Noul meu articol pe Linkedin “Frustrare socială în Israel”

În ultimii ani, am fost expuși unei avalanșe accelerate de corupție, care este descumpănitoare și deranjantă. Acest lucru este valabil mai ales acum, că corupția este expusă în instituțiile însărcinate cu prevenirea infracțiunii pe care o comit: corupția penală. Înalți ofițeri de poliție, judecători, membri ai Knesset (Parlamentul israelian), miniștri, prim-miniștri și chiar președintele, au fost condamnați pentru infracțiuni grave, de la fraudă și delapidare la viol.

Dacă există ceva bun în această listă îngrozitoare, este expunerea adevărului. Acum știm că nu putem avea încredere în nimeni, deoarece natura umană este inerent coruptă. Singura modalitate de prevenire a corupției este schimbarea în bine a naturii umane strâmbe. Cealaltă opțiune este anarhia.

Dar corupția nu este singurul motiv de frustrare socială în Israel. Dacă anterior am sperat că timpul va vindeca numeroasele rupturi sociale din societatea israeliană, acum știm că asta nu se va întâmpla. Secular vs ortodox, evrei vs musulmani, Ashkenazi vs Sepharzi, Tel-Aviv vs. restul țării, iar lista continuă și continuă. Se pare că țara se dezintegrează din interior.

Problema nu este că ne-am îndepărtat de pe drumul cel bun; este că nu am fost niciodată pe el. Încă de la început nu ne-am propus să realizăm scopul înființării unui stat evreu. Am tratat motto-ul „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” ca pe un principiu naiv pe care nimeni nu îl poate sau chiar nu se așteaptă să-l trăiască. Am uitat că am fost exilați de aici tocmai pentru că am evitat acest principiu și că înțelepții noștri ne spun de secole că nu vom reuși aici sau oriunde, cu excepția cazului în care restabilim grija și responsabilitatea reciprocă între noi.

Acum, pe măsură ce oamenii devin din ce în ce mai mult și irevocabil conectaţi, fără griă pentru ceilalți, totul se prăbușește. Noi, poporul Israel, cărora ni s-a încredințat modelarea implementării principiului iubirii față de ceilalți și al responsabilității reciproce, a trebuit să ne străduim să realizăm acest motto în țara noastră suverană încă din prima zi. Din moment ce nu am avut în vedere acest principiu, am fost într-o cădere socială de la bun început.

Acum, corupția noastră este manifestă, dar cel puțin știm cine suntem și putem decide să o schimbăm. Și odată ce lumea își dă seama că am eșuat, începe să ne preseze pentru a ne schimba sau pentru a scăpa de țară și națiunea care a eșuat.

Între timp, frustrarea socială din Israel s-a adunat la niveluri care pot izbucni în violență distructivă. Pentru a evita dezastrele și pentru a preveni prăbușirea socială care se apropie, trebuie să începem să lucrăm la natura noastră.

Nu este o problemă politică și merge mai adânc decât orice dogmă socială. Se referă la schimbarea motivației pentru acțiunile noastre de la egoism pur la o abordare echilibrată, care vede și nevoile colectivului.

Nu este o chestiune de bunătate; este o chestiune de supraviețuire. Pur și simplu nu ne mai putem permite să fim atât de egoiști. Până nu luăm în considerare alți oameni, până nu învățăm să ne pese de ceea ce au nevoie și ce doresc și să ne străduim să empatizăm cu ei în ciuda înstrăinării noastre inerente, nu vom avea viitor în Israel și poate nici un viitor, nicăieri.

Filed under: Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Ziua în care Israelul dispare”

În ziua în care Palestina este eliberată și Israelul este distrus, evreii și soldații IDF vor fi executați, activiștii pentru pace vor putea pleca în siguranță, iar experții tehnologici și mințile strălucite vor fi obligate să rămână aici pentru o perioadă de timp pentru a oferi sprijin.

Acestea sunt câteva dintre concluziile despre soarta planificată a statului evreu la care a ajuns în cadrul conferinței „Promisiunea viitorului”, susținută recent de conducerea Hamas în Fâșia Gaza.

Cineva poate da ochii peste cap la un alt anunț care prevede dispariția Israelului în următorii ani, dar dacă se examinează zona, aproape totul este pregătit și gata să adopte acest plan. Există reprezentanți arabi în Israel în poziții cheie, care primesc sume mari de bani, sunt înarmați și plini de forță de muncă și sunt înconjurați de sprijin din partea tuturor țărilor arabe. Deci, de ce nu ar trebui să apară un astfel de eveniment tulburător în viitor?

