Comentariu: Studiez cu tine de mulți ani, dar ceva din mine rezistă să intre pe deplin în grup.
Răspuns: Nu este „ceva”. Este ego-ul tău, mândria ta. Încearcă să îți stabilești un obiectiv și dizolvă-te în grup cel puțin o dată.
Vei simți și vei ști ce înseamnă atunci când „eu nu exist”. În momentul în care nu exiști, vei începe să simți lumea superioară și Creatorul.
Din emisiunea de pe KabTV „Fundamentele Cabalei”, 12.12.2018
Întrebare: Dacă nu este nimic inutil în lume, atunci trebuie să existe și minciunile?
Răspuns: Opiniile diferite dintre oameni sunt grozave. Problema este că ei nu știu cum să lucreze la această diferență de opinii pentru a ajunge la un numitor comun.
Întrebare: Ce sfaturi le putem da?
Răspuns: Nu există sfaturi. Ar trebui să învățăm să ne ridicăm deasupra egoismului nostru de dragul conexiunii, ceea ce ar trebui să fie cel mai important lucru pentru noi.
Aici nici adevărul, nici minciuna nu sunt importante. Nu există deloc! Există înclinațiile mele naturale. Le pot considera drept adevăr, le pot considera false, și nu contează. Dar, mai presus de toate, ar trebui să existe conexiune.
Întrebare: Deci, este justificat să minți pentru a conecta societatea?
Răspuns: Da. Ar trebui să se țină seama doar de conexiune. Dacă mă anulez în fața tuturor, mă aplec în fața tuturor, atunci în cele din urmă voi obține cea mai bună stare pentru mine și pentru societate.
Întrebare: Este scris că adevărul crește de pe pământ. De ce?
Răspuns: Se datorează faptului că eu vin de la nivelul cel mai de jos, egoismul, și vreau să ating cel mai înalt nivel, altruismul. Această mișcare ascendentă trebuie să fie strict verticală și constantă. Așa ar trebui să vă educați. Atunci vom ajunge într-adevăr la o conexiune bună între noi la nivelul superior.
Din emisiunea de pe KabTV„Stări spirituale” 22.04.2019
Întrebare: Ce înseamnă Faraonul, care se schimbă constant? Prima dată este bun, apoi este rău. Ce este această forță?
Răspuns: În principiu, nu este nici bun, nici rău. Faraonul este baza naturii noastre egoiste. Dacă lucrăm de dragul lui, atunci în mod natural este bun, iar dacă lucrăm împotriva lui, atunci este rău.
Faraonul este un fel de egoism comun, nucleul, dorința de a primi, de a mă bucura, de a folosi tot ceea ce este în jurul meu în beneficiul meu.
Întrebare: Aceasta nu este doar dorința de a primi?
Răspuns: Nu. Faraonul este tocmai intenția egoistă, adică „totul pentru binele meu”.
Din emisiunea de pe KabTV „Stări spirituale” 15.04.2019
Totul va trece – și bobul speranței nu va crește,
Tot ce ați salvat va fi pierdut degeaba
Dacă nu o împărtășești cu un prieten la timp –
Toate bunurile tale vor merge la inamicul tău.
Omar Khayyam
Așa va fi. Dacă părăsim această lume fără a oferi tot ceea ce avem, câștigurile interne, precum și cele externe, toate vor merge la Klipot.
Întrebare: Ce înseamnă să renunți, să-i dai unui prieten? Nu doar pentru să renunți, ci să dărui unui prieten.
Răspuns: Cuiva care poate folosi corect ce îi dărui. Asta înseamnă că el va continua cu tine, te va urmări, se va apropia de Creator, astfel încât să găsească în permanență imaginea Creatorului în conexiunea cu ceilalți.
Nu există Creator. Atunci când ne apropiem unul de celălalt, începem să simțim că există o astfel de forță.
Întrebare: Afirmația dvs. „Nu există Creator” ucide pe toată lumea. Este peste tot pe internet. Ai indus complet în confuzie oamenii. Ce vrei să spui?
Răspuns: El nu există în imaginea în care îl văd oamenii. Aceasta este o idee absolut falsă despre viață și moarte, despre Creator, despre problema pedepsei. Totul este inventat și distorsionat. Și oamenii trăiesc după aceste impresii false, își construiesc viața în jurul ei.
Întrebare: Când se poate spune că există un Creator?
Răspuns: Când cineva descoperă, în ciuda propriului egoism și a egoismului altora, existența unei forțe care se află deasupra – o forță bună, iubitoare. Atunci omul înțelege că acesta este Creatorul.
Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman” din 21.09.2020
Pentru a construi un vas spiritual, trebuie să-i colectăm fragmentele sparte și să le conectăm într-un singur suflet. Prin mărirea acestei conexiuni, ne apropiem din ce în ce mai mult de forma Creatorului care va apărea în noi atât cantitativ cât și calitativ
Acest vas nu există la un singur om, ci este creat numai atunci când suntem incluși unul în celălalt, încercând să reparăm toate fisurile dintre noi pentru a deveni cât mai asemănători cu Creatorul.
Restabilirea vasului spart într-un singur corp, atașându-i toate organele, puterea și calitățile spirituale, se numește reînvierea morților. Acest lucru este posibil doar prin integrarea dintre noi. În acest fel, adunăm imaginea Creatorului, calitățile Sale, așa cum este scris „Tu M-ai făcut”.
Atunci înțelegem mai clar că nu există o singură proprietate, dorință sau intenție potrivită, gata făcută, care să poată fi folosită pentru această structură. Nu putem folosi nicio dorință, niciun gând, nicio intenție sau calitate pe care le avem, deoarece nu există nimic perfect, corect sau spart în niciunul dintre noi.
