Se crede că profeția a dispărut în lumea noastră. Dar de ce? Poate că există astfel de oameni printre noi, dar noi nu îi cunoaștem. Ei trăiesc liniștiți lângă noi, dar nici măcar nu bănuim că sunt profeţi.

Un profet este o persoană care are o conexiune cu Creatorul. Fie Îl aude pe Creator, fie Îl vede. Acestea sunt două tipuri de conexiuni spirituale, deoarece în spiritualitate nu există senzații tactile. Auzul este nivelul luminii Hasadim, vederea este nivelul luminii Hochma.

În lumea noastră pot exista astfel de oameni; pur și simplu ei nu se deschid altora. Dar, după cum se spune, nu poţi fi profet în propria patrie. Acest timp a trecut. Astăzi trebuie să ne ridicăm cu toții la acest nivel și să devenim profeți.

Marele cabalist Ramchal, ȋn cartea sa Calea Creatorului, scrie că toată lumea trebuie să se ridice la nivelul de profet. Trăim în această generație. Acest timp nu este atât de îndepărtat și obscur.

Din emisiunea de pe KabTV “Puterea Cărţii Zohar”, Partea a 5a

Filed under: Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Profesorul tău Rabash a scris că un erou între eroi este cineva care își transformă duşmanul în iubit, că un erou este cel care își depășește înclinația rea.

Privind alți oameni prin prisma mea egoistă, îi văd ca fiind josnici și mici, iar pe mine ca sublim. Dar dacă fac un efort, să-i văd înalţi în ochii mei, atunci voi deveni un erou. A fi erou înseamnă să îți depășești natura egoistă înnăscută?

Răspuns: Da. Un erou este cel care se cucerește pe sine. În principiu, nu avem nevoie de nimic altceva în afară de asta. Dacă ne depășim natura egoistă, atunci în această măsură vom intra pur și simplu în starea binelui general.

Faptul este că natura ne-a creat ca oameni egoişti, care judecă totul în măsura coruperii noastre. Văd întotdeauna calități negative la alții. Prin urmare, trebuie să înțeleg cumva că toate aceste calități se află în mine. Aceasta este realizarea răului.

Întrebare: Dar dacă nu ar exista alți oameni, nu aș vedea niciodată aceste calități negative în mine?

Răspuns: Da, la fel ca orice animal.

Întrebare: Adică trăiesc din ciclu în ciclu de viață, văd atribute negative la toată lumea și mă plâng de toată lumea. Și apoi, într-o anumită etapă, încep brusc să înțeleg că totul este în mine?

Răspuns: Dar o astfel de înțelegere nu este ușor de atins. Cabaliștii au dezvăluit acest lucru și ne-au scris despre asta.

Pe măsură ce le citim cărțile, începem să înțelegem că ei spun adevărul, dar noi nu-l vedem. Au dezvăluit totul în simțurile lor și l-au descris în scrierile lor, dar noi încă nu-l simțim. Prin urmare, din ceea ce citim, trebuie să trecem treptat la conștientizarea faptului că totul din natură este cu adevărat creat în acest fel și îl percepem în acest fel.

Mai întâi dobândim cunoaștere și apoi înțelegere și realizare senzorială.

Întrebare: Cum se întâmplă acest lucru? Ce înseamnă asta în mine?

Răspuns: Tot ce se întâmplă în lume se întâmplă în percepția noastră. Și nu putem spune nimic despre ceea ce este în afara acesteia. Lumea este descrisă în noi.

Întrebare: Vă puteți imagina cât de mult rău se întâmplă în lume în fiecare secundă? Un cabalist simte că totul se datorează lui?

Răspuns: Nu numai asta. Dacă sapi mai adânc, toate acestea sunt eu.

Nu pot vedea nimic în afară de „eu”, dorința mea. Tot ce se întâmplă în ea este lumea pe care o înțeleg.

Din emisiunea de pe  KabTV „Stări spirituale” 13.05.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Libertatea“: Tora și Mitzvot au fost date doar pentru a purifica Israelul, pentru a dezvolta în noi sensul recunoașterii răului întipărit în noi la naștere, care este în general definit ca iubirea noastră de sine, și pentru a ajunge la binele pur, definit ca „iubire pentru alții”, care este unicul şi singurul mod de a atinge iubirea de Creator.

