Din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastr, Cabalistii au mers in paralel cu gandirea filosofica, pana cand flacara sa s-a stins. Prin toata isoria noastra am fost propulsati de cresterea dorintei noastre de a ne bucura, care impinge fiecare noua generatie sa realizeze fapte deosebite in ceea ce priveste egoul. Actualizand dorinta noastra, folosim logica motivului egoist pentru a obtine, a strange, a dezvolta si asa mai departe.

Dar astazi, dezvoltarea egoista a ajuns la sfarsit; a sosit timpul pentru corectie. Egoul in lumea noastra este obosit, fiind dezvaluit la adevarata sa marime cum era nevoie.

Acum, privind lumea inchisa in aceasta „mantie”, nu putem gasi altceva cu ce sa ne umplem viata. Si cand reinoirea se opreste si nu mai este nimic care sa ne bucure, omul se afla in dificultate.

Aceasta este situatia in prezent in lume. In ce directie ne dezvoltam? Ar trebui sa zburam spre Marte sau cel putin pe Luna? De ce? Sa ne scufundam pe fundul oceanului? Pentru ce? Sa cautam specii noi pentru stiinta? Pentru ce?

In aceste zile nu avem nevoie de nimic altceva. Dorinta egoista a fost manifestata din plin si nici un moft sau aspiratie nu mai apare in noi. Jocul s-a sfarsit. Acesta este semnalul de sfarsit al filosofiei si, in general sfarsitul intregului consum rational care ne spune sa ne folosim scopul pentru a ne implini dorintele. Dorintele dezamagesc si mintea care este consecinta lor directa isi preda pozitia.

In curand vom vedea cum omenirea se va prosti. Vazand asta din punctul de vedere al Cabalei, va fi categoric socant sa vezi ce vorbesc oamenii, ce scriu, ce emisiuni de TV urmaresc. Ajungem la punctul in care oamenii devin asemene copiilor mici, jucandu-se „jocuri” care ar fi fost considerate demente acum 50 sau 100 de ani.

De aceea filosofia este pe moarte. De-a lungul ultimelor decade au fost incercari disperate sa se salveze, fiind lasata pe marginea drumului istoriei. Nu mai este luata in serios de cand cantitatea de provizii de dorinte s-a terminat.

Nu mai cautam nici o implinire mareata. Deci, nu mai avem nevoie de un scop omenesc si astfel majoritatea sunt aproape fericiti limitandu-se singuri la nivelul animal. Ciclul este complet si acum trebuie sa acordam incredere „muncii terminate”.

Deci, in timp ce filozofii erau „in varf” Cabalistii au tacut asteptand ca dezvoltarea egoismului sa fie concludenta. Si acum ca este, ne gasim la punctul de ruptura: avandu-i pe  cei mai vechi in spatele nostru, trebuie sa dezvaluim stadiul urmator.

Lectiei zilnice de Cabala11/24/10, The Zohar, Introduction, “The Night of the Bride”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Stiinta - Niciun comentariu→

De ce trebuie să ne tratăm frumos unul pe celălalt? Trebuie să o facem numai pentru a obţine adeziunea cu Creatorul. De ce vin la grup? Numai de dragul Creatorului.

Dacă am alte motive, atunci sunt la fel ca şi comuniştii din Rusia, care au construit o societate a viitorului pentru propria plăcere. De aceea, ei încă suportă consecinţe şi în ziua de astăzi. Singura soluţie de a se corecta este prin foc cu foc, adică cu un tip corect de comunism – Cabala.

Creatorul trebuie să fie scopul nostru! Altfel, lovituri groaznice ne aşteaptă. Exemplu este Rusia, care a investit eforturi gigantice, mijloace şi bani şi le-a făcut subiectul discuţiilor peste tot: la radio şi la televiziune, în grădinţe, şcoli, cântece, jocuri şi în tot ceea ce a făcut poporul. Toate acestea au îndrumat poporul să facă un singur lucru: Haideţi să ne unim şi să fim prieteni!

