Nu ne mai putem dezvolta mai departe in mod egoist. Egoismul s-a transformat deodata in dusmanul nostru. Cineva se poate intreba: “Cum adica? Hai sa continuam sa dezvoltam tehnologia, cultura si stiinta, sa calatorim pe alte planete. Cererea pentru noi frontiere poate fi fara de sfarsit”.

Problema este ca sfarsitul scopului, telul si Gandirea Creatiei sunt diferite. Natura functioneaza astfel incat, dupa atingerea starii finale de egoism, incepem sa suferim in mod inexplicabil din cauza egoismului nostru si nu mai vrem sa evoluam deloc.

Altfel spus, ajungem la o criza certa care ne spune ca egoismul s-a sfarsit. Este sfarsitul tau, nu mai ai nimic in plus de facut. Nu vei mai fi capabil sa evoluezi in interiorul lui si sa-l umpli; nu vei mai fi capabil sa ajungi sa te simti comfortabil in el. Te vei simti gol, sfarsit si trecator.

Este o provocare menita sa ne faca sa ne ridicam la nivelul urmator – nivelul Creatorului, Naturii Superioare. Este un prag pe care lumea l-a atins astazi in conformitate cu predictiile tuturor Cabalistilor. Indiferent daca ne place sau nu, egoismul ne va demonstra insignifianta si inabilitatea lui de a ne mai produce implinire; va deveni pentru noi “ajutor prin impotrivire”. Nu ne va mai da ceea ce ne dorim nici acasa, nici la munca, nu ne va mai aduce nici sanatate, nici siguranta. Cel mai important, nu ne va mai ajuta sa raspundem la cea mai presanta intrebare: “Pentru ce traim?”

Pusi in fata acestei intrebari, intregul nostru “eu” devine sters. Este cea mai importanta si cea mai dramatica intrebare care imi anuleaza “eu-l”, mandria, existenta si esenta: “Cine sunt si pentru ce exist?” O insecta sau un animal nu se preocupa de asta, ei pur si simplu exista, si se simt pe ele insele implinind programul din interiorul lor. Eu nu pot sa fac asta, sunt mai nenorocit decat ele.

Noi am continua sa existam ca si inainte daca ar fi fara Programul Superior de dezvoltare. SUA, cu societatea ei de consum si cu capacitatile nelimitate ale Hollywod-ului a parut in intregime naturala; umanitatea s-a obisnuit sa gandeasca ca acesta este viitorul nostru si nimic nu ne va limita. Dar, s-a dovedit ca sfarsitul vine foarte repede si definitiv.

Acest fapt trebuie sa-l trezim, fiindca nu-l putem ignora. Trecem printr-o criza globala, o criza intre atitudinea fata de noi insine si fata de Natura. Nu este temporara si nu are alternative. Am folosit pornirea de revolutii care au condus la reforme sociale, am incercat sa facem ceva cu noi insine si cu mediul, sa schimbam ceva in mai bine. Acum nu mai avem unde sa ne intoarcem. Simtim ca nici macar nu mai avem dorinta de a schimba ceva.

De fapt, aici este criza. Pe de alta parte, acesta este nivelul de la care incepem sa urcam catre Lumea Superioara. Umanitatea, candva un strat social, incepe sa realizeze, incepe sa simta incet, incet, ca se apropie de recunoasterea tranzitiei spre starea urmatoare.

Acum, noi suntem primii care am intrat in aceasta stare. Ceilalti ne vor urma, si putem vedea asta cu fiecare zi care trece, din ce in ce mai multi oameni incep sa inteleaga cel putin scopul pe care il urmarim, si daca nu il accepta, cel putin il au in vedere.

Problmele lumii si solutia noastra devin din ce in ce mai apropiate, si asta face ca solutia noastra sa fie mai pe inteles.; oamenii apleaca urechea la ea. Desi schimbarea necesita o revolutie interioara extraordinara atat in inima cat si in minte, pentru ca umanitatea sa ajunga la o noua stare, procesul s-a desfasurat destul de rapid pe parcursul a cativa ani.

Umanitatea nu a travesat niciodata pana acum schimbari atat de drastice. Cabala a intrat in domeniul public numai cu zece ani in urma si priviti ce s-a intamplat. Evenimentele sunt in curs de dezvoltare intr-un ritm furios.

Cel putin cativa ani trebuie sa mai treaca pana cand ne vom putea adresa lumii si ea sa ne asculte.