Nu existăm în țara Israelului numai în virtutea forțelor noastre de securitate, ci în principal prin harul Suprem. Disprețul nostru față de acest fapt și lipsa noastră de dorință de a o recunoaște și de a ne comporta în consecință ne determină să pierdem treptat umbrela spirituală care ne protejează.

Nu cred că descrierile Hamas despre coșmaruri pentru poporul Israel vor apărea așa cum descriu ei, dar este important să fim atenți și să recunoaștem că situația este instabilă și că există întotdeauna șansa ca noi să degenerăm într-o astfel de situaţie periculoasă,

Planul inamicului este foarte detaliat: de la legile de tranziție – prin transferul imobilelor către acesta – la legile militare, legale și de securitate. În timp ce imaginează un nou stat – și după cum știm, nimic nu stă în calea dorinței – viziunea noastră evreiască se estompează.

Fiecare zi care trece, în timpul căreia nu ne angajăm într-un plan serios de conexiune sinceră între noi, depășind toată înstrăinarea și resentimentele dintre noi față de o unitate mai completă, ne face să ne pierdem puterea. În fiecare zi în care nu acționăm și nu încercăm cu vigoare să descoperim Forța Supremă – puterea de a dărui și de a iubi – ne face să ne pierdem adevărul.

În același timp cu așezarea noastră în țara Israelului și, alături de aceasta, concentrarea intensă asupra securității sale, trebuie să fim atenți la spiritul națiunii ca o singură unitate, deoarece fără ea nu vom supraviețui aici mult timp. Separarea dintre noi sparge acel spirit care apoi se transformă în forțe negative, care ne amenință prin dușmanii noștri.

Trebuie să construim din inimile noastre o casă spirituală, să trăim ca un singur om într-o singură inimă. Intenția noastră trebuie să fie de asemenea să dăruim Forței Supreme – puterea conexiunii – un spațiu din inima noastră comună pentru a locui printre noi și între noi. Doar așa ne putem asigura existența viitoare în țara Israelului. Acest spirit de responsabilitate reciprocă și iubire care se trezește în noi va fi cauza succesului nostru. Prin urmare, trebuie să grăbim pașii spre construirea unui Israel corect, puternic, spiritual – un pământ locuit de oameni care sunt conectați emoțional între ei și cu Rădăcina lor Superioară.

Cel mai important cabalist Rav Yehuda Ashlag (Baal HaSulam) a avertizat deja că „Israelul trebuie să prezinte ceva nou națiunilor. La asta se așteaptă ei de la revenirea lui Israel în țară! … Dreptate și pace. Și această înțelepciune ne este atribuită numai nouă. Dacă această reîntoarcere este anulată, Sionismul va fi anulat cu totul … Și locuitorii săi sunt destinați să suporte multă suferință. Fără îndoială, fie ei, fie copiii lor vor părăsi treptat țara și va rămâne doar un număr nesemnificativ, care va fi în cele din urmă înghițit printre arabi”. („Scrierile ultimei generații”)

O astfel de conexiune internă precum inima comună pe care trebuie să o construim va atrage pe toată lumea către ea și va extinde cercuri de influență pozitivă în întreaga lume. Astfel, treptat, restul națiunilor lumii ni se vor alătura. În acea zi, nu vor exista arabi și evrei, ci mai degrabă un singur popor. Nu va exista Israel sau Palestina, ci o singură umanitate cu o singură rugăciune către unica Forță Supremă, puterea de influență și iubire, așa cum este scris: „Căci casa mea va fi numită o casă de rugăciune pentru toate popoarele”. (Isaia 56: 7)

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Impactul mass-media asupra noastră – O poveste deprimantă”

Un sondaj extins referitor la depresie, publicat de Centrul de cercetare al Universității Oxford, “Lumea noastră în date”, arată că depresia este o afecțiune foarte complicată. Potrivit editorilor sondajului, „persoanele cu depresie au simptome diferite, cu niveluri diferite de severitate, în momente diferite din viața lor, cu episoade care durează perioade diferite de timp”. Mai rău încă, chiar și persoanele care nu sunt diagnosticate cu depresie suferă de simptome ale depresiei. Și mai rău, studiul a constatat că depresia este o afecțiune care conține subtipuri și că, în general sunt mai mulți oameni care suferă de depresie sau de simptomele acesteia decât cei care nu suferă.