Dar uitaţi-vă la ce s-a întâmplat. Omul nu a acceptat nimic din asta şi totul s-a transformat imediat în egoism, chiar dacă părea o educaţie bună, corectă, care învăţa pe toată lumea: Haideţi să trăim în pace, împreună, ca o singură familie.

Dacă Creatorul nu stă în fruntea a totul, fiind sursa Luminii care schimbă persoana, atunci care este folosul cuvintelor goale? Ele nu se potrivesc cu faptele reale!

Ca rezultat, a devenit necesar ca persoana să urmeze calea în mod coercitiv, prin pedeapsă, opresiune şi forţă. Trebuie să tragem concluzii din asta, să realizăm care este educaţia corectă şi cum să o aplicăm până în cele mai mici detalii.

Singura modalitatea de a educa pe cineva este prin exemple. Şi nu arăţi doar exemplul personal, pentru că dacă un copil învaţă să se comporte ca tine, nu va fi o corecţie interioară; el te va imita pur şi simplu. Mâine va vedea un exemplul rău şi, de asemenea, îl va copia şi pe acesta.

Pe de altă parte, dacă se corectează el însuşi şi înţelege atunci este deja protejat până la acel nivel.

Din partea a patra a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/29/10, “Trup si suflet”

Filed under: Educatie, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Astazi am atins limita dezvoltarii egoismului incheind istoria noastra de mii de ani, si de acesta este motivul pentru care umanitatea experimenteaza crize in toate segementele din viata. Nu vedem unde sa mergm mai departe si ce altceva este de facut, de aceea lumea cade in depresie si consum de droguri.

Si aici intervine intelepciunea Cabala. A asteptat sa fie descoperita pentru a fi revelata la sfarsitul secolului 20,asa cum este descris in Zohar si in alte texte Cabaliste. Aceasta are loc anume astazi, cand toata lumea intelege sau incepe sa simta ca au ajuns la sfarsit, intrucat egoismul nostru nu mai are directia in care sa creasca.

Daca egoismul continua sa se dezvolte, am alerga dupa el fara sa ne gandim ce am facut in taote vietile aterioare, in toata istoria noastra, de fiecare data incercand sa ajungem la ceva, sa castigam, sa ne imbunatatim de dragul casei, familiei, copiilor, carierei si asa mai departe. Fiecare generatie este ca un sir  de soldati care trec dintr-o viata in alta, dintr-o reincarare in alta.

Peste cursul acestor cicluri ale vietii, noi nu am obosit sa alergam dupa egoul nostru pentru ca dorinta noastra ne-a impins sa o facem. Nu conteaza ca a nu a meritat si ca am mai facut asta de nenumarate ori inainte. Continuam sa alergam si sa facem ceea ce egoul vrea sa facem.

Dar datorita faptului ca aceasta dorinta egoista a juns la final, la cel mai inalt nivel, am inceput sa simtim ca drumul s-a terminat. Oamenii nici macar sa sustina copii intrucat si-au pierdut speranta ca noua generatie va fi mai buna decat cea actuala.

Aici vine intelepciunea Cabala si spune: Te poti alatura binelui! Acesta este un viitor bun pentru toata umanitatea. Dar acest bine nu este in ideile noastre egoiste si in dimensiunea acestei lumi. Aici nu mai poate fi nimic bun.

Daca toti vor sa primeasca ceva pentru egoismul lor, niciodata nu vor fi impliniti. In momentul in care o persoana ajunge sa primeasca, placerea sa dispare. Pacerea si implinirea sunt opuse si implinirea slabeste dorinta. Si daca nu mai simt lipsa, nu mai simt placerea de la primire si trebuie sa caut alta.

Deci imi petrec toata viata in cautari fara rost. Dar pentru cei care simt ca trebuie sa gaseasca ceva deasupra vietii materiale, Cabalistii le spun cum sa se alature.

De fapt, deja simt ca aceasta lume este obosita si trebuie sa gasesc ceva deasupra ei ca sa pot intelege „pentru ce” si „de ce”? Unde este sursa vietii, si care este scopul ei? Ce a fost inainte si ce va urma?Vreau sa stiu ce este dedesubt, in afara acestor granite care ma inchid in lumea aceasta.