Lectia a doua din Conventia de la Berlin 1/28/2011

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intregul progres al umanitatii pe parcursul a mii de ani raneste natura si pe noi. Este in mod intentionat „de lichidare” intr-un mod care ne face sa intelegem „raul” nostru. Concentrand in mod constant totul in interiorul nostru, ajungem sa intelegem ca toate acestea nu sunt bune si nu functioneaza cand trebuie sa existe in afara.

Atunci de ce avem nevoie de toata aceasta dezvoltare istorica? De ce trebuie sa ne intoarcem in aceasta lume si sa suferim in ea generatie dupa generatie, mii de ani? De fapt noi am fost in aceasta lume de multe ori, am trait aceasta viata de multe ori, pentru ce? Ca sa intelegem ca am ajuns la etapa finala? A fost singurul mod de a ne aduce la dezamagire? Sau exista o alta posibilitate?

De fapt nu asta e ideea. Tot ceea ce am experimentat si am traversat pe parcursul a mii de ani de viata in aceasta lume au fost necesari. Numai acum incepem sa ne inaltam si sa iesim din noi insine cu acest egoism si cu experienta „fundamentului” lui amar. Avem nevoie de o mare „gaura neagra” de egoism. El a trebuit sa se manifeste cu toate problemele noastre.

Am pus atat munca grea in incercarea de a umple acest egoism pentru ca in ziua urmatoare sa dispara, si inca o data a trebuit ca noi sa parcurgem aceasta viata, indeplinirea ei, diferite valori, etc. In orice caz, toate actiunile noastre sunt stocate intr-o memorie egoista enorma pe care incepem in mod treptat sa o descoperim in directia opusa numai in ultimul timp. Apoi, eforturile facute pentru implinirea noastra sunt intoarse, si ne ajuta sa derulam, aparent in afara noastra, intreaga istorie prin care am trecut.

Este imposibil sa incepi pur si simplu altfel, o dezvoltare altruista dirijata din exterior. Este imposibil sa incepi sa percepi Lumea Spirituala fara pregatire. Acest lucru se poate realiza numai dupa ce omul experimenteaza din plin intreaga lui esenta egoista, se descopera complet pe el insusi, realizeaza in intregime ca el este in interiorul acestei naturi egoiste, ca totul este in interiorul lui, el aduna totul in interior.

In acelasi timp, aceasta stabileste punctul de vedere al circulatiei noastre. Noi nu impunem cabala nimanui, doar o oferim oamenilor care deja o simt. „Asta este, acesta este sfarsitul, trebuie sa trec la nivelul urmator.” Aceasta este singura cale. Daca omul nu este pregatit pentru asta, cabala nu va face nimic pentru el. In acest caz, el va continua sa existe in aceasta lume pentru ceva timp pentru a-si completa intregul lui „pachet” egoist.

Din Lectia a doua de la Conventia din Berlin 1/28/2011

Filed under: Congrese, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Indata ce o persoana cistiga experienta, vede ca nu este capabila sa faca nimic de una singura. Toate notiunile de bine si rau sint construite pe beneficiul personal, si de aceea urcarile si coboririle pe care le-a experimentat, de fapt sint ireale. El a evaluat atitudinea lui buna fata de spiritualitate, ascensiunea interioara, ca pe „zi”, in timp ce atitudinea negativa fata de spiritualitate i-a parut a fi precum „noaptea”. Dar asta este incorect.

“Noaptea” este un stadiu in care persoana face alegeri, stiind cu siguranta ca ele sint egoiste si ca ea este incapabila de a se ridica deasupra egoismului sau. Si daca este capabila, atunci acest lucru se datoreaza doar Luminii care creste incet, din ce in ce mai puternica si ii da asemenea momente. Creatorul ajuta persoana sa „arunce  o privire” inafara sa, si doar atunci ea se contopeste cu daruirea. Aceasta este „zi” pentru ea.

Trebuie sa fiu pregatit pentru „terapia” constanta a Creatorului, care ia raul din mine, ce ascunde grauntele de bine si il transforma in daruire, revelindu-mi noi bunatati. Este imposibil sa exprimi aceste lucruri. Ele vin doar ca rezultat al muncii interioare. Pina atunci, Rabash scrie ca „Nu poti intimpina un prieten” deoarece „prietenul” tau, nu este inca bun. Mai intii trebuie sa dobindesti pacea (Shalom) si perfectiunea (Shlemut) cu Creatorul, si apoi vei atinge impacarea cu „dusmanii” tai, adica te vei intoarce la dorintele tale egoiste deasupra carora ai urcat. Le vei lua si iti vei completa munca cu ele.