Oamenii nu s-ar uni niciodată unul cu celălalt, dar pentru că tânjesc după Creator și vor să-L dezvăluie, această tȃnjire îi conectează. Nimic altceva nu poate uni cu adevărat nici o mamă cu copiii ei, nici un soț cu soția sa, familia, rudele, națiunile sau umanitatea. Prin urmare, trebuie să dorim și să ne îndreptăm spre rădăcina noastră spirituală, în care ne aflăm într-o fuziune absolută, cum sunt, de exemplu, amestecurile de gaze sau lichide, din care nu rămâne altceva decât un amestec omogen. Pentru aceasta a fost dată Cabala – să ne amestece și să ne unească.

Când încercăm să ne unim, începem să înțelegem măsura în care suntem incapabili să realizăm acest lucru, iar Creatorul este perceput tocmai în măsura în care suntem conectați. Ce să faci pentru ca acest lucru să funcționeze? Nu putem face nimic! Și acest „nu putem” este natura noastră și este răul absolut, care ne face să ne simțim ȋn respingere unul faţă de celălalt, aşa cum se resping reciproc doi poli identici ai unui magnet.

Recunoașterea răului arată cine suntem din naștere, și măsura în care nu ne putem conecta pentru a deveni un întreg. Această respingere reciprocă este definită ca ego-ul nostru, iubirea noastră de sine.

Când începem să simțim forța reală a ego-ului, respingerea, ura, eșecul, lipsa trezirii unul față de celălalt, putem începe să ne imaginăm forma opusă, care este iubirea față de ceilalți.

Marele nostru profesor, Baal HaSulam, spune că aceasta este singura și unică tranziție către iubirea de Creator. Prin urmare, trebuie să ajungem la o stare în care vedem că suntem neputincioși să ne unim, o respingem cu toată puterea și nu o dorim deloc.

Este dificil să-ți imaginezi cum poți suporta un sentiment ca iubirea, dizolvarea totală ȋn ceilalţi, atunci când nu mai rămâne nimic din tine. De fapt, sentimentul că nu te poți dizolva pe deplin în ceilalți îți aduce recunoașterea a ceea ce este de fapt iubirea și conexiunea.

Cu alte cuvinte, nu putem susține conexiunea iubirii, dacă nu o atingem ca urmare a respingerii. Aceasta este singura modalitate de a realiza trecerea de la ură și incapacitatea de a ne uni spre iubire.

Din emisiunea de pe KabTV “Fundamentele Cabalei” din 29.12.2019

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, On Quora: „Care este viitorul frontierelor naționale?”

Nu vor mai exista frontiere, națiuni sau țări în viitor.

Vom deveni cu toții membri ai unei națiuni care se întinde pe întregul glob, cu un limbaj clar pentru toată lumea.

De asemenea, religiile, credințele și obiceiurile își vor pierde din importanță și vor dispărea în acest proces.

Cu alte cuvinte, vom realiza în cele din urmă interconectarea noastră completă și interdependența ca un singur întreg, în echilibru cu legile integrale ale naturii.

Înlocuirea tuturor tipurilor de granițe geografice și ideologice va fi o atitudine bună și pozitivă în rândul tuturor ființelor umane.

Trecerea la acea stare finală va avea loc prin înțelegerea faptului că nu putem realiza o viață bună decât dacă fiecare dintre noi ne recunoaștem ego-urile într-o oarecare măsură.

În timp ce în realitatea noastră actuală, o astfel de imagine pare utopică și nerealistă și că fiecare individ, grup și națiune este responsabil numai pentru sine și pentru proprii cetățeni, legile naturii stipulează că trebuie să avansăm către o stare absolută de conexiune, cu atitudini de considerație reciprocă care locuiesc în această legătură.

Acest tip de conexiune există peste orice limită pe care o avem în lumea noastră, fie că este vorba de granițe, sex, rasă sau limbă, printre altele, pe care le-am dezvoltat de-a lungul generațiilor.