Trebuie sa stiu motivul la tot ce se intampla si priveste aceasta lume. Cum fiecare lucru are un inceput si un sfarsit, cum totul este interconectat. Fara asta nu ma simt bine. Aceasta este calea catre sufletul nostru care incepe sa se arate acum.

Acesta este motivul pentru care Cabala, metoda gasirii sufletelor a sosit. De fapt, tot ce am experimentat pana acum a fost perceput in corpul animat cu cele cinci organe de simt. Obisnuim sa implinim dorintele corpului, iar corpul se bucura sau suferea durerea – acelasi corp.

Am terminat cu aceasta lume; ne-am umplut singuri de asta si am fost dezamagiti. Acum trebuie sa mergem mai departe! Egoul continua sa creasca, dar intr-o alta dimensiune: deasupra corpului. Asta se numeste evolutia sufletului, partea interioara care se va dezvolta in tine, si datorita careia vei atinge realitatea Superioara.

Dar asta nu anuleaza lumea ta actuala; va continua sa existe. Dar tu vei obtine de asemenea ceea ce este deasupra, insemnand toate acele forte care coboara de Sus si conduc lumea noastra. Vei intelege tot ce are loc aici, dedesubt, in timp ce tu vei urca la radacini mai inalte si vei descoperi legatura dintre radacini si ramuri.
Din  Lectia1, Congresul Mondial de Cabala 2010, 11/9/10

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Rabash, „Fa-i fericiti cu o constructie completa”: Daca o persoana doreste sa ridice o casa pentru Creator, el construieste o structura perfecta, pentru Creator este perfecta…. Si Creatorul le va da placere, Lumina credintei, ca sa isi pot termina munca.

Fundatia noastra, materia din care suntem alcatuiti este Malchut, dorinta de a primi placere. Trebuie sa o folosim ca material de constructie pentru tot pentru ca nu avem altceva. Daca primim putere prin egoismul nostru, construim „structuri” asemanatoare Turnului Babel sau orasele lui Pithom si Ramses. Constructiile sunt frumoase si inalte, dar la sfarsit nu ne multumesc pentru ca sunt goale.

In acest fel umanitatea a ost construita de-a lungul secolelor si pana astazi, cand in stadiul final al umanitatii, realizam ca tot ce am construit nu ne mai face fericiti. Da, am ridicat atat de mult, dar totul este gol, ii lipseste continutul si implinirea adevarata. Inconjurati de creatia noastra, suntem mai disperati ca niciodata.

Deci, de aici reiese ca nu ne putem aduce singuri bucurie noua si celor dragi noua si ca nu ne mai face placere sa construim.Doar o casa perfecta ne va aduce placere, cand casa  noastra, kli-ul nostru va fi umplut cu Lumina. Cum il umplem? Cum iluminam materia din interior?

Casa trebuie sa lase Lumina sa o lumineze. O construim din dorinta de a simti placere, dar trebuie sa fie o casa pentru sanctitate, Templu. Sanctitatea este Bina, Lumina, daruirea; casa este kli-ul, vasul. Vasul trebuie sa fie potrivit pentru ca Lumina  sa vina la el, insemnand ca trebuie sa aiba intentia de a darui.

Cum realizez asta? Ca sa aduc lumina intr-o casa, ii fac ferestre. „Ferestrele” sunt cavitati, dorinte goale. In zidurile materiei noastre facem gauri cu dorintele asemanatoare cu Bina, daruirea, deschiderea,  iar Lumina poate intra in noi. Totusi, zidurile si ferestrele trebuie sa se potriveasca cu precizie, astfel incat casa noastra construita din dorinta de a primi placere va fi „echipata” cu intentia de a darui. Si apoi, va fi umpluta cu Lumina.

Daca dorim sa simtim si sa aducem placere in timp ce construim casa, trebuie sa o desenam astfel incat forma sa sa se potriveasca cu proprietatea lui Bina.Includem atributul milei in judecata, insemnand ca facem deschideri in pereti pentru a lasa Lumina sa patrunda prin ei.

