Category Archives: Garantia reciproca

Grija pentru tine: Limita admisă

Baal HaSulam, ziarul Națiunea: Așa cum, de asemenea, dragostea pentru națiune trebuie să fie gravată în toate sectoarele națiunii nu mai puțin decât iubirea egoistă, individuală a cuiva pentru nevoile sale, cu alte cuvinte, de asemenea, în cantitate suficientă pentru păstrarea existenței națiunii ca o națiune care este capabilă să se îngrijească de sine. Și cu surplusul acestei sume minime, este posibil să se dedice servirii omenirii, umanității generale, fără nici o diferență de națiune sau rasă.

Acest lucru prezintă limitele exacte pentru poporul evreu, și dacă le depașește, dacă se îngrijește de sine mai mult decât este necesar, în scopul de a servi pe alții, atunci această grijă îi dăunează și din nou intervine spargerea. Unul trebuie să ia pentru sine numai atât cât este necesar pentru conectarea de dragul altora. Nu este doar necesitatea exagerată cea care provoacă daune, ci, de asemenea, și conexiunea în exces dincolo de nevoie.

Intrebare: Înseamnă că, în conformitate cu măsura avansării, omul are nevoie să-și determine limitele pentru el însuși, pentru grija de nevoile sale personale și, urmându-le, își începe investiția în societate?

Răspuns: Între timp, nu avem nici o bază pentru calcule similare. Astăzi noi toți, în general, trebuie să ne concentrăm numai cu privire la modul de a atinge conexiunea dintre noi. Și după aceea, când conexiunea este descoperită, vom lucra la consolidarea acesteia, iar apoi vom vedea si simți limita. Este ca și cum m-aș îngriji de sănătatea mea, în scopul de a servi pe alții în daruire. Dar dacă-mi fac griji pentru viață și sănătate mai mult decât este necesar în scopul de a servi pe alții, atunci este deja o Klipa (coajă), ego-ul.

În aceasta menții în mod constant această limită, te „sculptezi” pe tine, faci o forma a ta. Îți menții intensitatea și sănătatea tuturor Kelim (dorintelor / vaselor), doar de dragul oportunitații de a darui. Și aceasta se numește să primești de dragul dăruirii.

Din partea 4 a Lectiei zilnice de Cabala 15/08/12, Scrieri ale lui Baal HaSulam

Forța unității egală cu forța vieții

Întrebare: Ai spus că unitatea dintre noi va trezi o forță specială în noi, care se găsește deasupra vieților noastre. Ce este această forță și cum ne poate servi ca un scut sau ca o armă?

Raspuns: Este aceiași forță a vieții care există în corpul nostru atunci când toate organele sale operează reciproc în armonie generală. Aceasta este ceea ce se numeste viată, iar dacă organele nu mai lucrează în echilibru și armonie unele cu altele, se creează diverse probleme de sănătate din lipsa garanției reciproce în organism.

Atunci când forța care leagă organele pentru a lucra împreună lipsește, organismul incepe sa-si piarda forta de viață, până la moartea completă. Moartea este o stare în care persoana se oprește sa-i înțeleagă pe alții. Acest lucru înseamnă că un organ nu funcționează în armonie cu alte organe, iar în acest caz, organismul se prăbușește.

Exact în această stare critică se găsește societatea din Israel: Unul nu-l înțelege pe celălalt și nu este nici măcar interesat să-l înțeleagă. Fiecare persoană crede că are dreptate în tot. Anul trecut, separarea și-a atins apogeul, dar atunci când o amenințare reciprocă apare la orizont, ea ajută națiunea să se conecteze. Astfel, am venit acum cu acest apel.

 Deși forța unității este esențială pentru viața noastră în toate evenimentele si nu numai ,sub amenințarea securității, de asemenea, ne va ajuta să corectăm situația economică și situația sănătății și ne va scăpa de separarea în societate.Forța conectării, Arvut (garanția reciprocă), echilibrează și organizează totul într-un mod perfect și te aduce la sentimentul că ești într-o familie.

Astfel, dacă primești mai mult sau mai puțin, nu va fi important, deoarece aceasta va fi sub acordul general, din moment ce, în situația actuală, este cel mai bine pentru toată lumea. Vei înțelege că este soluția optimă pentru momentul prezent.