Pe scurt, nimic nu ne va împiedica să ne integrăm unul cu celălalt, deoarece natura necesită acest proces.

Scris / editat de studenții cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Ascensiunile și coborârile ne oferă un sentiment de viață. Dacă nu ar exista nicio schimbare în viață, atunci nu ar fi viață, ci moarte. Pandemia ne-a adus într-o stare de paralizie și suntem obligați să ducem o viață adormită, închiși în casele noastre.

Aparent, acest lucru ne va ajuta să aflăm noi forme de viață, aceste urcușuri și coborâșuri, dar nu la bursă și în certurile cotidiene care ne umplu viața, ci urcușuri și coborâșuri de un alt tip.

Și astfel ne găsim în carantină, aşa încât să simțim că schimbările în viață pot fi de un grad diferit, și ele se numesc viață. Vom începe să apreciem coborârile, fără de care urcările sunt imposibile.

Încă de la începutul creației, Creatorul a aranjat o mare cădere pentru noi, prin spargerea  sufletului comun. Și trebuie să ridicăm acest vas prin eforturile noastre și să ȋl readucem la starea sa anterioară. Dar adăugând participarea noastră, căutarea noastră, goliciunea noastră, rugăciunea noastră, cererea noastră, dificultatea noastră de a ne uni, creștem ascensiunea inițială de 620 de ori.

Înainte de spargerea sufletului Adam HaRishon, existența noastră era inconștientă. Abia acum, datorită tuturor pregătirilor, începem să simțim ascensiunile și coborârile și noi înșine încercăm să ne ridicăm după fiecare cădere: de la nivelul mineral la cel vegetal, animal și uman. În cele din urmă, am început să simțim ce înseamnă să fii om, pentru ce trăim, cât de departe sau de aproape este starea noastră de viața umană.

Deci, în coborâri și urcări descoperim treptat esența vieții, scopul ei, sensul existenței noastre, dezvoltăm organe senzoriale, aflăm ce înseamnă să fii mort sau viu, într-o coborâre sau o ascensiune.

Una nu poate fi fără cealaltă. Totul începe odată cu căderea. Creatorul a spart vasul pentru a face pregătiri pentru toate stările noastre viitoare. El a stabilit că totul începe cu noaptea, cu separarea, cu un sentiment de detașare de Creator, de scop, de prieteni. Numai din această stare putem începe să ne ridicăm părţile, pentru a atinge o mare urcare finală.

Ascensiunea nu este posibilă dacă nu a existat o coborâre înainte de ea. Ascensiunea este despre a descoperi coborârea și a dori să ne ridicăm deasupra ei. De aceea Creatorul ne aranjează să cădem, astfel încât să avem ceva deasupra căruia să ne ridicăm, să transformăm separarea în unitate, ura în iubire.

Din aceasta, putem înțelege ce sunt cu adevărat ascensiunea și căderea, nu conform egoismului nostru, ci în raport cu condițiile de conexiune completă pe care trebuie să le realizăm.

Numărul de coborâri și ascensiuni, frecvența, adâncimea, viteza maximă și amplitudinea lor determină progresul nostru spre sfârșitul corectării. Fiecăruia i se atribuie un număr finit de ascensiuni și coborâri în Kli-ul său special, pentru ca acesta să se alăture sufletului comun, la fel și pentru fiecare grup de zece și pentru noi toți împreună.

Sunt luate în considerare puterea urcărilor și coborârilor și viteza cu care se schimbă. Nu întindeți ascensiunile și coborârile mult timp. Nu există timp în spiritualitate; un moment este suficient pentru fiecare stare. De îndată ce este dezvăluită, ar trebui înlocuită imediat cu următoarea stare.

Să creștem intensitatea muncii pentru conexiunea noastră, astfel încât să nu existe spațiu pentru perioade de nefuncționare între coborâri și ascensiuni și chiar între ascensiuni și coborâri. Principalul lucru este să clarificați rapid starea și beneficiile acesteia pentru pasul următor.

