubire există între ei.

Apropo, această calitate a iubirii este ceea ce numim „Creatorul”. Nici el nu este o entitate sau o divinitate în sensul în care religiile cred despre El. El (sau mai bine zis Acesta) este calitatea iubirii, natura iubirii.

Când o persoană dobândește natura iubirii, aceasta este considerată ca realizare a Creatorului, iar apoi acea persoană este considerată a fi în Rai. Când descoperim cât de mult ne urâm unul pe celălalt, că relațiile noastre se bazează pe exploatare, manipulare și abuz, atunci suntem în mod clar în Iad. Dar dacă știm deja că suntem în Iad, atunci probabil că suntem pe cale să ieșim din el, întrucât acum putem începe să ne schimbăm singuri, să ne corectăm natura de la preocuparea absolută pentru sine la grijă și bunăvoință.

Rezultă că, conform Cabalei, determinăm dacă suntem în Rai sau în Iad și o determinăm în funcție de relația noastră cu ceilalți. Deci, pur și simplu, Iadul este ura totală, Raiul este iubire pură. Nu este acesta adevărul?

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poți crește o persoană pentru a fi pur și simplu bună? La școală, au încercat să ne insufle etică și moralitate, dar putem vedea că acest lucru nu funcționează.

Răspuns: Sistemele noastre sociale și educaționale nu funcționează deoarece nu au sprijinul societății. Pe măsură ce societatea devine mai deschisă, oamenii se îndepărtează mai mult unul de celălalt. Să luăm exemplul foarte viu al Chinei. Era o societate închisă care trăia după propriile legi, diferită de întreaga lume.

Acum, când societatea chineză se deschide, începe să se răspândească. Nu există nicio conexiune. Oricât de mult ar încerca, nu pot rămâne împreună mult timp. Cu atât mai mult, este un set de oameni atât de divers, cu mai multe fațete.

Nu vă puteți asocia cu un număr imens de oameni care sunt atât de diferiți, de neînțeles și de neconceput sentimentelor voastre. Când sunt milioane, este imposibil.

KabTV „Stări spirituale” din 25.06.2021

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Care sunt beneficiile armelor nucleare?“

Deoarece armele nucleare au capacitatea de a extermina populații întregi de oameni, beneficiul lor este că forțează lumea și fiecare persoană să se teamă și să analizeze cum să schimbe societatea umană în ansamblu, astfel încât un scenariu dezastruos de utilizare a armelor nucleare împotriva oamenilor să nu se materializeze.

Bazat pe emisiunea “Întrebări şi răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Este aceasta o formă modernă de colonialism?“

Da este. Guvernele diferitelor țări dezvoltate și-au impus cu forță civilizațiile în alte țări. Au tulburat cultura și bazele vieții acestor țări și națiuni, răsturnându-le și provocând calamitățile pe care le vedem astăzi în lumea a treia.

Aceleași guverne ar trebui să încerce să reînvie statele anterioare ale acestor națiuni cât mai mult posibil și să le lase să se dezvolte independent. Fiecare dintre aceste națiuni se poate dezvolta optim în forma sa naturală. Altfel, nu vom vedea o viață pozitivă în țările din America de Sud, Africa și Asia.

Aceste colonii sunt construite pe dorințele oamenilor de a-și impune altora propria lor cultură, educație, guvernare și filosofie de înțelegere a lumii, iar o astfel de abordare este greșită și dăunătoare lumii.

Astfel, trebuie să ne ajutăm reciproc să ne dezvoltăm natural. A ne ajuta reciproc să ne dezvoltăm în mod natural înseamnă că ne ajutăm reciproc să obținem ceea ce este bun pentru fiecare, în funcție de natura lor și să lăsăm propriile noastre opinii și abordări forțate în afara ecuației, ceea ce i-ar obliga pe ceilalți să se dezvolte diferit față de forma lor naturală.

Cultura europeană a adus acest dezastru în lume și de aceea civilizația europeană – America de Nord și Europa – cu toată puterea pe care a acumulat-o, trebuie să conducă un proces de retragere pentru a permite tuturor țărilor să se dezvolte în mod natural. Procedând astfel, ar rezulta efecte pozitive pentru toate civilizațiile și culturile.

Bazat pe emisiunea “Întrebări şi răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu există nimic mai puternic decât obișnuința. Natura unei persoane, esența sa, este o dorință de a primi care funcționează conform unui anumit program: plăcere maximă cu cheltuială minimă de energie. Dar, din moment ce caracterul unei persoane nu poate fi schimbat, înseamnă că nici obiceiurile nu pot fi schimbate?

Răspuns: Este foarte, foarte dificil. Acest lucru necesită o motivație serioasă, dorinţa de a dobândi niște acțiuni, fapte și gusturi obișnuite impuse, induse.

Într-adevăr, obișnuința este a doua natură. Primim doar câteva caracteristici de bază din natură și orice altceva se formează prin influența mediului.

Comentariu: Dar din știința Cabalei știm că este imposibil ca natura unei persoane să se schimbe.

Răspunsul meu: Dar în interiorul naturii însăși – ceea ce mă străduiesc, iubesc sau urăsc – totul se întâmplă în cadrul egoismului nostru comun. Suntem programați de atitudinile părinților, societății și prietenilor față de noi.

Întrebare: Știm că un obicei este o acțiune care este direct legată de plăcere sau suferință.

De exemplu, copiilor nu le place să se spele pe dinți, dar acest obicei se poate dezvolta în ei dacă le oferiți un fel de recompensă pentru acest lucru, care dă plăcere. Când nu mai dai nimic pentru asta, acțiunea în sine devine o plăcere, deoarece fără spălarea dinților este suferinţă.

Deci, prin plăcere și suferință, putem dezvolta un obicei într-o persoană, dar totuși nu-i schimbăm natura?

Răspuns: Nu putem schimba natura. În cadrul naturii noastre, o putem manifesta pur și simplu în anumite moduri, dar nimic dincolo de asta. În general, nu se face nimic fără o recompensă. Natura sau noi, sau societatea, ceva ar trebui să ne determine să acționăm într-un anumit mod.

Întrebare: Obiceiurile rele pot fi eradicate prin suferință?

Răspuns: Nu neapărat prin suferință. Orice obiceiuri pot fi eradicate. Totul depinde doar de cât de mult ne dorim cu adevărat și de a cunoaște modalitatea de a face acest lucru.

KabTV: “Stări Spirituale” 6/25/21

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→