Mai intii, persoana isi intimpina „prietenul”, adica dorinta sa, dobindind daruirea de dragul daruirii. Apoi il intimpina deasemeni cu receptia de dragul daruirii, adica se intoarce la dorintele sale si lucreaza cu ele. In acest mod se dobindeste corectia finala.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 1/23/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Suntem câteva duzini dintre noi în Olanda, care ne pregătim să luăm parte la Congresul European care se va ţine în Berlin. Pentru mulţi dintre noi, asta va fi prima dată când participăm la un congres Cabala şi unii dintre studenţi încă nu realizează care este scopul congresului şi de ce este astât de necesar să participi. Cum îi putem pregăti pentru asta?

Răspuns: Europenii trebuie să înţeleagă faptul că continentul lor este într-o stare foarte periculoasă, comparativ cu toţi ceilalţi. Din întreaga lume, Europa se confruntă cu cele mai mari şi mai serioase probleme care, dacă explodează, pot escalada până la al treilea război mondial.

Europenii sunt într-o situaţie foarte instabilă deoarece au decis să se unească, dar această unire este egoistă. Dacă un egoist se separă de altul printr-o graniţă, atunci ei sunt încă capabili să menţină o conexiune prin acea graniţă, conform unui set de legi. Dar dacă nu este nicio conexiune formală şi toată lumea ajunge la piaţă comună, cu o economie comună şi cu uriaşele probleme pe care le are Europa, atunci nu văd ca aceasta să iese şi să prospere în lume.

De fapt, cum ar fi posibil asta? Ar fi împotriva legilor naturii. De aceea, Europa se va confrunta cu probleme din ce în ce mai serioase, daca europenii nu vor recunoaşte că este necesar să îşi corecteze egoul. S-au pus într-o situaţie în care nu mai au altă alegere.

Europa este exact locul care serveşte acum ca un laborator practic, pentru a actualiza metoda Cabalei, pentru că a dorit să se unească, dar a făcut-o pe baza unui profit egoist. Acum, de la o zi la alta, este obligată să dezvăluie că acesta este cel mai oribil rău care poate exista şi că este cea mai proastă posibilitate din toate.

De aceea Europenii trebuie să participe la acest congres, unde ne vom uni, atrăgând Forţa Superioară şi dorind ca ea să influenteţe această parte a lumii pentru a o corecta. Altfel, Europa poate aduce suferinţă asupra întregii lumi şi asta va deveni problema noastră comună. Mă îndrept spre voi, în numele întregului Kli mondial: Trebuie să facem asta.

Europa este cel mai problematic loc din lume, împreună cu toate naţiunile sale care se dezintegrează şi cu moneda sa comună. Nu văd niciun simptom acolo al unui viitor bun. Chiar dacă Europa are o fundaţie foarte bună, totuşi relaţiile dintre ţări fac ca, chiar acest mare potenţial să fie factorul care duce la o uriaşă explozie.

Mai mult, în afară de problemele sociale, există şi dezastrele naturale care ne aşteaptă şi suntem complet neputincioşi în faţa lor. Problemele cu clima vor creşte în rău şi Europa este dependentă în întregime de Oceanul Atlantic, care o face vulnerabilă din toate părţile. Este o problemă foarte gravă. Umanitatea nu are altă puterea sau metoda să reziste la situaţiile care încep acum să apară în Europa, decât metoda Cabala.

Sarcina noastră este numai una: Să facem cunoscută această metodă tuturor, până când este implementată. De aceea, vă aştept să văd pe toţi la congresul de la Berlin! Nu am nimic altceva de adăugat.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 1/9/11, “Înţelepciunea Cabala şi filozofia”

Filed under: Congrese, Criza, globalizare, Economie si bani, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi lucrăm asupra problemei noastre, dorinta de a ne bucura.Trebuie să crească tot timpul pentru ca noi să crestem, crenâd forma de daruire si echivalenţa cu Creatorul deasupra acesteia.