Trebuie să încercăm să tratăm atât urcările cȃt și coborârile în mod constructiv, ca date venind de sus. Sunt deja pregătite de forța superioară și suntem obligați să le parcurgem pe toate. Depinde de noi doar frecvența lor.

Totul depinde de pregătirea noastră. Dacă asociem urcările și coborârile, nu cu propriile noastre sentimente, ci cu procesul general de corectare a umanității, și a Creatorului ca scop al nostru, atunci fiecare moment devine un pas bun și corect pe această cale. Și tot ce trebuie să fac este să pun presiune mai departe și mai mult, pentru a mă apropia de scopul final. Apoi, toate ascensiunile și coborârile vor veni împreună și voi simți aceste două stări ca un întreg: „Întunericul va străluci ca lumina”.

Din Lecţia zilnică de Cabala 09.02.2021, „Urcări și coborâri” (Pregătirea Convenției 2021)

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre libertate și anarhie?

Răspuns: Libertatea este nevoia conștientă de a fi în starea în care puteți comunica corect cu alte persoane. Și anarhia este atunci când fiecare are voie să facă tot ce vrea în virtutea capacităților, puterii lor și așa mai departe.

Libertatea este o anarhie restrȃnsă, atunci când mă restricționez, pentru că altfel voi fi restricționat.

Întrebare: Deci, din punctul de vedere al Cabalei, natura omului este rea și libertatea sa ar trebui restricționată?

Răspuns: Da. Dar limităm acest lucru la educație, opinie publică și alte metode. Prin urmare, în general, restricțiile nu pot fi forțate, ci educative și încurajatoare ȋn natură.

Din emisiunea de pe KabTV “Stări spirituale” din 29.04.2019

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cartea Zohar, „Chayei Sarah” (Viața lui Sarah), punctul 87: Când cineva observă ciripit-ul păsărilor pentru a cunoaște viitorul, de ce se numește „un șarpe” și „vrăjitorie”?

Vrăjitoria înseamnă că vreau să urc la cel mai înalt nivel, la așa-numitele „păsări”, nu prin corectarea mea, ci cu egoismul meu existent.

Pentru a inventa un fel de sistem care să mă ridice, fără a mă schimba într-un altruist, din calitatea mea de a primi în calitatea de a dărui, acest lucru se numește magie neagră, ghicire, vrăjitorie.

Când mă duc la un vrăjitor? Când vreau să câștig ceea ce nu trebuie. Dacă ar fi trebuit, atunci aș fi mers direct, exact așa cum se aplică legea adevărată și dreaptă.

Dacă mă duc la șamani, vrăjitori sau ghicitori, înseamnă că vreau să acționez într-un mod necurat, greșit, poate necunoscut. Dar „necunoscut” înseamnă, de asemenea, greșit, deoarece trebuie să merg doar după alegerea mea.

Prin urmare, în Tora, este interzis să faci vrăji și să faci profeții. Deci, se spune: „Nu vrăji și nu ghici, și arde pe fiecare vrăjitor”. O persoană nu are dreptul să încerce să urce la nivelurile spirituale cu ajutorul forțelor nedefinite, nemeritate. La urma urmei, acest lucru contrazice înălțarea spirituală, care este posibilă numai dacă dobândești calitatea corespunzătoare.

Comentariu: Pare un fel de amatorism.

Răspunsul meu: Dar oamenii cred în asta. Sunt la acele niveluri când o persoană este confuză, ca un copil mic. Copiii cred în basme. Iar adulții, în timp ce rămân copii, cred în basme.

Știința Cabalei ne învață exact opusul: nu există miracol în lume, nu vrăjiți și nu profețiți, dar nu pentru că nu puteți. Nu puteți pentru că nu există și vă înșelați singuri prin asta. Trebuie să descoperiți toate atributele lumii, toate legile ei și să le folosiți corect.

Din  emisiunea de pe KabTV “Puterea Cărţii Zohar” #4

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Înțelegem că evreii sunt un popor special, li s-a dat o mare putere. De ce li s-a dat?