Aceste nise seamana ca si niste deschideri pentru inceput. Rabash ne da urmatorul exemplu: Un parinte isi duce fiul la croitor ca sa ii faca un costum, si baiatul vede cum croitorul incepe sa taie cu foarfeca o bucata din materialul scump. Simte ca totul este stricat, dar tatal ii explica: „Este in regula; iti va face un costum care sa ti se potriveasca”.

Cu alte cuvinte, acest produs in acest moment este doar material care va ajunge la o forma care ti se va potrivi. Dar copilul nu intelege. Dupa parerea sa, taiturile si gaurile din costum arata ca si cand ar strica produsul. In realitate, datoria acestor „stricaciuni”, vom da mai tarziu forma costumului forma potrivita, iar Lumina il va imbraca. Tine minte, dorim sa avem rabdare si chiar sa ii multumim Maestrului pentru ceea ce face!

In munca noastra zilnica, descoperim multe astfel de „gauri”. De la ele, ca si de la caramizi, ridicam o caldire, inclusiv zidurile si deschiderile pentru ca Lumina sa treaca prin ele.

Cand Bina face o gaura in zid, Malchut simte cum casa a fost stricata. Dar de fapt, chiar opusul se intampla, o alitate cu totul noua, care inca nu a fost desenata il fortifica pe  Malchut. Intelegand ca inclusiv mila in judecata creaza echivalenta cu Creatorul in noi, vom vedea beneficiile refuzand sa auzim plangerile lui Malchut.Cand Bina preia conducerea, toate zidurile casei devin ferestre, primind calitatea de Bina.

O astfel de casa va fi umpluta cu Lumina de sus pana jos. Material, Malchut va fi purificat complet datorita proprietatii lui Bina, si nu vor mai fi gauri in ea. Fara sa se deranjeze unul pe celalalt, Malchut si Bina vor actiona ca un intreg.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/19/10, “Fa-i fericiti cu o constructie completa”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cartea Zohar, Introducere, Capitolul BeLaila DeKala (În noaptea miresei): … Sitra Achra are doar o mică iluminare a Malchut. Este privită ca Shoresh (rădăcină) și este suficientă pentru persistența Klipot… Această Shoresh este denumită și un fir subțire, adică o rădăcină mică pentru păcate. Este scris despre asta: La început, este înrudită cu o pânză de paianajen și, mai târziu, devine ca un colac de cabluri.

Klipa sunt Kelim care nu sunt capabile să se corecteze încă, prin intenția de dăruire. Vorbim despre dorințe foarte puternice și importante, în care cele mai mărețe Lumine vor fi revelate mai târziu, la corecția finală. În principiu, nu avem posibilitatea să facem nimic cu dorința pentru plăcere. Putem numai să sortăm părți din ea și să decidem cu care dintre acestea suntem în stare să lucrăm în condiții variate.

Cât despre restul dorințelor, trebuie să le închidem și să le păzim constant astfel încât să nu iasă și să ne atace. Toți inamicii lui Israel, adică aceia care urăsc aspirația direct către Creator, sunt chiar dorințele egoiste cele mai mari, pe care nu le putem corecta încă. Tora le numește națiunile care nu lasă Israelul să existe.

Desigur, înțelegem că războaiele din ea sunt trezirea egoismului, care este în beneficiul unei persoane. Ele îi permit acesteia să aleagă dorințele necorectate și să le ucidă, adică să găsească mereu părți noi în ele, care pot fi corectate și atașate ei pentru a fi folosite de dragul dăruirii.

De fapt, eu le simt înăuntrul meu. Nu este suficient ca să le tai, pur și simplu și să nu le mai folosesc. În faza curentă eu le corectez, dându-le o mică iluminare, simbolizată prin litera Kuf (ק), a cărei parte de jos coboară sub linie, aducând puțină luminescență în lumile BYA și în Klipot care există acolo.

Este la fel ca în cazul unei persoane bolnave din camera de urgență, conectată la o mașină care îi asigură funcțiile vitale. Nu înseamnă că pretind că aceste dorințe nu există în mine, ci din contra, admit că există și că eu le conduc. Reise că ele depind de mine, pentru că eu asigur o mică scânteie de viață  în ele.