Dintr-o „discuție despre o nouă viață” 12/08/12

Neutralizarea Amenintarii

Privind la istori noastra, vedem ca tranzitia catre ura nefondata, ura care este cauza colapsului natiunii Israel si a exilului sau, este datorata caderii noastre de la nivelul „iubirii aproapelui ca pe tine insuti” la cel de iubire de sine. Totusi, acum avem posibilitatea de a actiona in directia opusa, de la separare, de la spargerea dintre noi, catre conexiune. Atunci vom restabili si ne vom indrepta catre intregirea natiunii Israel, a statului perfect Israel si catre atingerea starii in care nici un dusman nu se va mai ridica impotriva noastra, nu din cauza ca ne face mai puternici pregatindu-ne pentru razboi, ci pentru ca noi devenim capabili sa respingem, neutralizam si sa anulam aceasta posibilitate datorita unitatii dintre noi.

In mainile noastre se afla o forta neobisnuit de intensa si pe care trebuie sa incercam sa o folosim. Trebuie doar sa incepem si apoi dupa cateva actiuni indreptate catre conexiune, dupa incercarile de a deveni un om cu o singura inima cu un singur scop, de a ne simti uniti si de a dori sa avansam catre unitate, dupa cateva zile noi vom simti deja cum anumite forte se trezesc in noi.

Este ca si cum toate organele corpului unei persoane incep sa lucreze in armonie unele cu altele si chiar daca fiecare dintre ele actioneaza in propria directie, toate conlucreaza in directia scopului comun din sistem si apoi corpul devine din ce in ce mai sanatos astfel incat nimic nu ii mai ameninta integritatea. Si noi suntem la fel, pentru ca ajungem la echilibru in sistemul nostru prin conexiune, noi cream o societate in care nimeni nu mai poate cauza pagube din exterior si apoi vom reusi sa rezolvam toate problemele interioare, daca mai exista. Din momentul in care abordam fiecare problema din punctul de vedere al unitatii si conexiunii, noi vom putea sa ne organizam vietile pe toate nivelurile.

Din “Discutii pentru O Viata Noua” 12/08/2012

Siropul dulce al unităţii

Întrebare: Dacă în cele din urmă toată lumea va şti despre înţelepciunea Cabalei, atunci este mişcarea de garanție reciprocă un mijloc temporar?

Răspuns: Da, dar nu ştim cât timp va dura. La urma urmei, ideea nu este în nume, ci în abordarea oamenilor în funcţie de dorinţele lor. Dacă între timp, o persoană vrea să ştie cum să reuşească în viaţa materială, trebuie să îmbrac intelepciunea mea în ambalaje care vor fi plăcute şi confortabile pentru ea.

Pe ansamblu, este vorba de Lumini şi de vase, dar pentru ea aceste Lumini ar trebui să fie exprimate în stare bună de sănătate, în educaţia copiilor săi, într-o viaţă confortabilă, o vacanta, etc, aşa că-i explic că este posibil să obțină toate acestea prin unitate şi prin dăruire către alții.

Esenţa sa este aceiaşi: corecţia vasului. Nu există nicio altă activitate în această lume. Întrebarea este doar la ce nivel o persoană recunoaşte acest lucru. Măsor nivelul său exact de conştientizare şi întotdeauna îi dau doza pe care ea o poate digera şi pe care înţeleg că este pentru binele său. Îmbrac corecţiile cu „haine” pe care le poate accepta, deoarece ea vede că este pentru binele ei.

Nu sugerez că o persoană ar trebui să renunţe la confortul său şi să se dedice muncii grele şi bunăstării altora. Îi ofer un mod plăcut de a uni, de care ea se va bucura de fapt, şi care va purta, de asemenea, roade bune. Nu le spun oamenilor că ceva rău se poate întâmpla cu ei, nu atribui o taxă pentru bunăstare; dimpotrivă, împreună vom folosi mijloace minunate şi vom ajunge la rezultate minunate.

În consecinţă, nu simt garanția reciprocă ca o obligaţie, ci ca un ajutor reciproc plăcut și ca îngrijire unul pentru altul. Totul este în forma unui „sirop dulce”, ca pentru copii. Acestea sunt aceleaşi corecţii, dar într-un mod ascuns.

Întrebare: Deci, în ce moment există o trecere de la garanţia reciprocă la Cabala?

Răspuns: Nu ştiu. Poate fi peste 30-40 de ani sau poate fi mâine. Vezi cum lucrurile se întâmplă acum într-un ritm mult mai accelerat.

Dar nu contează pentru mine, eu fac tot ce pot la momentul istoric actual şi nu mai mult decât atât.

Întrebare: Doar cei care studiază înţelepciunea Cabalei vor fi capabili să înţeleagă motivul real pentru dificultăți?