Deși sondajul este important în sensul că ilustrează omniprezenţa depresiei, el nu răspunde, nici măcar nu încearcă să răspundă la cea mai importantă întrebare: De ce există depresie?

Cu cât ne dezvoltăm mai mult din generație în generație, cu atât cunoaștem mai mult lumea în care trăim și presiunile pe care ni le pune. Drept urmare, devenim deprimați. La rândul său, mass-media care ar fi putut descrie o imagine echilibrată a lumii, alege în schimb să ne exacerbeze depresia, subliniind negativul și stresul din lume. Prin exploatarea slăbiciunii și vulnerabilității noastre, acestea ne adâncesc depresia.

Vestea proastă pe care media o prezintă în mod constant nu este singura știre demnă de știut. Mai mult, dacă tot ceea ce prezintă este răutate, violență și fraudă, fără a oferi soluții la aceste afecțiuni sociale, ce speranță lasă telespectatorilor? Ne educă să urâm, să nu ne încredem și să ne izolăm de ceilalți. Este de mirare că într-o astfel de stare suntem deprimați?

Mass-media prin toate canalele sale, este educatorul principal al umanității. Ne modelează și o face cum dorește, arătându-ne sau ascunzându-ne tot ce alege în funcție de interesele sale. Prin urmare, ceea ce se întâmplă astăzi în umanitate este în primul rând un rezultat direct al acțiunilor mass-media.

Nu ar trebui să ne amăgim. Știrile pe care le vedem, poveștile pe care le citim și le vizionăm și informațiile care se filtrează în telefoanele și computerele noastre sunt toate monitorizate și manipulate pentru a ne face să ne simțim nefericiţi și neajutorați. Procedând astfel, mass-media își strânge menghina asupra noastră și asta își doreşte cu adevărat.

Când suntem deprimați, cumpărăm mai multe lucruri pentru a compensa deprimarea noastră. Când suntem deprimați, luăm medicamente, droguri și facem lucruri pentru a atenua întunericul. Aceste acțiuni pe care le întreprindem le aduc mulți bani, multă putere și ne fac dependenți de ele, ceea ce ele vor.

Oamenii pot fi fericiți numai atunci când sunt plini de speranță. Dacă știu că mâine va fi o zi mai bună decât astăzi, că copiii lor vor avea o viață mai bună, mai ușoară, mai bogată, mai sănătoasă decât a lor, atunci au motive de optimism și bucurie.

Din păcate, mass-media reflectă natura noastră, dispoziția noastră egoistă, așa cum este scris: „Înclinaţia inimii unui om este rea din tinerețe” (Gen. 8:21). Atât timp cât suntem răi din interior, nu vom crea canale media care să ne dea speranță.

Din moment ce suntem corupţi din interior, din moment ce vrem putere, bani și toate lucrurile pentru care blamăm mass-media, atunci chiar dacă le-am ruina și am construi noi canale media, acestea ar ajunge să fie la fel ca cele pe care le avem astăzi . În cele din urmă, nu este vina lor că sunt așa; ele reflectă numai sinele nostru interior.

Pentru a schimba într-adevăr mass-media, trebuie să ne schimbăm pe noi înșine. Trebuie să creăm canale educaționale alternative care să dea speranță prin încurajarea grijii și responsabilității reciproce și să ne consolideze comunitățile.

Dacă încurajăm coeziunea și solidaritatea în cadrul comunităților și orașelor noastre, vom fi capabili să compensăm influența negativă a mass-media și să ne schimbăm din interior. Dacă ne schimbăm, mass-media nu va avea de ales decât să urmeze exemplul. La urma urmei, mass-media sunt dependente de opiniile noastre nu mai puțin decât suntem influențați noi de mesajele lor. Dacă mesajele pe care suntem dispuși să le absorbim sunt pozitive, acestea sunt mesajele pe care ni le vor arăta, acestea sunt știrile pe care le vom primi pe dispozitivele noastre și, ca urmare, toată realitatea se va schimba în bine.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Poluând câmpul în care trăim”

Mâine, 13 octombrie, este Ziua Internațională a ONU pentru reducerea riscurilor de dezastru. Anul acesta, au existat deja mai multe dezastre decât putem număra. Mai mult, au afectat întreaga lume, nu doar țările lumii a treia sau alte zone predispuse la dezastre, ci fiecare continent și practic fiecare țară. Incendii, inundații, furtuni, cutremure, erupții vulcanice și un virus capricios; am avut multe, iar anul este departe de a se termina. Mâine, ONU va discuta ce putem face pentru a preveni aceste dezastre, dar nu va vorbi despre ceea ce le provoacă: noi oamenii, care poluăm toată realitatea cu gândurile și intențiile noastre rele.

