Comentariu: Unii economiști susțin că societatea consumerista ajunge la finalul ei. Primul motiv pentru asta este lipsa încrederii, care cu seriozitate locuiește în relațiile de comerț și economice.

Răspunsul meu: Dar asta poate fi depășit.

Comentariu: Al doilea motiv este poluarea mediului deoarece noi încă nu avem suficientă tehnologie pentru a procesa tot deșeul pe care îl producem.

Răspunsul meu: Cui îi pasa de asta? Dacă este suficientă tehnologie va fi posibil să producem chiar și mai mult.

Comentariu: Al treilea motiv sunt resursele naturale limitate.

Răspunsul meu: Nimeni nu este interesat nici de asta. Le vom găsi. Hai să zburăm pe luna și să le aducem de acolo.

Comentariu: Al patrulea motiv este creșterea inegalității dintre saraci și bogați. Chiar și în perioada post-coronavirusului poate fi văzut că bogații devin mai bogați. Și toată lumea are un egoism uriaș și oamenii este puțin posibil să îl tolereze.

Răspunsul meu: Desigur că nu o vor face. Bogații va trebui să plătească un anumit procent din venitul lor uriaș pentru a atenua lipsa încântării săracilor.

Comentariu: Al cincelea motiv este incertitudinea. Ei spun că este un termen “efectele asupra veniturilor”. Chiar și oamenii care au bani se tem să îi cheltuie din cauza incertitudinii așa că economia consumerista ajunge la finalul ei.

Răspunsul meu: Nu ai unde să îi cheltui! Oferă-le ceva ca ei să poate să îl producă și să facă bani pe el.

Comentariu: Ei se tem să cheltuie banii deoarece ei nu stiu ce se va întâmplă mâine cu angajarea. Nu este nicio încredere în viitor.

Răspunsul meu: Atunci acești oameni nu sunt cu adevărat bogați. O persoană bogată este cel care are practic posibilități nelimitate să acopere mai mult decât nevoile sale vitale.

Comentariu: Al șaselea motiv este dezvoltarea tehnologiei, care va duce la o și mai mare divizare a bogaților și săracilor și în consecință cu șomajul.

Răspunsul meu: Desigur, deoarece nu este niciun consum. Prin urmare, războaie mari au loc periodic. Însă astăzi ele sunt foarte scumpe și nimeni nu știe cum se vor termina.

În principiu, cândva războaiele rezolvau problemele, dar astăzi nu deoarece nu sunt granițe: mergi unde vrei, trăiești unde vrei. Poți să cumperi orice pașaport. Prin urmare nu sunt motive obiective pentru războaie. Doar războaiele religioase, ideologice rămân.

Întrebare: Al șaptelea motiv este o schimbare în nevoile interioare ale omului. În opinia ta, acesta este principalul motiv?

Răspuns: Da. El omoară orice altceva. Acesta este finalul economiei consumeriste.

Acum virusul distruge un avion industrial uriaș care a fost condus de turism și călătorii. Hotelurile din jurul lumii, avioanele, vasele de croazieră, ghizii și mase imense de bunuri asociate cu această industrie, toate acestea nu mai există și nu vor exista. Oamenii nu vor să hoinărească în jurul lumii. Nu este nimic care să îi ademenească.

Ceva trebuie să fie făcut cu miile de avioane inutile. Poate să le ducă undeva în deșert. Ei spun că ele pot fi ținute bine acolo. Și ce va ieși acolo? Un muzeu al erei noastre? Dar nu poți să scapi de asta. Este gata! Trebuie să înțelegem că noi nu putem să construim o lume nouă cu jucării vechi.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Când digul se rupe”

Nu a fost deloc surprinzător să descoperim că Jacob Blake Sr., tatăl americanului negru Jacob Blake Jr., care a fost împușcat pe 23 august de către un ofițer de poliție alb din Kenosha, Wisconsin, are o lungă istorie de postări rasiste și antisemite pe social-media. Antisemitismul crește peste tot; tensiunea este în aer și chiar și acolo unde este încă liniște, se simte ca și cum pământul ne tremură sub picioare. Când digul se sparge și începe inundația, nimănui nu îi va părea rău să-i vadă pe evrei înecându-se.

Nivelul antisemitismului crește nu numai în America, ci în întreaga lume. Dar SUA, unde comunitatea evreiască este cea mai proeminentă și puternică din lume, va fi epicentrul cataclismului.

Este greu de spus când va veni punctul critic, dar dacă traiectoria nu se schimbă, el va veni cu siguranță, și evreii americani vor experimenta ceea ce a trăit fiecare diaspora evreiască de când a început exilul, acum două mii de ani: dispariția și expulzarea.