Avem nevoie de Klipa pentru că, ca o coajă, ea protejează fructul în perioada creșterii. Fără aceste acțiuni, nu suntem în stare să o corectăm pe Malchut.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 11/18/10, Zoharul

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→

Am obținut ceva mare și precis în timpul Convenției: Am descoperit pentru prima dată faptul că Faraonul stă în interiorul nostru și ne urăște, iar noi trebuie să scăpăm de el, să fugim, să ieșim din Egipt… dar suntem incapabil să o facem.

Nu am fi realizat niciodata că trebuie să fugim de el. Am sperat că putem descoperi spiritualitatea în egoismul nostru, în Egipt. Dar noi nici măcar nu ne gândeam că asta este Egipt. Totuși, acum începem să înțelegem că trebuie să ne eliberăm de el.

Egoismul nostru, Faraonul, a primit o lovitură și această dezamăgire a trecut prin el. Acum vedem că trebuie să ne distanțăm de dorința în care revelăm dezamăgire și amărăciune.

Totuși, dacă nu am fi mers până la capăt, nu am fi simțit deziluzia; nu am fi simțit că, cu adevărat, ceva ne oprește. Nu există justificare de mijloc în spiritualitate; trebuie să mergem până la capăt.

Deci, acum, o anumită senzație noua s-a manifestat în noi. Această dezamăgire, forța suferinței pe care noi o simțim acum (deoarece am investit așa de mult efort, am avut așa de multe speranțe și nimic nu s-a întâmplat) este Faraonul meu, care a primit o lovitură și acum suferă.

Totuși, Faraonul trebuie să simtă loviturile deoarece altfel nu vom fi în stare să fugim departe de el. Într-adevăr, noi fugim numai de rău.

Dacă descopăr dorințele mele egoiste, natura mea ca fiind rea, voi vrea să scap de ea. Și, poate, va trebui să experimentez mai multe astfel de lovituri înainte de a mă decide că trebuie să o fac. Pur și simplu trebuie să ies din pielea mea, să ies din corpul meu. Asta se numește faptul că Faraonul primește lovituri, cele zece plăgi ale Egiptului.

Am obținut asta numai pentru că noi, cu toate astea, ne-am unit între noi. Unul este întotdeauna revelat împotriva celuilalt, așa cum este spus: În Lumina Ta voi vedea Lumina. Mulțumită acestei unificări și pregătirii noastre, am realizat că suferim datorită naturii noastre egoiste. Și asta este o mare realizare!

Milioane de oameni care au participat la Convenție virtual, au fost împreună cu noi. Ei, de asemenea, au trecut prin aceleași stări.

Din lecția de Portiunea săptămânala de Tora 11/12/10

Filed under: Congrese, Egoism - Niciun comentariu→

Întrebare: Am incercat foarte mult să trec Machsom-ul (bariera care ne separă de spiritualitate), dar Faraonul a câștigat tot timpul. La un anumit moment mi-am pierdut credința și m-am unit cu grupul doar din obișnuință, nu datorită unei aspirații adevărate. Asta mă face furios. Ce trebuie să fac acum? Să-i cer Faraonului să mă lase să trec către Creator?

Răspuns: Nu, trebuie să-l bați. El te urăște și nu te lasă să treci către Creator. Stă între voi doi.

Trebuie să înțelegi că Creatorul însuși l-a pus pe Faraon înaintea ta. Pentru a dezvolta o dorință puternică și corectă în tine, el a pus un obstacol special în calea ta. Acest obstacol, egosimul tău, Faraonul însuși, te sculptează, formează în tine un nou tip de cerere, o nouă și puternică dorință pentru lumea spirituală. Dacă nu ar fi Faraonul, nu ai căuta spiritualitatea. Ai dori corporalitatea, presupunând că este spiritualitate.

Totuși, Faraonul îndreaptă această lipsă de corespondență. Tu depui presiune, el îți dă lovituri; tu depui presiune, el îți dă lovituri, din nou și din nou. Datorită acestor bătăi, El formează bulgărele dorinței tale într-o dorință de dăruire (Tzura Melubeshet Be Homer)  .