De aceea  experimentam cresterea dorinţei ca pe un dezastru. Ea vine atunci când o persoană este gata pentru ea. Este scris, ” vai de cei care vin la păcătoşi, pornind cu neprihanire.” Cu alte cuvinte, forma negativa devine dezvăluita în cei care obisnuiau sa fie drepţi, care au făcut o ascensiune şi s-au pregatit.

Incepatorii care nu înţeleg metoda încă sunt luati prin surprindere de aceasta, „De ce, după toate eforturile pe care le-am făcut, eu ma confrunt cu astfel de stări negative?” Dintr-o data inspiraţia a plecat şi se simte o indiferenta faţă de tot . Cu toate acestea, cu experinta vine înţelepciunea  si  o persoană îşi dă seama că drumul inainte se găseşte prin coborari şi opoziţia faţă de înclinaţia egoista.

Scopul spiritual va rămâne mereu o întrebare pentru mine, „De ce avansez?  Merită să merg împotriva egoismului meu, naturii mele? Este normal să lucrez  în astfel de coborari mari, fără nici o aspiraţie sau motivatie? „O persoana se simte mizerabila şi neajutorata, şi experimenteaza starea sa ca fiind nedemna şi nemeritata.

Aceasta este exact locul despre care este scris, „ Cei drepţi vor merge în locul în care păcătoşii se retrag.” Intreaga chestiune este că trebuie sa iesim din natura noastră . Nu trebuie s-o hrănim sau sa tindem spre ea, ci sa crestem în scopul de a ne ridica deasupra ei. De fiecare dată când o persoană s-a pregătit pentru a creste, i se trimite o nouă „impovarare a inimii”, aşa incat ridicarea sa fie chiar mai mare. Acesta este modul în care face progrese pe calea spirituală.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 1/5/11, Scrieri de Rabash
Trad

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Suferinta - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă sunt în întregime voinţă de a primi plăcere, atunci pot cu adevărat să fac ceva altruist pentru Creator?

Răspuns: Nu, nu pot. Sunt gata numai să fac ceva care va aduce plăcere dorinţei mele. Asta este natura mea şi nu pot ieşi din ea, de unul singur. Acţionez numai dacă este profitabil pentru mine. În acest fel m-a făcut Creatorul şi nu poate fi nimic făcut în legătura cu asta.

În limbajul Cabalai, această stare este numită lumea asta. Dar mai există o altă stare, lumea care va veni sau lumea superioară, unde voi exista dacă nu fac calcule bazate pe dorinţe egoiste de a primi plăcere, ci pe dorinţe altruiste de dăruire.

Totuşi, nu am înca această dorinţa şi nici măcar nu vreau să apară! Astă este adevărul, dar îţi este oferit ajutor:

1. Punctul tău din inimă se trezeşte şi începi să te gândeşti la asta.
2. Eşti adus la grup, unde te poţi întări cu ajutorul prietenilor
3. Îţi sunt date cărţi şi un învăţător, care te acompaniază în drumul tău spiritual, dacă ţi-l doreşti.

În acest fel, îţi sunt furnizate toate mijloacele necesare, precum şi explicaţia faptului că, pe lângă natura ta, mai există o natură mai înaltă, natura Creatorului, care operează prin calculul dăruirii. Începutul este făcut: ai scânteia, mediul şi cărţile. Acesta este punctul de început, picătura de sămânţă din care îţi poţi dezvolta viitoarea identitate.

Toate celelalte condiţii depind de tine. Mingea este în curtea ta. Dacă foloseşti mijloacele pe care le ai în mod corect, atunci vei obţine o a doua natură. Între timp, primeşti o explicaţie a faptului că aceasta este benefică pentru tine, că te vei simţi mult mai bine acolo, că vei avea eternitatea, triumful, perfecţiunea, etc. Primeşte o explicaţie care este clar îndreptată către egoismul tău.

Totuşi, în realitate, lumea spirituală nu se va revela în dorinţa ta curentă, pentru că aceasta se va trasnforma în proces. Este similar cum, în lumea noastră, copiii cresc pe baza promisiunilor. Dacă citeşti cartea asta, vei primi o minge de fotbal, îi spun fiului meu. El ia cartea, sperând să primească mingea dar, în timp ce o citeşte, se schimbă gradual şi acum nu mai are nevoie de o minge, ci de o bicicletă.