Într-o lume atât de plină de ură și atât de lipsită de umanism, nu putem ignora obligația noastră față de națiuni: de a fi „o lumină pentru națiuni”, de a da un exemplu de unitate și responsabilitate reciprocă. Nu trebuie să facem plăcere națiunilor sau să le liniștim. Nu ne judecă după modul în care ne raportăm la ei; ei ne judecă după modul în care ne raportăm unii la alții! Când ne urâm, ne învinovățesc pentru răspândirea războiului între ei. Pur și simplu, fără un exemplu de unitate, ei nu se pot uni și să înceapă să lupte. Și adânc, în interior, ei simt că este din cauza noastră.

Am dat lumii știință și tehnologie, artă și cultură, cunoaștere și înțelepciune, totuși lumea ne urăște din ce în ce mai mult și nu ne arată nici o recunoștință.

Este timpul să ne dăm seama că nu acestea sunt ceea ce se așteaptă de la noi; se așteaptă de la noi să dăm un exemplu de Arvut Hadadit (responsabilitate reciprocă).

Am devenit o națiune doar odată ce ne-am unit „ca un singur om cu o singură inimă” la poalele Muntelui Sinai (muntele urii). Imediat după aceea, ni s-a ordonat să fim „o lumină pentru națiuni”, pentru a aduce lumii unitatea pe care noi am câștigat-o. Absența acelei lumini a unității este cauza lumii haotice în care trăim, iar obligația noastră este de a aduce acea unitate, dând un exemplu.

Putem nega asta, însă negarea nu ne va elibera de datoria noastră, sau nu va convinge lumea că nu suntem de vină. Așadar, putem alege să ne unim deasupra urii noastre, să facem ceea ce lumea așteaptă de la noi și să câștigăm favoarea pentru prima dată în istorie sau să primim biciul omenirii, așa cum am făcut în Europa acum optzeci de ani.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Sfârșitul erei ego-ului și declinul regatului ego-ului”

Statele Unite sunt o țară unică. Oamenii săi au imigrat acolo cu singurul scop de a-și construi o viață bună și de a scăpa de viața rea pe care o avuseseră în patria lor. În multe privințe, pionierii săi au fost evadați. Au venit din Anglia, Olanda și Germania și au construit o țară care idolatriza valori precum „Fiecăruia, al lui” și „Ce-i al meu este al meu și ce-i al tău este al tău”.

Virusul ne-a spus că civilizația noastră exploatatoare, unde oamenii sunt înstrăinați unii de alții, nu poate continua, că trebuie să schimbăm modul în care ne raportăm unii la alții și la natură și că predominanța ego-ului trebuie să se încheie. Firește, țara cea mai influențată de egoism a suferit cea mai gravă lovitură: Statele Unite ale Americii.

Și America a reușit. În timp ce alte țări erau înlănțuite de religie, tradiție, maniere și cultură, americanii erau liberi să-și construiască propria viață și o făceau cu vigoare. Au făcut din religie o treabă personală, în care statul nu trebuie să se amestece, au sfințit proprietatea privată mai mult decât sfințenia vieții, iar țara a continuat să crească pe măsură ce veneau tot mai mulți oameni, de mai multe naționalități și culturi.

În cele din urmă, chiar și sclavia a fost abolită, diversitatea etnică a atins apogeul și America a prosperat. Se părea că munca grea ar oferi fiecărei persoane o casă în suburbii, o mașină pe alee și un gard de pichet în jurul gazonului sau, pur și simplu, realizarea Visului American.

Dar ceva s-a schimbat în ultimele decenii. Decalajele salariale au crescut, prețurile au crescut și taxele de școlarizare au crescut. Treptat, Țara Oportunității a devenit un ținut al dezamăgirii, frustrării și disperării. Egoul, pe care Declarația Drepturilor Omului l-a încoronat drept conducător în America, nu reușește să-și țină promisiunea de a trăi ușor și în lux. Acum, în a treia decadă a mileniului trei, viața în America a devenit grea, dură și fără speranță.

Dar nu pentru că americanii au făcut ceva rău. De mult timp, calea americană a fost calea de urmat. Pentru o lungă perioadă de timp, America a fost dovada că etnii și culturi diverse ar putea trăi cot la cot (mai mult sau mai puțin) pașnic. Diversitatea societății americane a fost o dovadă a devizei americane a posibilităților nelimitate și i-a conferit forță și flexibilitate, pe care nicio altă țară nu le-a avut.

Dar ego-ul nu este pasiv.

Este un monstru care continuă să crească și, dacă nu îl îmblânzești, se va ridica împotriva proprietarului său. Aceasta este o parte a necazurilor Americii. Egoul neînfrânat a făcut inegalitatea să crească la astfel de niveluri, încât unii oameni nu își pot hrăni copiii, iar alții au mai multe miliarde de dolari decât pot număra. O astfel de societate este nesustenabilă.