Din anumite motive, ne scapă conștientizării noastre că multiplele dezastre pe care le-am trăit și pe care le experimentăm continuu au o origine comună. Știm deja că totul în realitate este conectat și totul afectează orice altceva. Știm de asemenea, că singura rea voință deliberată există la oameni. Atunci de ce ne este atât de greu să vedem că acest element inerent negativ este originea a tot ceea ce este negativ în lumea noastră?

Existăm într-un singur câmp de forță cosmic, care a creat lumea materială prin conectarea elementelor în compoziții din ce în ce mai complexe. Cu toate acestea, dintre toate creațiile sale, doar una are conștiință, un scop în acțiunile sale, care depășește satisfacerea nevoilor imediate și esențiale de supraviețuire: omul.

Prin intențiile noastre de avere, glorie și putere, am dezvoltat tehnologie, structuri sociale, artă, religie sau într-un cuvânt: civilizația. Cu toate acestea, am creat o civilizație atât de egocentrică încât începe să implodeze. Dacă nu începem să ne sincronizăm intențiile cu câmpul care ne-a creat și ne susține, nu vom supraviețui. La fel cum câmpul conectează totul, tot așa trebuie să ne conectăm şi noi. Dacă nu ne schimbăm natura de la auto-servire la grijă și incluziune, vom fi expulzați din această realitate, așa cum s-a întâmplat cu fiecare element care nu a coincis cu legile creației.

Poate părea că trebuie să trecem printr-un proces dureros de renunțare la plăceri pentru a coincide cu natura, dar aceasta este o iluzie. Nu vom renunța la nimic; vom câștiga cunoștințe, putere, înțelegere, securitate și sprijin emoțional de la toată lumea. Vom trăi într-o societate în care oamenii se îngrijesc unii de alții.

Este cu adevărat o lume diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi. Dacă se pare că lumea nouă este presimțită, este doar reprezentarea ego-ului nostru, care refuză să renunțe la suveranitatea sa asupra minților noastre. Dar, de dragul nostru, ar trebui să o lăsăm să plece.

Dacă ne sprijinim reciproc în acest proces, vom putea să ne transformăm atitudinea. Drept urmare, întreaga noastră realitate se va schimba și ne vom salva pe noi înșine și planeta noastră. Dacă noi căutăm o modalitate de a reduce și chiar de a preveni dezastrele, acesta este singurul mod care există.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Există o valoare în rezistența în faţa unei noi tehnologii care, deși este potențial dăunătoare pe termen scurt, ar putea salva milioane de vieți în viitor?“

Putem evalua esența științei exclusiv prin scopul ei. Dacă, așa cum se descoperă astăzi, scopul este dăunător pentru noi, atunci nu îl putem folosi și dezvolta. În orice domeniu, nu ne putem scuza spunând că, eventual, în viitor vom folosi ceea ce facem acum pentru cauze pozitive. Dacă îl folosim deja pentru rău, atunci înseamnă că nu ar trebui să-l folosim. Așa este legea: un obiect trebuie judecat în funcție de forma sub care devine revelat, și nu de viitorul îndepărtat.

Prin urmare, dacă vreo tehnologie cauzează rău sau poate fi folosită azi pentru rău – atunci nu ar trebui să o dezvoltăm. Nu va fi nimic drept în ea. Doar dacă ne schimbăm în mod corespunzător și putem fi siguri de utilizarea benefică a acesteia, ar trebui să începem să o dezvoltăm. Nu există nimic special în dezvoltarea științei pur și simplu pentru că este știință. În schimb, totul trebuie să se dezvolte în funcție de beneficiul pe care îl poate oferi umanității. Legile, factorii și premisele sunt plasate în mod inerent în natură. Dar, de vreme ce luăm totul de la natură sub forma pregătită, ar trebui să luăm astfel fondul pregătit numai în măsura în care îl vom putea folosi în beneficiul umanității. Pe de altă parte, dacă este în detrimentul umanității, atunci nu este nevoie de el.