Răspuns: Aşa este. Ceilalţi vor ajunge la asta, fie pe calea suferinţei, fie prin diseminarea noastră.

Noi nu ascundem rolul înţelepciunii Cabalei, dar de ce ar trebui să strigăm în zadar? Din moment ce lucrurile devin mai rele, putem explica oamenilor motivul pentru ceea ce se întâmplă. Dar, din nou, noi nu promitem că vor fi probleme noi, ci oferim soluţii pentru problemele actuale. Nu numim această soluţie „înţelepciunea Cabalei,” ci „unitate”. De ce ar trebui să folosim un termen care sperie unii oameni şi este respingator pentru altii?  Până la urmă, noi nu schimbăm sensul, ci venim mai aproape de oameni. Nu arătăm cu degetul spre ei pentru a-i mustra şi nu-i speriem cu povesti despre apropierea dezastrelor; nu condamnăm egoismul, ci le oferim o idee: „Să ne unim în mod corect şi ne vom simţi cu toții bine. ”

Nimeni nu poate obiecta la acest lucru şi vom depăşi lipsa de respect- lucrul principal este să începem.

Noi trebuie să le spunem oamenilor ceea ce vor să audă, ar trebui să vorbim astfel încât să poată percepe ideile noastre şi le pună în aplicare în viaţa lor de zi cu zi. În caz contrar, ei vă vor urî, vor bloca ideea şi o vor discredita şi o vor denigra. Acesta este motivul pentru care se spune: „. Educă un copil după felul său.”

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 8/8/12, „Introducere la Cartea Zohar”

Casa mea spirituală

Întrebare: Ce putem face pentru ca toți să continue să simtă congresul ca și casa lor, după ce acesta se încheie?

Răspuns: Ideea este că fiecare persoană ar trebui să plece cu sentimentul ca și cum a creat un loc virtual pentru el însuși în care, de fapt, există fizic. Oriunde merge, el încă rămâne în acest loc. El trăieşte permanent în această energie, în această senzaţie.

Oriunde ar putea fi după aceea, fie că este acasă sau la locul de muncă, undeva departe, la mii de kilometri distanţă de locul congresului, el încă mai există în interiorul acestei energii, în interiorul acestui balon, în interiorul acestei sfere, deoarece nu există distanţe în spiritualitate. Prin urmare, este foarte important să participe fizic la convenţie.

Dintr-o lectie virtuala 29/07/12

Nu vom lăsa Lumina să dispară!

Aşa cum este scris: „Încrederea este îmbrăcăminte pentru Lumină.” Dorinţa de a primi este baza a tot, dar dorinţa însăşi nu face nimic dacă Lumina nu o operează.

Cei mai mari oameni drepţi, cei care au obţinut multe niveluri spirituale, cad dacă Lumina încetează să îi mai ilumineze, şi se întorc la starea animală. Ajung chiar mai prost decât restul, cu toate că aceasta este o stare bună, deoarece este o stare mare, dar cu un minus şi opusă Sfinţeniei.

Atâta timp cât Lumina luminează, există încredere şi, dacă Lumina încetează să mai strălucească, nu mai este încredere. Totul depinde numai de Lumina care luminează omul. Doar aşa are puterea să se ridice şi să spună ceva.

Când Lumina dispare, omul îşi pierde chiar memoria, aşa cum i s-a întâmplat lui Baal Shem Tov care nu a putut să îşi amintească nici literele alfabetului. Omul nu poate înţelege în ce lume este şi dacă există o lume superioară sau un Creator.

Asta înseamnă căt totul depinde de intensitatea Luminii care vine la noi şi ne iluminează materia, dorinţa noastră. De aceea, este scris: „Nu este nimeni mai deştept decât cel care este experimentat”, şi „am muncit şi am găsit”.

Totuşi, toată această muncă, efortul şi depăşirea, toate sunt aţintinte numai la o singură acţiune: de a grăbi influenţa Luminii asupra noastră. De fapt, totul depinde de asta, în timp ce încercăm să ne pregătim pentru ca Lumina să nu dispară. Chiar dacă dispare, toate stările dificile vor fi totuşi în favoarea noastră, dar trebuie să facem tot ce ne stă în putere să fim aproape de ea, să aderăm la ea şi să ne asemănăm cu ea.

Calea ne-a fost deja pavată în avans şi este în puterea noastră să ne accelerăm dezvoltarea şi avanseara de-a lungul drumului. Accelerarea depinde de cât de mult vrem să ne împlinim noua formă, următorul nivel, astfel încât el va fi împlinit în noi. Aici trebuie de fapt îndreptat tot efortul nostru.