Cealaltă parte a necazurilor Americii este natura însăși.

A devenit intolerantă la egoism. Dacă, până de curând, ați putut scăpa poluând oricât de mult aţi dorit, aţi minerit și forat cât ați putut, și aţi stins specii în stânga și în dreapta, anul acesta, natura a oprit sărbătoarea umanității printr-un mic servitor cu un nume mare: SARS-CoV-2, alias Covid19.

Coronavirusul a oprit civilizația și ne-a arătat pentru doar câteva săptămâni de carantină cât de frumoasă ar putea fi lumea dacă doar am înceta să o distrugem. Mai mult decât atât, virusul ne-a spus de unde să începem, urmărind sănătatea celuilalt prin purtarea măștilor și stând la o distanță de doi metri.

Virusul ne-a spus că civilizația noastră exploatatoare, în care oamenii sunt înstrăinați unii de alții, nu poate continua, că trebuie să schimbăm modul în care ne raportăm unii la alții și la natură și că predominanța ego-ului trebuie să se încheie. Firește, țara cea mai influențată de egoism a suferit cea mai gravă lovitură: Statele Unite ale Americii.

Toate țările suferă și toate țările vor continua să sufere de loviturile economice, sociale, fizice și emoționale, forțate de Covid-19. Dar America, a cărei populație este cea mai diversă și a cărei cultură este cea mai individualistă, va suferi cel mai mult.

Asistăm la apariția unei noi ere, în care oamenii învață să coopereze și să se gândească unii la alții, unde grija și considerația iau conducerea, iar acumularea și îndreptăţirea de sine devin demne de dispreț. Bineînțeles, țara care a condus lumea în auto-îngăduință va fi ultima, când va începe noua eră.

Dar nu este pierdută orice speranță.

America este o țară a pionierilor, a oamenilor înflăcărați, care au îndrăznit să provoace necunoscutul și au învins încercările. Va trebui să se reinventeze, să-și restructureze societatea și să-și reeduce oamenii, iar dacă o țară o poate face, aceasta este America.

În acest moment, SUA suferă o dezintegrare civilă, care ar putea deveni un război civil. Dar dacă există dorință, există o cale. Dacă poporul american dorește să-și salveze țara, trebuie să se unească și să-și schimbe societatea într-o entitate coezivă, reciproc responsabilă, care servește ca exemplu al modului corect de a trăi, într-o eră de dependență reciprocă. Singura întrebare este dacă americanii au această dorință.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “ În vremuri împrumutate”

La câteva ore după anunţarea rezultatelor, câștigătorul alegerilor prezidențiale 2020 vine pe scenă, mulțumește susținătorilor săi, poate mulțumește rivalului său pentru o cursă grea, și promite că va fi președintele tuturor, nu doar al celor care l-au votat. Dar, atunci când o țară este divizată atât de adânc, cum a devenit azi America, nu sunt sigur că vreun președinte poate petici America.

Îmi dau seama că un an electoral este întotdeauna tensionat, dar convergența alegerilor, pandemia Covid-19, dezastrele naturale, escaladarea tensiunilor rasiale și neîncrederea dintre forțele de ordine și cetățeni, au creat o furtună perfectă, care pune America în pericol de prăbușire. Cred că țara este într-un timp împrumutat, care se epuizează rapid.

Pentru a uni din nou America, ai nevoie mai mult decât de cuvinte; ai nevoie de un obiectiv comun. Când oamenii cu puncte de vedere diferite împărtășesc un scop comun, punctele lor de vedere diferite contribuie la atingerea lui, deoarece acestea pot acoperi mai multe unghiuri, privește lucrurile din perspective diferite și reflectă probleme la care nu s-a gândit cealaltă parte înainte de a se materializa. Dar, când fiecare parte vede țara ca propria sa proprietate și dorește să o exploateze pentru a-și promova propriile interese, suntem împinşi spre adâncirea prăpastiei şi creşterea furiei.

În prezent, America se îndreaptă spre anarhie. Există o neîncredere între democrați și republicani, conservatori și progresiști. Încrederea a fost deja spartă acum patru ani, dar anul acesta dușmănia și ura au devenit evidente. Sunt cu toții pentru sinceritate, dar când eşti mândru cu derâderea ta faţâ de altul și nu intenționezi să o remediezi, semeni vânt și vei culege furtuna.

Îmi dau seama că un an electoral este întotdeauna tensionat, dar convergența alegerilor, pandemia Covid-19, dezastrele naturale, escaladarea tensiunilor rasiale și neîncrederea dintre forțele de ordine și cetățeni, au creat o furtună perfectă care pune America în pericol de prăbușire. Cred că țara este într-un timp împrumutat, care se epuizează rapid.