Bazat pe o emisiune “Întrebări și răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman.. Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Documentele Pandorei nu vor face lumea un loc mai bun ”

Cu câteva zile în urmă, Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a lansat ceea ce a definit ca „Un tsunami de date offshore”. Aproape 3 terabytes de „date dezvăluite”, după cum spun autorii, „expun secretele offshore ale elitelor bogate din peste 200 de țări și teritorii. Aceștia sunt oameni care folosesc paradisuri fiscale și secrete pentru a cumpăra proprietăți și a ascunde active; și mai rău, mulți evită impozitele. Acestea includ mai mult de 330 de politicieni și 130 de miliardari Forbes, precum și vedete, înșelători, traficanți de droguri, membri ai familiei regale și lideri ai grupurilor religioase din întreaga lume”.

Scopul ICIJ este admirabil, la fel și eforturile sale. Din păcate, chiar și astfel de succese precum această expunere nu vor face lumea un loc mai bun.

Cu toate mărimile sale, această „dezvăluire” este o picătură într-un ocean de mișcări de bani ilegale și frauduloase care se întâmplă în întreaga lume. Astăzi, când ego-ul se desfășoară, nu putem ști ce se ascunde sub aparență.

Dorința de a poseda este cea mai rea și mai sălbatică expresie a ego-ului, dar este natura umană și nu ar trebui să-i judecăm pe acei oameni, până nu suntem în locul lor. Dacă am putea aduna milioane de dolari fără niciun efort și fără a fi detectați, am fi în stare să rezistăm tentației? Și dacă am face-o, cât timp am rezista?

În ciuda manifestării sale materiale, lăcomia este de fapt o dorință spirituală. Te face să vrei din ce în ce mai mult, până când renunți la ele cu totul. Dar până atunci, esti de nesăturat. Înțelepții noștri au scris despre acest lucru în Midrash (Kohelet Rabbah): „Nu se lasă lumea cu jumătate de dorințe în mână, pentru că cel care are o sută vrea două sute; unul care are două sute vrea patru sute”. Deci, tocmai pentru că este nesătul, lăcomia aduce asupra sa propriul său scop.

Când vom renunța la satisfacerea noastră, vom realiza că fericirea nu poate fi găsită în acumularea bogăției și a bunurilor. Nu poți lua nimic cu tine când mori și nu ești niciodată mulțumit de ceea ce ai, de vreme ce, odată ce îl ai, vrei de două ori mai mult.

Chiar și așa, umanitatea trebuie să treacă prin această etapă a lăcomiei excesive și a poftei de putere și nicio „dezvăluire de date” nu o va opri. Singurul lucru care va schimba lumea în bine este atunci când ne dăm seama că urmărirea bogăției și a puterii nu produce fericire, ci mai degrabă mai multă foame: foamea spirituală pentru cei bogați și foamea fizică pentru cei săraci pe care îi abuzează.

Din această perspectivă, avem mai multe învățări de parcurs înainte ca omenirea să fie pregătită să treacă la un stadiu mai înalt și mai uman în dezvoltarea sa.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “”Părerea” Kamalei Harris nu este a ei cu adevărat ”

Acum câteva săptămâni, vicepreședintele Kamala Harris a vizitat Universitatea George Mason din Fairfax, Virginia, pentru a vorbi despre importanța votului. În timpul prelegerii sale, o studentă a comentat că Israelul comite genocid împotriva palestinienilor, la care vicepreședintele Harris a dat din cap în acord și a spus că studentul nu ar trebui să suprime „adevărul ei”. A doua zi, Harris și-a cerut scuze și a spus că nu crede că Israelul comite genocid. A fost prea târziu; impactul aprobării din gestul ei devenise deja viral și crease reacții adverse. Întrebarea nu este dacă Harris este sau nu antisemită, ci mai degrabă în ce măsură gestul ei reprezintă poziția partidului și a țării sale. Răspunsul, după părerea mea, este că gestul ei din cap îi reprezintă destul de sincer. Scuzele ei sunt false, nu gestul ei către strudentă.

Un guvern face doar ceea ce servește interesului țării sale sau, cel puțin,al partidului său de guvernământ. Nu există prieteni în politică. În Israel, obișnuiam să ne gândim la SUA ca la cel mai mare prieten și aliat al nostru. Dar aceasta a fost doar perspectiva noastră, nu perspectiva Americii. În realitate, Israelul nu contează pentru nimeni. Lumea s-ar lepăda de noi dacă ar putea.