Încrederea este o iluminare de Sus şi, dacă se opreşte, nu mai avem încredre, nu mai avem sentimente şi nici înţelegere. Aşa cum este scris în Cartea Psalmilor de către Regele David: „Dar atunci când îţi întorci faţa, eu sunt lovit de teroare.” Trebuie să obţinem o asemenea conexiune între noi, o conexiune care va obliga Lumina să fie constant printre noi.

Împreună, prin efortul nostru colectiv şi cu ajutorul Luminii, putem crea un asemenea atribut al dăruirii, al iubirii şi conexiunii, printre noi, prin care Lumina să nu înceteze să ne ilumineze. Asta se numeşte garanţie reciprocă.

Astfel, obţine starea în care superiorul ne iluminează în mod constant. Şi cu toate că fiecare dintre noi va coborî sau urca şi se va balansa în direcţii diferite datorită diversităţii acţiunilor reciproce care au loc în fiecare şi toţi împreună, noi obţinem stabilitatea. Nu numai că nu cădem ci, din contra, noi numai ne ridicăm în sus.

Căderile noastre devin şi ele urcări, deoarece suntem conectaţi cu toţi într-un singur fond. Astfel, obţinem încrederea şi nu este nicio altă cale de a obţine asta.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala’ 7/25/12Shamati nr.72

Totul se obţine prin conexiune

Întrebare: Cum devine conexiunea noastră, bază pentru revelarea nivelurilor spirituale?

Răspuns: Fiecare nivel este o lume pe care o simţi, o lume care este deţinută de conexiunea dintre toate sufletele. Prima conexiune care a provenit din Lumea Ein Sof (Infinitatea) s-a diminuat gradual şi a devenit detaşată total în lumea noastră. Acum, din acest punct, începe ascensiunea la acelaşi nivel de conexiune şi asta este singurul lucru pe care trebuie să îl revelaţi.

„Materia” sufletelor este dorinţa de a primi, iar conexiunea dintre ele este sistemul despre care studiem. Cele Zece Sefirot, Parţufimi spirituali, toţi sunt esenţe ale diferitelor metode de conexiune reciprocă a sufletelor între ele.

Se formează astfel un întreg corp în timp ce ne ridicăm la Malchut de Ein Sof, iar toate conexiunile sunt 100% dăruire, fără niciun obstacol sau deficienţă. Apoi, toate rezistenţele din tranziţia dintre noi vor dispărea şi conexiunea se realizează imediat, cu o viteză infinită. Aceasta este starea de Ein Sof.

Adeziunea indică un lucru simplu: Ceea ce am la un anumit moment, îl ai şi tu şi vice versa. Comunicarea este nelimitată. Nu depinde de timp şi de rezistenţa ego-ului. „Rezistorul” dintre noi dispare şi dorinţele noastre cooperează liber şi din plin.

Întrebare: Cum ar trebui să fie exprimat acest lucru în ateliere?

Răspuns: Adeziunea nostră din timpul atelierelor este un efort: Vrem atât de mult să ne unim, atât cât ne putem imagina, pentru ca fiecare dintre noi să îşi piardă sentimentul de sine şi astfel vom simţi o singură dorinţă, un singur gând, un întreg. Prin aceste eforturi, din punctul de unitate, ne gândim la o soluţie la întrebarea care ne-a fost pusă de învăţător. Soluţia este înăuntrul conexiunii.

De aceea, în timpul atelierului, tânjim să găsim răspunsul prin unitate. De fiecare dată când căutăm o soluţie, vrem să o obţinem prin unitate, fără să ne folosim logica. De fapt, nu vom examina logic cuvintele Cabaliştilor. Fără conexiune, nu are niciun rost să stăm în cerc. Deci, de ce avem nevoie de asta? Pentru o conversaţie intelectuală sau o dezbatere ştiinţifică? Nu, misiunea este dată numai pentru a crea o nouă calitate. Apoi, simţind calitatea colectivă, găsiţi soluţia.

Atelierul este menit numai pentru a crea un vas colectiv care aparţine nivelului superior. Încercăm din răsputeri să îl obţinem, iar dacă nu există o soluţie, înseamnă că nu am reuşit.

Nu are niciun rost să menţionăm conexiunea când suntem în desfăşuarea atelierului, acesta trebuie să fie scopul încă de la început. Putem veni la un atelier nu pentru a ne conecta, iar în această conexiune să găsim următorul nivel sau măcar soluţia la întreabarea care conduce la el?