Ca rezultat, tu, ca o cheie, te potrivești broaștei  și ușa se deschide. De aceea este spus: Faraonul aduce pe copiii lui Israel (aceia care aspiră către El) mai aproape de Creator.

Credem că există forțe rele în natură dar, în realitate, nu este așa. Atunci când proprietatea dăruirii va reapare în mine, voi descoperi că nu există niciun rău și toți factorii negativi au fost chemați pentru a forma din mine dorința de a dărui. Sunt toți ajutor de Sus. De îndată ce îmi asum forma dăruirii, ei nu vor mai avea niciun motiv să mă preseze.

Trebui doar să înțelegem cum să lucrăm cu aceste forțe. Cu cât mai repede o facem, cu atât mai repede vom obține o nouă formă și ne vom naște.

Din lecția pe articolele lui Rabash 11/12/10

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum ar trebui sa lucram cu proprietatea Esau (dorintele egoiste) astfel incat acestea sa nu se trezeasca in timpul Congresului?

Raspuns: Nu se vor trezi, puteti fi siguri de asta. Noi vom veni la Congres pregatiti, “incalziti”, constienti ca ne adunam pentru a ne uni.

Lasam acasa toate problemele, dubiile, si opozitia pentru ca noi stim ca suntem incapabili sa ne depasim egoismul, Esau, direct. Singura modalitate de a actiona este de a face inconjurul, in conformitate cu metoda lui Iacob, care deriva de la cuvatul Akev- a face inconjurul.

Adica este inutil sa ne luptam cu natura noastra. Trebuie sa iesim din ea, sa ne inaltam deasupra ei, si sa dobandim o noua natura a daruirii. Astfel, cu acest ajutor, gradat, va trebui sa ne folosim egoismul de dragul daruirii. Egoismul nostru este o forta speciala care exista in noi si de care trebuie sa tinem cont. Insa, nu ar trebui sa luptam impotriva lui, ci doar sa ne ingrijoram in legatura cu unitatea si garantia mutuala, crescand treptat in linia de dreapta, forta lui Iacob, forta daririi.

Atunci il vom revela pe Creator si ne vom putea opune lui Esau. Totusi, asta nu inseamna ca ne vom lupta cu el. In prezent noi ne corectam pe noi insine intarind linia in noi numita Iacob- daruirea si unitatea recipoca. Esau care este in noi primeste lovituri in cadrul acestui proces si incepe sa inteleaga ca trebuie sa se uneasca cu Iacob.

Prin urmare, nu vor fi amenintari sau razboaie. El va dori sa interactioneze el insusi cu linia de dreapta de vreme ce va vedea ca oportunitatile aflate la dispozitia sa nu ii permite sa fie implinit. Ii lipseste Iacob, daruirea, pentru a avansa in viata.

De aceea noi trebuie sa ne gandim doar la dobandire si consolidare. Toate celelalte probleme vor fi corectate prin a deveni atasati liniei de dreapta si intarirea acestei legaturi.

Din Tora-portia saptamanala din 05.11.2010

Filed under: Congrese, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Acum, starea noastra este asemanatoare starii premergatoare iesirii din Egipt. Cu cat ne apropiem de iesire cu atat timpul devine mai dens si mai comprimat pentru ca devine plin cu actiuni, evenimente si intamplari. De aceea, omul incepe sa aiba dubii si totul devine amestecat in el: el insusi, Faraonul, Moise, Egiptenii,  poporul lui Israel inauntrul si in afara Egiptului. Toate acestea reprezinta starile lui interioare.

1. daca sunt in interiorul ego-ului se numeste Egipt
2. daca vreau sa ma ridic peste ego inseamna ca vreau sa fug din sclavia Egiptului
3. daca dorinta egoista ma conduce si am dubii inseamna ca ma conduce Faraonul
4. daca vreau sa fug de ego si sa ma uit la el diafara, inseamna ca sunt Moise

Toate aceste stari se invartesc in om si daca el realizeaza ca este sub aceste influente, este minunat. El face un discernamant foarte rapid si semnificativ cu mare viteza.