Singura cale de ieșire din situație este de a pune pe primul loc beneficiile societății americane în ansamblu și, prin această abordare, să vedem cum să sprijinim fiecare segment al țării. Niciun segment nu va prospera dacă nu vor prospera toate. Dar dacă poporul american se poate ridica peste secole de diviziune și ajunge să se simtă ca o singură națiune, va deveni un far de speranță pentru umanitate. Dacă nu, lumea va urmări cum se prâbuşeşte America.

Filed under: Criza, globalizare, Depresie, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe BIZCATALYST “Credinţă şi convingere în vremuri de criză ”

Când lucrurile merg prost, oamenii privesc spre ceruri pentru răspunsuri și alinare. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat ceva de care să se țină, în momente de criză și suferință, așa că este firesc ca această pandemie să fi declanșat o căutare a unei forțe superioare, după cum confirmă studiile. Acest strigăt ne va grăbi descoperirea sensului vieții și ne va ajuta să interiorizăm un răspuns care va fi găsit în puterea iubirii dintre noi.

Un sfert dintre americani spun că virusul COVID-19 le-a întărit credința religioasă, în timp ce doar 2% susțin că a slăbit-o, potrivit unui sondaj al Centrului de Cercetare Pew. Alte studii confirmă o legătură directă între dezastrele naturale și momentele de criză și o tendință crescută de a apela la o putere mai mare. Numărul căutărilor Google pentru cuvântul „rugăciune” în 75 de țări aproape s-a dublat de la începutul crizei coronavirusului.

Oamenii trebuie să simtă că au o ancoră, că există ceva în care să aibă încredere sau de care să se țină.

Așa cum un copil își apucă mama și nu-i dă drumul, pentru că este percepută ca fiind cel mai sigur loc, și noi, adulții așa cum suntem, avem nevoie de o sursă de siguranţă. În lumea din jurul nostru, nu găsim o astfel de sursă.

Odată, omenirea s-a întors către forțele neînsuflețite ale naturii, cum ar fi soarele și luna, ca puteri conducătoare. Astăzi, fără să mai existe loc către care omenirea să se întoarcă și să nu mai rămână nimic în care să creadă, rămâne doar o putere superioară. Dar exact cine sau ce este aceasta, nu suntem siguri. Există discuții interminabile, ipoteze, percepții și credințe în jurul acestor întrebări. La urma urmei, inimile noastre tânjesc după certitudinea că ceva gestionează și aranjează totul în viață.

La sfârșitul zilei, ne putem întreba dacă natura exactă a unei puteri supreme contează, atât timp cât însăși existența ei ne ajută să ne simțim mai în siguranță, în scurta noastră viață din această lume. Atât timp cât credința noastră calmează psihicul obosit, alegem să ne agățăm de ea.

Iar când o persoană se simte mai bine, este bine pentru cei din jur, deoarece oamenii calmi sunt mai amabili unul cu altul. Sunt mai puțin dispuși să se certe sau să îi rănească pe alții. Deși specificul și obiceiurile din jurul credinței pot diferi, fiecare dintre cele opt miliarde de oameni din lume crede în ceva, iar această credință este acceptată ca fiind normalul, de aproape fiecare persoană.

Această noțiune de credință este, de asemenea, legată de conceptul de rugăciune.

De la izbucnirea pandemiei de coronavirus, credințele oamenilor i-au reunit în rugăciuni comune, care au fost transmise în direct maselor, pe social media. Consecințele rugăciunilor colective sunt, de asemenea, pozitive, deoarece atunci când oamenii cred că pot accesa o forță puternică prin unirea într-o rugă comună, o fac prin procesul de conectare și de a cere ca unul. Și dacă există unele probleme în viața noastră, aceste probleme ne leagă unul de celălalt. Când suntem mai uniți, cu siguranță unitatea noastră atrage un răspuns.

Când depășim distanța dintre noi și exprimăm dorința de a ne aduna pentru a ne uni într-o cerere comună, ne ridicăm deasupra ego-ului individual – singurul factor care ne menține separaţi – îmbunătățim astfel soarta fiecăruia.

Atât timp cât cerem spre binele tuturor și nu în detrimentul cuiva, rugăciunea noastră este acceptată. În cele din urmă, nu contează deloc de ce credem, către cine ne îndreptăm, religia sau metoda specifică pe care o practicăm, sau chiar în ce limbă ne rugăm. Ceea ce contează este dorința și cererea noastră comună.

Ca urmare a pandemiei, am atins un nou stadiu în dezvoltarea noastră, care ne va propulsa către un nou grad de viață, o nouă viziune asupra lumii, asupra umanității, ca o singură familie. Problemele cu care ne confruntăm ne împing înainte. Ne ajută să descoperim că puterea supremă este una și este pentru toți și că ea poate fi accesată prin conexiunea dintre noi. Omenirea descoperă puterea iubirii care este revelată în unitatea noastră.