După ce a înghiţit momeala iniţială, persoana intră în mod inconştient pe calea dezvoltării şi cere o recompensă care creşte progresiv, chiar dacă nu vede încă scopul final. Şi noi trebuie să inducem confuzie în egoismul nostru în acest fel, pentru a participa la viaţa grupului şi să fim gradual pătrunşi de starea mai înaltă.

Trebuie să devenim maeştrii în a înşela egoismul nostru. O persoană din această lume este un animal inteligent şi noi trebuie să ne folosim egoul, aruncându-i momeala pentru a ne ajuta pe drum, pâna la capăt la intrarea în lumea spirituală.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala12/26/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Cu atitudinea noastră, noi distrugem lumea. În fiecare zi, înregistrăm noi specii de animale și plante care dispar în întregime de pe suprafața pământului.

Lumea devine mai săracă în fiecare zi, pierzându-și diversitatea formelor. Chiar dacă nu le eliminăm direct, le creăm condiții în care ele pur și simplu nu pot exista. Unii spun că situația devine ireversibilă.

Și numai prin aceste rezultate regretabile, vedem că am făcut ceva greșit. De fapt, am crezut că avem dreptul să facem orice vrem cu natura. Am facut asta, în loc ca la început să examinăm natura și pe noi înșine, să vedem unde ar trebui să îndreptăm forțele pe care le avem.

Ar trebui să schimbăm mediul sau să ne schimbăm noi înșine, prin metodele unui mediu corect? Aici se află întreaga diferență între abordarea corectă și cea greșită. Fie încerc să repar totul și lumea, și să fac pe toată lumea să imi facă pe plac, fie realizez că tot ceea ce nu îmi place în această lume este de fapt ceva ce trebuie să corectez în mine însumi.

Egoismul este înăuntrul meu. De aceea, am nevoie de Lumina care Reformează pentru a-l corecta. Aceasta este fundația unei abordări corecte.

Omenirea a început să fie de acord cu asta doar recent; a început să înțeleagă faptul că lumea este un sistem închis, în care totul este integral conectat. Foarte mult timp va trece însă din momentul în care începem să vedem asta până când acest lucru ne va face să ne schimbăm.

Suntem la fel ca un copil mic, încăpățânat, care vede că face ceva rău, dar totuși continuă să o facă, primind de fiecare dată o lovitură. Îi va lua ceva timp până când, în final, se va deștepta.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala 12/21/10, „Pacea”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Pina acum, eram capabili sa ne dezvoltam in concordanta cu programul general al naturii. Am insistat pe dezvoltarea propriului egoism de-a lungul intregii istorii. Acum, am completat aceasta dezvoltare si este necesar sa incepem evoluarea intr-o forma diferita.

Inainte, natura ne-a impins sa ne dezvoltam in concordanta cu programul “A”, dar acum, se pare ca incepem sa fim influentati de o noua “orbita” si se lanseaza un program “B” de dezvoltare. Acesta este motivul pentru care trebuie sa ne dezvoltam intr-un mod complet diferit.

Daca programul “A” dezvolta direct dorinta si mintea, programul “B” actioneaza intr-un mod diferit. Ne obliga sa ajungem la similaritate in proprietati si la armonie cu natura. De aceea natura ne arata ca sintem conectati, unificati, si ca traim intr-o lume globala, integrata, indiferent ca dorim acest lucru sau nu.

Natura ne reveleaza o noua forma care nu a existat anterior, si noi trebuie sa facem sa corespundem cu ea, cu alte cuvinte, sa ne conectam, sa ne unim si sa atingem influenta mutuala.  Trebuie sa incepem sa ne organizam, noi si intreaga populatie a pamintului in concordanta cu legile naturii pe care acum le revelam in societate, pe masura ce descoperim ca toti sintem interconectati si ca depindem unii de altii.

Cind nu facem asta, devenim opusi naturii, si o lipsa de corespondenta apare intre noi, iar acest lucru este foarte periculos. Cind am fost obisnuti sa lucram in concordanta cu programul “A”, nu ne aflam in opozitie cu natura. Pur si simplu ne aflam in nivelul “neanimat”. Natura ne impingea sa ne dezvoltam dorinta egoista si sa cautam implinirea, si exact asta faceam.

Suferinta ma impingea din spate. M-a ajutat intotdeauna cind nu avansam suficient de repede, dar intotdeauna ma dezvoltam intr-o directie egoista. Acesta este motivul pentru care toti aceia care au incercat, au atins succesul.