Din prima partea a Lecţiei zilnice de Cabala 7/13/12Scrierile lui Baal HaSulam

Să găsim un „Om”

În timpul atelierului, toată lumea trebuie să se verifice în mod constant, iar prietenii trebuie să se sprijine unul pe altul şi să îşi amintească unul altuia că prin acest atelier toată lumea va simţii frica de a părăsi conexiunea. Trebuie să ne menţinem în centrul grupului pe durata întregii noastre vieţi, nu numai în timpul lecţiilor sau a atelierelor.

Totuşi, o lecţie sau un atelier este principalul moment pentru a munci la gândul nostru colectiv, care determină totul. Aici, avem nevoie de sprijinul fiecăruia, fără cuvinte şi, în acelaşi timp, trebuie să simţim focul interior. Trebuie să descoperim un anumit câmp colectiv care ne îndeamnă şi ne ţine „în aer”. Totul depinde de noi.

Este ca şi cum am semna un contract cu prietenii, astfel încât ei vor avea constant grijă de tine ca să nu părăseşti niciodată gândul de la acest câmp. Plăteşte-i, ca să aibă grijă de tine. Asta se numeşte „cumpără-ţi un prieten”. Trebuie să dai ceva prietenului astfel încât să fie motivat şi să te îmboldească încontinuu.

Totuşi, cum poate el să te îmboldească dacă suntem cu toţi la acelaşi nivel şi el însuşi are nevoie de cineva ca să îl îmboldească? Aici, operează providenţa superioară, despre care este scris: „Creatorul este în interiorul poporului Său”.

Dacă ne decidem că suntem legaţi să ne îndemnăm unul pe altul, Creatorul ne va îmboldi pe toţi. Ne va da puterea ca măcar unul din grup să fie constant în contact cu spiritualitatea şi să fie conştient. Asta înseamnă de fapt „Creatorul locuieşte printre oamenii Lui”.

Dacă există o conexiune, se numeşte casa adunării pentru rugăciune (Beit-Knesset) în care este prezent Creatorul. Aşa cum este scris „Am venit la casa rugăciunilor şi nu am găsit niciun singur om?” Totuşi, dacă există o conexiune între noi, atunci Creatorul va veni şi va găsi „omul” în ea!

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de CabalaStudiul celor zece sfere

Schimbarea programului vechi

Trebuie să înţeleg că, în relaţiile mele reciproce cu ceilalţi, forţa pozitivă este în exterior, iar forţa negativă este în mine. Nu întâmplător este scris, „inima omului este rea din tinereţea lui.”

Este o problemă a modului în care ne percepem pe noi înşine şi lumea. Ne imaginăm în mod natural că lumea este coruptă şi că noi sunt corectați. Avem grijă de noi înşine, gândindu-ne la ceea ce este bun pentru noi și privim la orice din perspectiva modului de a folosi totul pentru beneficiul nostru. Îmi fac griji în mod constant cu privire la un singur lucru: „Cum mă pot simţi mai bine?”

Acest indicator, acest program interior, care este permanent activ în noi, este ego-ul. Acest program îmi concentrează toate gândurile şi dorinţele într-o singură direcţie: să folosesc lumea pentru propriul meu interes.

Dacă mi-aş imagina că hardware-ul meu, „fierul” meu, este punctul de plecare, abilităţile mele, atributele mele, potenţialul gândurilor şi sentimentelor mele, care sunt în el, atunci ego-ul este software-ul meu. Acest software al auto-împlinirii a fost instalat în mine.

Atributele mele nu sunt nici bune, nici rele, dar software-ul egoist, care mă operează, mă obligă să le folosesc în beneficiul meu şi, în acelaşi timp, în detrimentul altora, deoarece acest lucru îmi permite să mă simt mai presus de cei care sunt în jurul meu. Acesta este ego-ul nostru, înclinaţia rea. Înclinaţia în sine este „fierul”, iar răul este software-ul, adăugarea.

Acum trebuie să întorc acest software de la rău la bine. Înclinaţia rămâne aceeaşi, dar schimb metoda de de folosire a ei. Văd că goana nesfârşită după auto-beneficiu doar mă prejudiciază în final. Înclinaţia rea este rea pentru mine, dar, atunci când încep cu ajutorul mediului să o schimb într-o atitudine bună faţă de alţii, de fapt îmi aduce și mie bine.