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Suntem în interiorul legii garanției reciproce și înaintăm în conformitate cu aceasta. Întreaga noastră viață depinde de îndeplinirea acestei legi, fie că o vrem sau nu, fie că o înțelegem sau nu. Toată omenirea se îndreaptă în direcția garanției reciproce.

Dacă te uiți înapoi cu doar trei luni în urmă, o perioadă nesemnificativă în comparație cu viața umană, vei vedea cum ni s-au schimbat ideile despre dezvoltarea noastră, despre prezent și viitor. Am făcut un salt uriaș înainte.

Până acum trei luni, am crezut că pandemia de coronavirus se va termina rapid și ne va permite să ne întoarcem la viețile noastre anterioare. Dar nimeni nu gândește așa astăzi.

Uite ce revoluție are loc în întreaga umanitate, în miliarde de oameni și cum se schimbă atitudinea lor față de viață. Ei încep să realizeze că sunt într-un fel de proces obligatoriu din care nu pot fi eliberați. Nu sunt responsabili de viața lor, viața îi controlează și îi atrage dar nu spre scopul pe care l-au stabilit pentru ei înșiși.

Viața nu va mai fi la fel. Suntem într-un proces în care într-un timp foarte scurt putem observa schimbări dramatice între trecut, prezent și viitor. Se pare că toată lumea a făcut descoperiri foarte importante despre viața lor: Ei au realizat că astăzi nu va fi ca ieri, iar mâine nu va fi ca astăzi. Astfel, natura, Creatorul, ne ridică la un alt nivel de percepție a realității.

Devenim parteneri cu Creatorul, participând cu El în același proces, deși doar pasiv pentru moment. Natura face schimbări și suntem în acest proces, urmărind-o pe măsură ce se desfășoară în fața noastră.

Vedem deja că nu controlăm lumea și nu o putem schimba. Chiar dacă viitorul pare negru, înțelegem totuși că nu există alegere și că ceea ce ar trebui să se întâmple se va întâmpla. Iar atunci apare întrebarea: este posibil să schimbăm ceva?

Suntem din ce în ce mai pregătiți să acceptăm condițiile pe care ni le pune Creatorul dacă vrem să schimbăm viitorul. Este posibil să fim încă pasivi, dar suntem deja participanți la procesul care se desfășoară în fața noastră. Acest lucru este vizibil în mass-media, în oameni și în familii de-a lungul vieții noastre, iar aceasta este o realizare imensă.

Toți înclină treptat capul și nu mai sunt la fel de încrezători și siguri de sine ca înainte. Înțelegem că suntem în interiorul unui flux care este desemnat de natură. Natura ne-a stabilit legea garanției reciproce și va deveni mai clar în fiecare zi că numai printr-o conexiune corectă ne putem organiza viața și că doar lipsa unei conexiuni bune între noi este cauza tuturor nenorocirilor noastre.

Toate acestea vor deveni în curând clare pentru toată lumea și vom înțelege că legea garanției reciproce este obligatorie și nu există altă opțiune decât să o respectăm. Este mai bine dacă ne străduim noi înșine pentru aceasta, grăbim timpul și o aducem din ce în ce mai aproape pentru a o îndeplini înainte să ne depășească și să ne oblige să o îndeplinim cu forța. Vrem să o îndeplinim în mod voluntar, după voia noastră.

Zi după zi, umanitatea se apropie de garanția reciprocă, deschizându-și din ce în ce mai mult ochii.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 25/8/20, Scrierile lui Baal HaSulam, „Arvut (garanție reciprocă)”

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Garantia reciproca - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Toamna este aici, la fel si Covid”

August s-a încheiat, toamna este aici, la fel și Covid, mai puternic ca niciodată. Coronavirusul a devenit o parte inseparabilă a vieții noastre. Nu atât boala, cât schimbările pe care le aduce cu ea. Treptat, recunoaștem că este aici, ca să rămână. În timp ce ne este frică să nu luăm Covid, impactul virusului merge cu mult dincolo de sănătatea noastră; a afectat fiecare aspect al vieții noastre.

Virusul ne va învăța că suntem dependenți unul de celălalt și ne va face să ne gândim unul la celălalt. Dar când o vom învăța, vom descoperi bucuria și puterea în unitate, în a avea o comunitate solidă.

Sfera publică a fost transformată. Cafenelele arată diferit, cinematografele, centrele comerciale, școlile, totul este diferit, ciudat. Mulți oameni lucrează de acasă; mulți nu lucrează deloc, iar pentru cei care și-au păstrat vechile locuri de muncă, locurile de muncă în sine par diferite. Și sub aceste schimbări, are loc o transformare; ne schimbăm relațiile dintre noi și cu întreaga realitate. Ne schimbăm relația cu viața.