Dar asta nu mai functioneaza astazi, deoarece natura a inceput sa ne influenteze de Sus intr-o forma diferita, si noi trebuie sa ne schimbam in concordanta cu acest lucru.

Din a 4-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/3/10, Convorbire speciala despre tragedia din Nordul Israelului si echilibrul in Natura

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca Creatorul imi aduce suferinta, atunci cum ma pot apropia de El?

Raspuns: Creatorul ne trimite suferinta in mod deliberat, pentru a face sa va fie mai usor sa va ridicati deasupra egoului vostru, in interiorul caruia simtiti suferinta. Indata ce urcati dincolo de propriul egoism, veti fi capabili sa dezvoltati o atitudine diferita fata de ceilalti oameni: una care nu se bazeaza pe receptie, ci pe daruire.

Atunci veti incepe sa-l simtiti pe Creator si o lume ce nu functioneaza cu scopul de a primi si de a va umple egoul, ci care se bazeaza pe daruire si implinirea dorintei de a darui. Asta este, veti fi capabili sa dobinditi senzatia celei de a doua dimensiuni a realitatii.

Natura in care noi existam, se divide in doua parti. Jumatatea noastra consta in tendinta de a asimila realitatea in interiorul nostru. Dar cind eu percep si primesc impresii ale realitatii in care ma aflu, nu pot percepe mai mult decit realitatea acestei lumi. In contrast, a doua jumatate este orientata spre o natura aflata in opozitie cu a noastra: daruire fara nici un raspuns de conectare cu mine. Prin intermediul stiintei Cabalei, avem oportunitatea de a dobindi aceasta a doua natura aditionala si sa incepem sa simtim cea de a doua parte a vietii.

Totusi, prin ascensiunea deasupra egoului vostru, deasupra a ceea ce simtiti in vointa de a primi, voi deja lucrati in vointa de a darui singuri. Rezulta ca puteti exista in doua forme si in consecinta simtiti doua dimensuni. Dupa asta, puteti deja intelege de ce Creatorul ne este tainuit.

Din lectura din “Sala Kabbalah L’Am” in 12/14/10

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Toti suntem rezultatul Luminii si de aceea trebuie sa o obtinem. Cele mai puternice dorinte, rugaciuni si cereri ale noastre sunt indreptate catre Lumina.

Subconstient vrem doar asta si de fapt, toata viata noastra tot asta vrem. Toate celelalte impliniri si surse ale placerii cum ar fi mancarea, imbracamintea, masini noi si orice altceva, toate vin de la lumina! Noi le percepem doar intr-o anumita forma, ca si un fel de placere, cum ar fi masina sau copilul sau familia, caldura, odihna, un peisaj frumos si asa mai departe. Totusi, de fapt, acolo este doar Lumina, care descrie toate aceste obiecte pentru mine si eu doar asta simt.

De aceea, oamenii vor inceta treptat sa fie interesati doar de aceste lucruri si in schimb vor incerca sa gaseasca sursa lor, Lumina insasi si nu derivatele sale. Nu imi mai doresc un anumit tip de masina, pentru ca de fapt ce imi ofera? Imi ofera placere. Totusi, de fapt doresc aceasta placere in forma ei pura, fara acea masina. De ce am nevoie de bucata asta de metal? De fapt ma multumeste doar cand o conduc iar cand nu conduc nu simt placerea. Deci cand am obosit de condus, sta doar in fata casei. Si eu inca caut placerea!

In timp ce treceam prin evolutia noastra istorica, in mod constant aspiram sa gasim lucruri care sunt mai subtile si elusive. De aceea totul in lume astazi este intr-o masura mai mica; cantitatea devine calitate. Noi suntem la fel: in loc sa investigam lumea corporala, incepem sa ne dorim realizarea spirituala.

Oamenii nu inteleg inca, dar numarul sinuciderilor si actelor teroriste, cresterea consumului de droguri si a ratei divorturilor, toate arata o lipsa enorma de implinire. Este atat de mare incat, in fapt, omul este in imposibiltatea de a implini ceva in viata sa. Si acesta este semnul nevoii omului pentru Lumina insasi, mai mult decat de orice alte substitute pe care Lumina ni le arata.
Din programul  “Kabbalah pentru incepatori” din 12/08/10

Filed under: Egoism, Istorie, Lectia zilnica, Perceptie, Suferinta - Niciun comentariu→