De exemplu, uitați-vă la ce se întâmplă cu Partidul Laburist din Marea Britanie. Cu o zi înainte de discuția lui Harris cu studenții de la George Mason, Partidul Laburist din Marea Britanie a adoptat o moțiune care a definit Israelul drept „stat apartheid”. Și aici, forța de muncă a determinat o poziție care îi servește interesul. Marea Britanie este inundată de arabi, influența țărilor arabe este foarte dominantă în Marea Britanie, iar Partidul Laburist are nevoie de circumscripția arabă. Prin urmare, este în interesul său să declare că Israelul este un stat apartheid.

Nu numai țările, ci chiar evreii din întreaga lume se întorc împotriva Israelului. Dintre tinerii evrei americani, aproximativ jumătate, dacă nu chiar mai mulți, ar prefera ca Israelul să nu existe, iar numărul evreilor anti-israelieni doar crește.

Dar lucrurile nu se vor schimba în favoarea Israelului înainte ca noi, în Israel, să ne schimbăm în bine. Oamenii nu ne vor plăcea înainte de a ne plăcea noi între noi; doar aşa funcționează.

Motivul pentru care poporul Israel a supraviețuit timp de milenii este că există un scop al existenței noastre. Națiunea noastră este formată din membrii nenumăratelor națiuni care au format o națiune care credea într-o ideologie revoluționară. Cu mii de ani în urmă, acei reprezentanți s-au alăturat grupului lui Avraam, deoarece credeau în mesajul său de milă și unitate a tuturor oamenilor deasupra diferențelor. Istoricul germano-israelian Yitzhak Baer a scris în cartea sa „Istoria evreilor în Spania creștină” că „în interior, societatea israelită a fost întemeiată pe calitățile fundamentale ale simplității, frăției și iubirii”.

Deoarece națiunea noastră este formată din „reprezentanți” ai altor națiuni, lumea simte că are o „miză” în noi, că are dreptul să ne spună ce să facem și să ne ceară să dăm un bun exemplu, pe care nu-l cere oricărei alte națiuni. Acest „dublu standard”, care este principalul indicator pentru „detectarea” antisemiţilor, este înrădăcinat în interiorul fiecărui non-evreu de pe Pământ.

De aceea, atât timp cât nu ne putem tolera reciproc, lumea nu ne va tolera. Întrucât ura unora pentru alții se intensifică de zeci de ani, la fel și ura lumii pentru noi. Abraham Foxman, fost director național al Ligii Anti-Defăimare (ADL), a definit pe bună dreptate pe Israel drept „evreul dintre națiuni”. În consecință, națiunile se vor raporta la noi așa cum omenirea se referă la evrei: Când suntem uniți, există afecțiune și apreciere pentru Israel. Când suntem împărțiți, lumea ne disprețuiește și vrea să ne elimine.

Deoarece strămoșii noștri provin din multe națiuni, atunci când ne detestăm unii pe alții, infuzăm fără să vrem această ură în toate acele națiuni ale strămoșilor noștri. Acesta este motivul pentru care națiunile ne învinovățesc pentru răspândirea urii, provocarea războiului și pentru care ne demonizează. Cu toate acestea, dacă ne raportăm pozitiv unul la altul, aceasta se transmite către restul lumii. În acest caz, oricât ne disprețuiesc și ne urăsc acum, ne vor aprecia și iubi atunci.

Prin urmare, nu ar trebui să ne așteptăm ca neevreii, inclusiv vicepreședintele Harris să nu ne urască, atât timp cât noi ne urâm reciproc. Ei nu se pot abține. Prin iubirea sau ura noastră unii pentru alții, determinăm cum simte umanitatea față de noi și, prin iubirea sau ura noastră unii pentru alții stabilim dacă iubirea și pacea sau ura și războiul prevalează în întreaga lume.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Relaţiile Germania-Israel după perioada Merkel”

După mandatul său de 16 ani de Cancelar al Germaniei, vizita de rămas bun a Angelei Merkel în Israel de duminică ar putea marca o schimbare în relația de prietenie dintre cele două țări. Dacă această schimbare va fi pozitivă sau negativă depinde numai de națiunea evreiască. Unitatea noastră determină starea lumii, soarta ei și modul în care suntem tratați de ceilalți.

Olaf Scholz, liderul Partidului Social Democrat de centru-stânga, a câștigat în mod restrâns majoritatea voturilor împotriva creștin-democraților de centru-dreapta (CDU / CSU). Se pare că în curând va putea forma o coaliție cu verzii și liberalii care să o înlocuiască pe Merkel.