Vrem în continuare să ne întoarcem la vechiul „normal”, să facem planuri pentru un viitor fără Covid, dar natura și-a spus cuvântul și trebuie să ne conformăm. Trebuie să acceptăm că viața s-a schimbat definitiv.

Apropierea toamnei ne va determina să ne schimbăm atitudinea față de viață, față de societate, față de orice. Cu toate acestea, în cele din urmă, va fi o schimbare pozitivă, care va face să ne înțelegem mai ușor unii pe alții, să ne simțim reciproc și să devenim mai apropiaţi în inimile noastre, dacă nu încă fizic. Treptat, vom deveni mai conștienți că lucrurile s-au schimbat radical. Nu va fi, practic nici o prezență fizică la școli sau universități, mulți părinți vor trebui să rămână acasă cu copiii lor, iar oamenii vor deveni mai „sedentari” ca niciodată.

Dacă putem depăși agresivitatea care a trecut societatea printr-o furtună în ultimele luni, vom descoperi că, de fapt, suntem cu toții în aceeași barcă. Diferențele dintre oameni sunt mult mai mici decât credem, deoarece, în cele din urmă, ne dorim cu toții aceleași lucruri simple: hrană și adăpost, sănătate și un mediu bun pentru copiii noștri. Virusul ne va învăța că suntem dependenți unul de celălalt și ne va face să ne gândim unul la celălalt. Dar când vom învăța asta, vom descoperi bucuria și puterea în unitate, în a avea o comunitate solidă.

Când dezvoltăm responsabilitatea și considerația reciprocă, ne vom comporta într-un mod care nu îi pune pe alții în pericol de contaminare. Și când vom face asta, vom descoperi că virusul a plecat. Fără vaccinare și fără medicamente, va dispărea pur și simplu când ne vom uita unul la celălalt. Când vom fi eliberați de virus, nu vom avea nevoie de distanțare (anti) socială, de măști care să ne ascundă zâmbetele sau de gel de alcool pentru a ne dezinfecta mâinile după ce ne îmbrățișăm. Apoi și abia atunci, ne vom da seama de ce a venit Covid: să ne învețe cum să ne pese.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Mesajul tăios al demonstranților către Bezos”

Săptămâna aceasta, manifestanții au construit o ghilotină în fața casei lui Jeff Bezos din Washington, DC și au cerut o majorare de salarii. Într-adevăr, atunci când ai un sistem economic strâmb, ai decalaje salariale nedrepte. Dacă regulile permit și susțin crearea unor astfel de structuri sociale nedrepte, atunci nu oamenii trebuie să se schimbe; sistemul în sine trebuie schimbat.

În loc să așteptăm să se producă o defecțiune, trebuie să organizăm o serie de cursuri, care să informeze oamenii despre situația în care ne aflăm cu toții. Oamenii trebuie să știe că distrugerea celor bogați nu va fi de folos nimănui, deoarece suntem într-o eră în care toată lumea este responsabilă pentru toți ceilalți..

Când sistemul este construit pentru a crea inegalități, nu poți da vina pe cei suficient de inteligenți pentru a-l exploata, deoarece fiecare dintre noi și fiecare dintre demonstranți l-ar exploata la fel de repede, dacă am avea curajul, ingeniozitatea și spiritul lui Bezos. Cu toate acestea, super-bogații trebuie să știe că, dacă nu dezvoltă o atitudine pro-socială, mulțimea va ajunge la ei indiferent de reguli. Am văzut că asta se întâmplă în alte părţi și se poate întâmpla cu ușurință în America.

Este adevărat că întregul sistem este aranjat, iar capitalismul pe prietenii este baza politicii de pretutindeni, inclusiv în America. Dacă acesta este cazul, de ce oamenii ca Jeff Bezos nu ar trebui să profite de influența lor pentru a înclina regulile în favoarea lor? La urma urmei, el și-a construit cu adevărat imperiul cu propriile sale mâini; el este simbolul realizării visului american, așa că de ce nu ar trebui să se bucure de el?

Deși acesta este adevărul, oamenii nu-l mai pot accepta. Am intrat într-o eră în care nedreptatea și inegalitatea sunt inacceptabile chiar și într-o țară care pune succesul personal pe un piedestal. Oamenii de pe ambele părți ale hărții politice devin mai conștienți din punct de vedere social și cer responsabilități sociale de la lideri și de la indivizi puternici. Oamenii încep să simtă că sunt cu adevărat un sistem, o societate și, prin urmare, orice fel de inegalitate este nedreaptă, fie că este rasială sau financiară. Fără un tratament adecvat al acestei intoleranțe în creștere, aceasta va duce la violență și, în cele din urmă, la destrămarea socială. Putem vedea deja că se întâmplă în multe locuri din America, dar este încă un fenomen reversibil.