Cum se întâmpla asta? De ce mă simt bine când tratez pe ceilalţi bine, şi de ce mă simt rău atunci când fac rău altora? Este pentru că ajung mai aproape de adevăr în acest fel şi încep să simt că ceilalţi şi eu suntem acelaşi lucru.

Este ca o mamă care „fuzionează” cu copilul ei. Asta ne aduce împreună atât de mult încât ne simţim ca un întreg şi ne îmbinăm într-un sistem nou, inseparabil al relaţiilor reciproce prin oprirea de a diferenţia între ceea ce se întâmplă cu mine sau cu altcineva.

Astfel, toată omenirea devine o singură familie. Poate nu imediat, dar este un început şi am înţeles deja această abordare, care este în totalitate bazată pe psihologie.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 11/07/12

Un fenomen uimitor!

Întrebare: Mi-a atras atenţia faptul că israelienii trec foarte usor la sentimente. În timp ce, să zicem, în Rusia, o persoană este obișnuită să-și folosească rațiunea pentru rezolvarea problemelor, iar când o întreb: „Ce simţi?”, ea îmi răspunde cu o întrebare: „Şi ce sunt sentimentele?”.

Cu toate acestea, pe parcursul seminarului privind metoda integrală, care a fost realizat pentru oamenii obișnuiti, nu a trebuit să explic. Poate că este un fenomen de influenţă al câmpului integral comun?

Răspuns: Eu cred că nu este doar influenţa câmpului comun. Dacă nu ai de-a face cu politicieni de nivel înalt, figuri publice mari, precum şi lideri de toate tipurile, care, prin natura muncii lor, au devenit atât de „acoperiți”, atunci oricine altcineva poate foarte rapid şi foarte uşor să treacă la sentimente . Acest lucru poate fi văzut în rezultatele meselor rotunde.

Chiar şi duşmanii înflăcăraţi se pot confrunta unul cu altul aici, de exemplu, reprezentanţii arabi din aşa-numitele „teritorii ocupate” şi studenţii de la Tel-Aviv, care sunt absolut diferiți unii de alții, beduinii de la Negev şi aşa mai departe. Înseamnă că pot fi profesori şi în imediata vecinătate a acestora, repatriaţi recent sosiți din Etiopia, Africa. Şi deodată se dovedeşte că abordarea integrată îi aduce la un astfel de numitor comun, la care, să spunem, după 40 de minute de vorbit, nu mai simti nici o diferenta intre ei.

Acesta este un fenomen uimitor! Nu poate fi explicat prin nimic altceva decât prin faptul că ne îndreptăm spre o clasa ce coincide cu natura, care începe să fie descoperită între noi la urmatorul nivel, astazi se simte ca nedorită, ca o criză şi aşa mai departe. Şi în realitate, dacă ne mişcăm spre ea, atunci se dovedeşte că aici, în noi, un fel de forţă nouă se dezvoltă, noi oportunităţi, o nouă structură internă a naturii.

Sărim brusc până la o nouă platformă, care se mişcă undeva, şi devine simplu şi uşor pentru noi. Şi bazat pe noua noastră clasa comună, pe care literalmente am creat-o în 30-40 de minute, putem ajunge la acorduri şi rezolva diverse probleme. Noi vrem să rămânem în acest sentiment. Acesta trebuie să fie constant cultivat şi dezvoltat, iar apoi va deveni cel mai important lucru pentru noi, în vieţile noastre.

În primul rând, desigur, avem nevoie să oferim condiţii elementare de trai, hrană şi adăpost, pentru toată lumea. Dar, în principiu, acest lucru este ceea ce este de fapt fizic necesar pentru om, ca un reprezentant al lumii animale, toate celelalte vor fi evaluate din punct de vedere al comunalității. Iar menţinerea acestei comunalități, încrederea comună, sprijinul comun, interacţiunea, căldura, siguranţa, tot ceea ce omul simte subconștient ca venind din ceea ce a obținut în această conexiune, va fi cel mai important pentru el.

Fără niciun regret, el va refuza toate tipurile de exces doar pentru a menţine acest sentiment şi pentru a exista în el, a trăi în el, astfel încât să aibă tot ce este necesar pentru viaţă, şi, cel mai important, să se perceapă într-un mediu cald , în armonie. Acest lucru se datorează faptului că aici el începe să simtă revelaţia unei forţe speciale, unei calități deosebite. Asta vine de la natura integrală globală, care astăzi începe să ne influenţeze în acest fel.

Dintr-o „Discuție despre creșterea integrală” 30/05/12