Care va fi politica externă a noului guvern față de Israel rămâne de văzut, dar cea mai imediată durere de cap este aceea de a rezolva problemele de acasă. Poliția a înregistrat anul trecut 2.351 de cazuri de infracțiuni antisemite, o creștere de 15% față de anul precedent, cel mai mare număr înregistrat din 2001. Cel mai recent, autoritățile germane au împiedicat un potențial atac terorist asupra unei sinagogi din orașul Hagen. Cu doar câteva zile în urmă, un alt incident a provocat o revoltă internațională. Un muzician evreu german susține că i s-a refuzat serviciul de check-in la un hotel din Leipzig, cu excepția cazului în care își ascunde colierul cu steaua lui David.

Deci, la ce schimbare ne putem aștepta în viitorul apropiat? Pentru un răspuns pozitiv la această întrebare, nu putem decât să ne uităm la poporul Israel pentru a înțelege că dictează cursul istoriei de a îndeplini corect această responsabilitate.

Indiferent dacă suntem sau nu conștienţi, mingea se află în terenul nostru. Prin unitatea noastră permitem unitatea în lume, pe măsură ce aducem în ea forța pozitivă de unitate de care are atât de mare nevoie. Dimpotrivă, separarea noastră neagă omenirii această putere și invocă în ea ură față de evrei.

În cuvintele lui Rav Kook, „Mișcarea autentică a sufletului israelian la cea mai măreață expresie este exprimată doar prin forța sa sacră, eternă, care izvorăşte din spiritul său. Este ceea ce a făcut-o, o face și încă o va face o națiune care stă ca lumină pentru națiuni, ca răscumpărare și mântuire pentru întreaga lume, pentru propriul său scop specific și pentru scopurile globale care sunt interconectate”. (Scrisorile lui RAAIAH 3)

Ostilitatea de astăzi față de evrei trebuie să ne amintească de sarcina noastră. Doar dacă vom reaprinde iubirea de fraţi pe care am cultivat-o cu secole în urmă și vom împărtăși tuturor metoda de realizare a acestui lucru, vom putea opri antisemitismul.

În ce fel acul cântarului este în mâinile noastre? În eseul său Garanție reciprocă, Baal HaSulam scrie: „Națiunea israeliană a fost înființată ca o conductă, în măsura în care se purifică [de egoism] şi își transmite puterea către restul națiunilor”. Unitatea evreiască îndreaptă cântarul către relații plăcute și atunci puterea păcii curge în lume. În schimb, separarea noastră blochează acest flux către umanitate și invocă ura față de evrei prin absența ei.

Prin urmare, nici cancelarul Angela Merkel și nici succesorul ei nu vor determina acceptarea sau respingerea poporului Israel. Nici altul nu o va determina, dacă, Doamne ferește, Germania va fi în cele din urmă guvernată de un tiran ca Hitler. Nici o figură politică nu ne poate determina soarta. Totul depinde de modul în care ne comportăm noi evreii, unii cu alții, de capacitatea noastră de a ne conecta, dezlănțuind astfel forța pozitivă a naturii asupra noastră și a întregii umanități. Atunci nu ne vom teme de nimic, de nici un rezultat electoral sau de alte evenimente din nicio parte a lumii, deoarece ura va fi înlocuită de pace și liniște pentru toată lumea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “În ce fel, cultura ne influențează negativ?“

Fără nicio legătură cu modul în care cultura generală influențează o persoană, rezultatul faptului că face parte dintr-o cultură care apreciază materialismul și consumismul este că ne oferă o senzație sporită de goliciune, ceea ce ne conduce în tot mai multe probleme precum depresia, singurătatea, stresul. , anxietate, abuz de droguri, sinucidere, extremism și crize în familii și în creșterea noastră. Efectele negative ale vieții într-o astfel de cultură ne conduc, în general, la o criză globală și am putea ajunge chiar la state precum al treilea sau al patrulea război mondial sau amenințarea cu anihilarea rezultată dintr-o catastrofă ecologică sau nucleară.

Ne dezvoltăm într-o nouă stare pașnică și armonioasă de existență, dar pe drum acolo trebuie să ne experimentăm natura egoistă ca o forță malefică și negativă. Nu este de dorit să simțim această realizare a naturii noastre egoiste ca rău prin suferință. Dimpotrivă, este de dorit să ne dezvăluim ego-ul ca fiind rău prin intermediul unei forme specifice de educație și conștientizare.