În loc să așteptăm să se producă o defecțiune, trebuie să stabilim o serie de cursuri care să informeze oamenii despre situația în care ne aflăm cu toții. Oamenii trebuie să știe că distrugerea celor bogați nu va fi de folos nimănui, deoarece suntem într-o eră în care toată lumea este responsabilă pentru toți ceilalți. Într-un astfel de timp, trebuie să existe sprijin reciproc, iar distrugerea celor bogați, fără a construi un sistem just și durabil, nu va face decât să agraveze problemele. La urma urmei, cei bogați sunt și furnizorii de locuri de muncă. Trebuie să existe dreptate, dar trebuie să existe și bun simț.

Atmosfera actuală din majoritatea locurilor din America este toxică; oamenii urăsc și suspectează pe oricine nu este de „partea lor”. Aceasta este o situație extrem de periculoasă. Oamenii trebuie să devină conștienți de faptul că distrugerea unei părți va duce doar la propria lor distrugere, deoarece toată lumea este dependentă reciproc. Dacă oamenii nu sunt conștienți de aceasta, vor căuta să distrugă pe oricine nu este de acord, iar drumul spre haos este pavat și rapid.

Sarcina cea mai importantă de astăzi pentru bogați este de a stabili seria de cursuri care învață acest lucru, deoarece acesta este singurul drum pentru America, pentru a se salva pe sine și pe cetățenii săi de calea dăunătoare, inclusiv pe cei bogați. Celebrul dramaturg Anton Cehov a scris că, dacă apare un pistol în primul act al unei piese, acesta va trage în actul final. Suntem în mod clar în primul act al demonstrațiilor și deja a apărut o ghilotină. Cred că nu este înțelept să ignorăm mesajul.

Filed under: Criza, globalizare, Depresie, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Școlile erau deja moarte, iar Covid a venit să le îngroape”

Pe de o parte, dorim întoarcerea la școală a copiilor, astfel încât să ne putem întoarce la muncă și să ne întoarcem la normalitate. Pe de altă parte, nu există nicio îndoială că școlile vor deveni locuri de infectare în masă, deoarece distanțarea socială este complet nefirească pentru copii. Nu vor putea respecta astfel de reguli și le este dăunător din punct de vedere emoțional să stea fizic separaţi. Rezultatul ciocnirii dintre deschiderea școlilor și creșterea economiei, și închiderea școlilor și păstrarea în siguranță a copiilor și a familiilor acestora, va fi defectul permanent și vechi al sistemului de învățământ.

Ceea ce oferă școlile în ceea ce privește cunoașterea, le va fi predat prin cursuri online sau înregistrate. Pentru copiii de astăzi, învățarea online este la fel de naturală ca și învățarea fizică pentru noi. De fapt, învățarea fizică și participarea obligatorie la clasă sunt nenaturale pentru ei.

Şcoala, așa cum o știm, este un sistem defunct, care a murit de zeci de ani. Mai mult decât cunoaștere, „îi învață” pe copii comportamente obositoare, îi expune la droguri, promiscuitate sexuală extremă, agresiune, violență, dependență de orice, de la jocuri pe computer la droguri dure și îi înstrăinează de familiile lor.

COVID-19 ne-a făcut tuturor o mare favoare închizând sistemul „educației”, și ne va face o altă favoare atunci când ne oprește din a-l redeschide. În cele din urmă, vom învăța ce programe sociale trebuie să deschidem și ce fel de activități dorim să se desfășoare, dar depinde de noi să decidem cât de repede dorim să vină acel bun sfârșit.

Florida, care a încercat să-și deschidă sistemul școlar, exemplifică costul insistenței de a deschide școlile. Departamentul de Sănătate din Florida a raportat o creștere de 9.000 de cazuri confirmate la copii în doar 15 zile de la redeschiderea școlilor în stat. Este absurd să crezi că s-ar putea întâmpla altfel. Însăși dezvoltarea copiilor depinde de contactul strâns unul cu celălalt. Atingerea, jocul împreună, schimbul de obiecte, împărtășirea și împrietenirea sunt necesare pentru creșterea lor. Copiii au nevoie de un contact strâns cu prietenii și colegii, pentru a se stabili ca ființe sociale. Pentru ei acest lucru este vital, ca mâncarea.

Și mai rău, mesajul pe care li-l dăm, spunându-le să rămână distanţaţi și să respecte regulamentul (anti) social de distanțare, este probabil să-i sperie definitiv. Îi înstrăinăm unii de alții. Instinctele noastre parentale sănătoase ne fac să ne încurajăm copiii să socializeze, să-şi facă prieteni, să fie drăguți cu oamenii și să fie atenți la oamenii răi, deoarece vrem ca ei să crească pentru a fi indivizi împliniţi. Dar, cu restricțiile coronavirusului, trebuie să le spunem contrariul: „Stai departe de toată lumea! Rămâi în propriul tău colț; nu da nimănui nimic și nu lua nimic de la nimeni. Oricine îți poate da virusul; stai departe de ei!” Ce fel de oameni ne așteptăm să crească din astfel de imperative?