Răspuns: Evreii nu sunt un popor, ci o adunare a tuturor popoarelor lumii. La urma urmei, reprezentanții fiecăreia dintre cele 70 de popoare care locuiau în acea parte a pământului s-au alăturat lui Avraam, care trăia în Babilonul antic.

Au fost de acord să se unească pentru a-l dezvălui pe Creator și a ieși din criza care a apărut ca urmare a urii care a izbucnit între toate națiunile mici.

Prin urmare, evreii sunt o colecție de 70 de națiuni ale lumii care s-au unit între ei. Și dacă astăzi se pot uni din nou și dezvăluie proprietatea Creatorului în sine, atunci în același timp vor transmite această oportunitate întregii lumi.

Între timp, întreaga lume îi urăște instinctiv pentru faptul că au o metodă de unificare, dar nu o implementează. Popoarele lumii simt subconștient că evreii au un fel de secret pe care îl ascund. Acesta este un lucru foarte util și necesar pentru toată lumea și îl au.

Din emisiunea de pe KabTV „Întrebați un cabalist” din 20.03.2019

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Nimic în lume nu este întâmplător, totul se întâmplă numai cu un singur scop, să avansăm spre a fi uniți ca un singur om cu o singură inimă și să ne conectăm cu Creatorul.

Acesta este scopul întregii realități. Și dacă aspirăm la acest scop, percepem orice problemă, suferință, ca pe o oportunitate să ne accelerăm progresul, iar problemele ne îndrumă pe drumul cel mai scurt și mai bun.

Principalul lucru este să detectăm centrul grupului de zece și, din acest centru, să tânjim după Creator pentru a dori și a cere ajutorul Său pentru a avansa, pentru a-I mulțumi că ne-a conectat în grupul de zece și ne-a dat mintea și sentimentele ce ne fac să avansăm spre El.

Rugăciunea trebuie să fie în recunoștință și cerere. Recunoștință pentru faptul că Creatorul nu ne-a lăsat într-o stare inconștientă ca și ceilalți oameni din lume, ci El ne-a dat înțelegerea unde suntem și cum ar trebui să ne îndreptăm către adevăr, către lumea adevărului, către adevărată stare și astfel să învățăm să ne controlăm destinul.

Toate acestea sunt pentru a oferi Creatorului mulțumire prin faptul că putem să ne apropiem de El și să atragem cu noi toți oamenii acestei lumi. Creatorul dorește să vadă toți oamenii uniți într-un grup de zece, în cele zece Sefirot ale sufletului lui Adam HaRișon.

Aceasta este datoria noastră față de Creator și față de întreaga umanitate, deoarece suntem în mijlocul lor și trebuie să-l conectăm pe Creator cu alți oameni. Prin urmare, suntem numiți slujitori ai Creatorului. Pe de o parte, suntem în lumea corporală și suntem conectați cu toți oamenii și pe de altă parte,= suntem conectați la Creator și ar trebui să servim drept pasaj între El și ființele create.

Avem ambele părți, o parte a Creatorului și o parte a ființelor create, pe care trebuie să le conectăm în noi ca Galgalta ve Einaim și AHAP și să ne stabilim sufletul.

Creatorul ne-a ales pentru această lucrare: să servim ca un canal de legătură, un mijloc de comunicare, o cale de trecere, între El și umanitate, și sa vrem să justificăm încrederea Lui. Este o muncă grea, deoarece ne cere să ne îngrijim nu numai de propriul nostru destin, ci și de destinul lumii, să simțim durerea tuturor și să le simțim dorințele. În același timp, este o onoare specială să primești o astfel de misiune.

Centrul grupului de zece este locul în care ne conectăm tot timpul datorită faptului că toată lumea se anulează înaintea grupului de zece, se dedică lui. In acest fel gasim centrul grupului de zece, de unde ne intoarcem impreuna catre Creator. Daca fiecare se anulează în fața celorlalți, atunci nu ne rămâne altceva decât un punct comun în centru din care ne îndreptăm către Creator. Altfel, Creatorul nu va auzi ceea ce vrem să-I spunem.