Cu toate acestea, pentru moment, ne dezvoltăm de la un ego mai mic la unul mai mare și de la dureri mici la suferință mai mare. Natura formulează în mod intenționat un sentiment și un mediu amenințător în jurul nostru, astfel încât, indiferent dacă vrem sau nu, am simți că ego-urile noastre sunt sursa răului care evocă toate problemele și suferințele din viața noastră. Printr-o astfel de realizare, vom descoperi că egoismul în sine funcționează pentru a ne obliga să-i vedem răul și să ne anulăm dorința de a-l sluji.

În același simbol, există și posibilitatea unei căi scurte, pozitive și nedureroase către o lume pașnică și armonioasă nu prin suferință, ci prin realizarea răului. Putem face acest lucru numai cu ajutorul diseminării înțelepciunii cu privire la modul în care funcționează natura la toate nivelurile sale – nemișcat, vegetativ, animat și, bineînțeles, uman – și cum să atingem starea finală, natura ne ghidează spre pace și armonie. Este posibil și mult mai de dorit să se realizeze o schimbare a naturii umane prin conștientizare și educație care îmbogățește conexiunea în loc de suferință.

Bazat pe o emisiune “Întrebări şi răspunsuri” cu Cabalistul Dr. Michael Laitman . Scris / editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Este bine că SUA le pasă doar de ele însele”

De la al doilea război mondial, America a fost aproape mereu angajată într-un fel de război: Coreea, Vietnam, Irak, Afganistan, ca să nu mai vorbim de amestecul în Cuba și nenumărate alte ocazii militare și politice evidente și ascunse, de implicare americană în alte țări. Într-adevăr, este substanțial apelativul american, „polițistul lumii”, așa cum o numea o opinie din The New York Times. În mod ironic, America face toate acestea doar pentru că vrea pace și liniște. Nu are un interes real în poliția lumii. Dacă ar putea, ar rămâne departe, așa cum a făcut-o la începutul celui de-al doilea război mondial. Pentru America, aceasta ar fi într-adevăr cea mai bună decizie a sa.

Cu doi vecini docili, Canada la nord și Mexic la sud, un ocean la vest și un ocean la est, SUA are foarte puține griji. Este o țară vastă, cu sute de milioane de oameni, sisteme de fabricație robuste, cele mai avansate instituții și facilități științifice din lume și resurse naturale abundente. Dacă o țară poate fi autosuficientă, aceasta este SUA.

Americanii sunt crescuți să se raporteze în primul rând, dacă nu exclusiv, la America. Ei sunt învățați foarte puțin despre restul lumii și înțeleg de ce. Dacă n-ar fi aspirațiile altor puteri mondiale să conteste poziția Americii ca lider mondial, probabil că ar alege să nu se amestece în afacerile globale.

Dar, pentru toate eforturile lor, SUA este încă țara de vis pentru majoritatea oamenilor. Acesta este motivul pentru care, în ciuda crizei sale sociale și a slăbiciunii economice (relative) este încă o astfel de atracție pentru milioane de imigranți, care traversează mii de mile pentru a ajunge acolo din America Latină. Acesta este și motivul pentru care aproape fiecare om de știință ar dori să se mute în SUA, date fiind condițiile adecvate.

În ceea ce privește restul lumii, lucrurile sunt mult mai precare. China este așezată împotriva Rusiei, susținând că vastele pământuri îi aparțin. În mod ingenios, trimite lucrători chinezi care se stabilesc în acele țări și se căsătoresc cu ruși locali. Aceasta va deveni o mare problemă în viitor.

Există, de asemenea, problema zonelor musulmane din sudul Rusiei, care acum vor forma alianțe cu Afganistanul și vor pune o problemă Rusiei. În viitor, Rusia nu va putea controla acele republici care făceau parte din Uniunea Sovietică. Între aceste trei – Rusia, China și dominarea crescândă a Islamului – este locul în care văd pericolele viitoare.

Dar nu numai acolo. Tensiunile considerate de mult dispărute par să apară în aceste zile, când ego-ul domnește suprem în societatea umană. Fricțiunea recentă dintre Franța, Marea Britanie și SUA în legătură cu acordul asupra submarinului nuclear cu Australia este un exemplu în acest sens, dar consider că mai sunt multe în această zonă.

În ciuda pericolelor care se apropie, dacă dorim putem preveni o izbucnire mondială. Putem decide că două războaie mondiale au fost suficiente și vrem ca omenirea să urmeze un curs diferit, unul mai atent și mai colaborativ. Dar o vrem? În prezent, nu pare așa.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→