În astfel de condiții, este mai bine să țineți copiii acasă și să înveţe online, unde comunicarea dintre ei este monitorizată și minimă. Conexiunile pe care le vor dezvolta cu colegii online, vor fi mult mai pozitive și mai puțin stresante decât presiunea socială pe care o suportă în clasă, și își vor completa nevoia de contacte sociale cu familia și cu câțiva prieteni apropiați, unde se simt confortabil și în siguranță și unde reduc la minimum riscul de infectare.

Ceea ce oferă școlile privind cunoștințele, le va fi predat prin cursuri online sau înregistrate. Pentru copiii de astăzi, învățarea online este la fel de naturală ca și învățarea fizică pentru noi. De fapt, învățământul fizic și clasa obligatorie sunt nenaturale pentru ei.

Prezența copiilor acasă nu va fi gratuită. Un adult va trebui să fie cu ei acasă în timpul orelor de „școală”. În gospodăriile cu doi părinți, unul va trebui să rămână cu copiii, să vadă că primesc mâncare și pauză și că de fapt învață în timpul orelor lor. Și dacă pare greu să ai un singur salariu, va fi mult mai greu pentru gospodăriile monoparentale. Dar și aici va trebui găsit un aranjament, fie cu asistență guvernamentală, ONG-uri, fie printr-un alt acord. La urma urmei, atunci când școlile sunt centre de infectare în masă, nu este o chestiune dacă copiii ar trebui să rămână acasă, ci cum se poate face asta. Cu cât recunoaștem mai repede necesitatea de a ne adapta la realitate, cu atât mai ușor vom parcurge tranziția.

Când am scris în urmă cu câteva luni că speranțele oamenilor de a reveni la zilele pre-COVID erau nerealiste, oamenii nu au putut să accepte. Acum sper că vor vedea deja că așa este, deoarece cu cât ne adaptăm mai repede politicile și instituțiile la faptul că virusul nu pleacă, cu atât mai bine vom putea să ne adaptăm educația, economia și toate celelalte aspecte din viața. noastră în noua lume, care pare că a apărut peste noapte.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Ce ar trebui să facă 90% din populația lumii ?

Întrebare: Oamenii de știință au calculat că 40% din boli nu sunt cauzate de viruși sau de boli fizice, ci de stres mental. Astăzi milioane de oameni stau acasă, iar acest lucru duce în mod firesc la stres. Mulți oameni spun că daunele cauzate de acesta sunt mult mai mari decât de la un virus. Ce crezi despre asta?

Răspuns: Cred că omul trebuie să se corecteze. Nu are rost să socotim dacă este așa sau nu. Omul trebuie să înțeleagă că trăiește într-o societate integrală, în interiorul unei bule. Natura minerală, vegetală, animală și, cel mai important, natura umană îl afectează și el trebuie să fie în homeostază, în echilibru, cu acestea. Și acest lucru nu se întâmplă.

Omul dorește să primească totul din jurul său, să nu ofere nimic în schimb sau, în cazuri extreme, să dea doar atât cât i se cere. Aceasta e problema.

Astăzi suntem în condițiile care ne vor obliga să facem ceva. Într-adevăr, pentru a ne oferi tot ce avem nevoie, doar 10% din populație trebuie să funcționeze. Subliniez – pentru a oferi cele necesare!

Și restul de 90% din oameni trebuie, de asemenea, să fie hrăniţi și îngrijiţi. Dar nu trebuie să funcționeze pentru aspectele de acumulări fizice, nu trebuie să obțină nicio valoare materială. Ei trebuie să transforme societatea, umanitatea; să fie interconectată. Aceștia trebuie să se angajeze în autoeducarea și pregătirea celorlalți. Atunci vom avea o societate armonioasă.

Întrebare: Ce înseamnă „o persoană trebuie să dea”? Spuneți: homestazia înseamnă că o persoană ia ceva din natură și trebuie să îi ofere ceva. Ce anume?

Răspuns: Prietenie bună. Nu avem nevoie de nimic altceva.

Întrebare: A existat o perioadă în istoria omenirii care exemplifică o bună părtășie?

Răspuns: Nu, nu a existat.

Întrebare: Chiar și în timpul sistemului comunei primitive?

Răspuns: Există sisteme primitive chiar acum, de exemplu, în Africa, în Polinezia. Dar aceasta nu este o societate, ci o comună mică.

Din „Post-Coronavirus Era” KabTV, 14/05/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Depresie, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→