In timpul Conventiei vom cadea sub influenta unei mari inspiratii comune care are mare putere. De aceea, noi trebuie doar sa continuam si sa nu lasam starile sa se calmeze. Cel mai important lucru este sa fii bucuros chiar daca pare ca lucrurile care se intampla sunt neplacute si ingrijoratoare.

Chiar daca ganduri negre si probleme mai mari sunt mai multe decat gandurile bune si clare, aceasta este munca noastra interioara si noi trebuie sa avansam. Nu vom uita ca intunericul cel mai adanc este simtit inainte de urmatoarea inaintare, inaintea iesirii din Egipt.

Nu trebuie sa asteptam pentru acest intuneric, dar trebuie constant sa ne gandim la Lumina si la iesire. De aceea, impreuna cu aspiratiile noastre pentru Lumina, intelegere si o senzatie extraordinara, este posibil sa experimentam si o tendinta complet opusa, si sa fim scufundati in intuneric, ceata si confuzie. Asa trebuie sa fie, iar noi vom trece prin aceste stari impreuna!

Hai sa ne ajutam unii pe altii aratand cum acceptam cu bucurie toate aceste stari. Bucuria este cea mai puternica forta fiindca dispretuieste totul, esti fericit fiindca indeplinesti munca Creatorului si avansezi in spiritualitate.

Este necesar sa treci prin stari dificile pentru a putea trece peste ego si sa te ridici deasupra lui. Succes!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 11/1/10 „Si asta este pentru Ieuda”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum putem sa combinam cu grija la Conventie, abordarea interioara pentru noii veniti din lumea intreaga ?

Raspuns: Mai intai de toate, nu ma concentrez la toata lumea, ci la participantii la Conventie. Fiecare persoana care este acolo si a carei inima este acolo participa la ea impreuna cu noi.

Conventia este ansamblul tuturor inimilor care sunt gata sa se uneasca pentru a atinge echivalenta formelor cu Creatorul. Cream si conectam dorintele pentru a deveni similari Creatorului, sa Il revelam.

Toate dorintele nostre vor sa se uneasca in unul pentru a atinge daruirea reciproca. In acea daruire, vom dezvalui Lumina Superioara, Creatorul, conform legilor echivalentei formelor.

Ma gandesc doar la oamenii care iau parte la asta. Chiar daca cineva participa doar incetisor, ca un copil, el nu este mai putin parte din el. Intre timp, intreg restul lumii ramane in afara campului meu de viziune.

Desigur, diseminam informatia prin mass media, dar eu ii simt doar pe aceia care vor sa ia parte la misiune. Conventia este un act de diseminare interioara printre noi. Este interconectarea nostra, conventia noastra, garantia noastra reciproca, receptia Torei. Nu ramanem in ea pentru ca sa spunem ceva lumii. Actiunea noastra este directionata in interior si o impartim cu multa grija in exterior.

La Conventie intalnim misiunea noastra la fel ca si cand am sta langa Muntele Sinai. Misiunea este unitatea. Un „trib de sclavi„ a venit din Egipt si au plecat in intuneric fara sa stie si sa inteleaga ceva. Nici macar nu stiu incotro sa fuga. In locul onoarei, exista o scapare, in locul increderii exista teama si neputinta. Totusi senzatia este corecta si buna.

Dupa aceea ei vin la Muntele Sinai, revelatia urii si iau decizia sa atace, sa faca un pas in afara pentru ca nu au unde merge. Nimeni nu are iesire; trebuie sa decida aici si acum si sa doresca sa se intample. Fiecare persoana trebuie sa doresca asta cu tot sufletul.Cum va deveni reala ? Asta nu-i problema mea. Creatorul va completa ce am inceput eu, dar trebuie sa i-o cer.

Chiar daca nu sunt de acord cu ea din adancul inimii, chiar daca sunt speriat, tot tip ca un copil ca nu pot trai fara sentimentul de garantie reciproca.

Din lectia din  10/22/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→