Dacă văd că prietenii mei sunt în flăcări, iar inima mea este surdă, atunci ar trebui să mă simt ca cineva mic printre cei mari și să particip cât mai bine. Chiar dacă stau in clasă și nu aud nimic, nu văd nimic, nu înțeleg nimic, dacă gândurile și sentimentele mele sunt amorțite, sunt printre prietenii mei în ciuda a orice altceva. Asta înseamnă că devin un embrion în interiorul grupului de zece, ca un copil în interiorul mamei.

Copilul din burta mamei sta ghemuit și nu face nimic, doar se anulează pe sine, iar partea superioară îl dezvoltă. În același mod, trebuie să mă anulez în grupul de zece, să mă încorporez în el cât mai mult posibil și să aștept ca prietenii mei să mă influențeze. Aceasta este o stare foarte înaltă și o astfel de auto-anulare ne permite să creștem.

Anulându-mă și dorind să mă încorporez în grupul de zece, le fac o mare favoare, pentru că împlinesc acțiunea corectă în conformitate cu condițiile pe care Creatorul mi le pune acum. Întotdeauna reprezentăm cele zece Sefirot in grupul de zece și jucăm de fiecare dată un rol diferit în aceste zece Sefirot. Prin urmare, prietenii nu vor putea avansa dacă nu există nimeni ca mine care să se anuleze printre ei.

Din lecția zilnică de Cabala 05.02.2021, „Rugăciunea celor multi” (Pregătirea Congresului 2021)

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Cartea Zohar, Chayei Sarah (Viața lui Sarah), pct. 87: Când cineva observă ciripitul păsărilor pentru a cunoaște viitorul, de ce este numit „un șarpe” și „vrăjitorie”? Acest lucru se datorează faptului că se extinde din acea parte a impurității, deoarece spiritul impurității este peste acea pasăre, care anunță lucrurile din lume. Și fiecare duh de necurăție se agață și vine în lume de la șarpe și nu este nimeni care să fie mântuit de el în lume, pentru că el este în toate – până în momentul în care Creatorul este destinat să-l îndepărteze de pe lume, așa cum este scris: „Și moartea va fi înghițită pentru totdeauna”.

Întrebare: Ce legătură au păsările cu asta? Ce rău au făcut?

Răspuns: Păsările sunt ceva care este mai înalt decât noi, adică o dorință mai ușoară. Există animale, pești, păsări, plante și așa mai departe. Aceasta înseamnă că dorința noastră egoistă este mai puternică, mai grea, mai grosieră și mai subtilă, ușoară, grațioasă. Păsările sunt personificarea dorințelor mai puțin egoiste.

Observație: Dar din anumite motive impuritatea provine din ele.

Răspuns: Pentru că oamenii care se ocupă cu ghicitul, în principiu, au deja încredere în cineva. Egoismul lor nu este încă foarte dezvoltat. Egoiștii puternici pot avea încredere în cineva doar dacă au o situație fără speranță atunci când sunt în joc lucruri foarte grave.

Au făcut totul pentru a-și asigura succesul și, totuși, văd că există un element pe care nu îl controlează. Apoi merg la ghicitori sau șamani. S-a întâmplat.

Am văzut exemple interesante în America. Am un prieten care este un om foarte bogat și deține imense moșii în Carolina de Nord. S-a întâmplat ca bețivii și dependenții de droguri să înceapă să viziteze aceste proprietăți și să comită prostii.

Nici el, nici poliția, nici instanța nu au putut face nimic. Apoi s-a îndreptat către șamanii indieni în momentul în care treceam în vizită la el. Și ceea ce este interesant este că a crezut în asta! Am văzut toate aceste rutine primitive. Oamenii cred că îi va ajuta.

Întrebare: Deci a ajutat sau nu?

Răspuns: Nu, nu a ajutat. În cele din urmă, a vândut totul.

Când ajută? Când un om este bolnav și crede foarte mult că ceea ce i se recomandă îi va ajuta. Efectul placebo. Luați o pastilă de zahăr crezând că este un medicament și, în același timp, includeți astfel de forțe interioare care vă întineresc și vă vindecă. Acest lucru este firesc.

Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 4

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar - Niciun comentariu→