Toți suntem rezultatul unei spargeri complete, finale, aranjate de Creator și numai prin conexiunea și integrarea dintre noi putem găsi vase potrivite pentru corectare. Când încercăm să ne conectăm cu dorințele, intențiile și gândurile noastre, vedem că nu putem realiza acest lucru și atunci descoperim că numai dacă Creatorul devine partenerul nostru putem să realizăm această muncă.
Creatorul trebuie să termine pentru noi munca pe care am început-o. După ce am făcut un efort și am descoperit locul lucrării Sale, recunoscând că nu ne putem integra unul în celălalt singuri și că avem nevoie de ajutorul Creatorului, simțim o deficiență reală pentru Creator și ne întoarcem spre El.
Apoi Creatorul, acționând din starea de corecție finală, lipește fisurile dintre noi, care păreau greșite și care încă nu erau pregătite, și ne îndreaptă spre integrare și unitate. El face din noi un Kli în care poate fi revelat atât ca cel care face această lucrare, cât și ca cel care ne arată esența unității, care este El însuși.
Chiar și calitățile sparte trebuie să le colectăm, extrăgându-le din conexiunea noastră. Abia atunci înțelegem că suntem complet incapabili să ne conectăm și cu atât mai mult să fim integrați unul în celălalt și că toate acestea sunt lucrarea Creatorului.
El trebuie să facă corecții și să conecteze toate fisurile. Munca noastră este doar să-I cerem Lui să facă astă, să-L implorăm. Acesta este parteneriatul nostru corect. Creatorul are nevoie doar de dorința noastră de a ne conecta într-un întreg pentru a-L descoperi ca o singură forță. Aceasta este munca noastră, rugăciunea și starea noastră finală.
Prin urmare, nu este mare lucru că lucrând în grupul de zece nu vedem în noi calități adecvate și nu ne putem imagina locul precis de muncă. Așa ar trebui să fie, se întâmplă tuturor. Trebuie doar să căutăm oportunitatea de a ajunge la această integrare între noi, iar Creatorul va face ca acest lucru să se întâmple.
Nu înțelegem forma acestei integrări; sarcina noastră este doar să facem toate pregătirile necesare, iar Creatorul va finaliza această lucrare pentru noi, făcându-ne un Kli perfect. Lumina care trebuie să se îmbrace în vas va face, de asemenea, corectarea, așa cum este scris: „Eu sunt primul și sunt ultimul”. Totul este făcut de către Creator.
Din prima parte a lecției zilnice de Cabala din 02.02.2021, „Amestecarea / Incluziunea”
Dragă Michael Laitman,
Am trecut prin toate practicile spirituale: am fost budist, Hare Krishna, am studiat Vedele, m-am convertit la Islam, am fost botezat și am trăit ca pustnic timp de doi ani. Dacă-mi spun povestea, toată lumea ar fi uimită.
Dar, de trei luni, stau aici urmărindu-ți videoclipurile, incapabil să mă opresc. De ce? Nu vreau să fiu din nou dezamăgit. Ce m-ai sfătui să fac? Simt că am găsit în cele din urmă ceea ce am căutat toată viața.
Răspuns: Ei bine, te felicit!
Comentariu: Îi înțeleg frica. El se teme că va fi încă o dezamăgire.
Răspunsul meu: Totul depinde de el, nu de Cabala, pentru că acesta este adevărul și este absolut infinit, dar pentru el. Cât de mult este capabil să investească în asta, în îndeplinirea condițiilor pentru revelația Creatorului și să înceapă să-L descopere. Atunci nu va mai avea probleme. Dar poate dura foarte mult.
Întrebare: Care este sfatul tău cu privire la modul în care se poate ține de asta, astfel încât să nu se îndepărteze de acest drum?
Răspuns: Trebuie să înceapă să studieze serios, să citească tot ce avem pe site-urile noastre în arhivă și să fie prezent la lecțiile noastre. Pe măsură ce citește, „se iluminează” cu acest material. Absoarbe tot, acest lucru purificându-l din interior spre exterior și așa avansează.
Întrebare: Există vreun punct din care să nu se mai poată întoarce, la care să ajungă și astfel să nu mai devieze de la această cale?
Răspuns: Nu. „Nu crede în tine până în ziua în care mori”.
Comentariu: Adică, Creatorul poate face o astfel de glumă, încât să îl facă să devieze de la cale?
Răspunsul meu: Da. Creatorul pune astfel de obstacole în fața omului, încât nu poate avansa decât prin credință deasupra rațiunii.
Face asta pentru ca omul să poată să dobândească un Kli spiritual serios, un vas în care să poată dezvălui cu adevărat întregul univers. Aceasta este o stare anti-egoistă, deasupra ego-ului. Aceasta este crearea unei lumi noi în interiorul omului, o lume spirituală în interiorul său.
Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Michael Laitman” din 26.11.2020
Întreaga conexiune dintre noi și conexiunea noastră cu Creatorul se află în centrul grupului de zece. Centrul grupului de zece este punctul prin care Creatorul se adresează creației, locul unde este Creatorul (Bo-Re), „vino și vezi”; este locul în care Îl descoperim.
Centrul grupului de zece este locul în care se manifestă atitudinea Creatorului față de creație. Înainte de asta, Creatorul este doar un concept abstract pe care nu-l putem simți și înțelege în niciun fel. Prin urmare, centrul grupului zece trebuie păstrat în mod constant ca un scop către care ne îndreptăm tot timpul.
Tot ce se întâmplă trebuie atribuit centrului grupului de zece zece: atât scufundarea în întuneric, cât și iluminarea cu lumină. Ca păsări care duc totul în cuib – hrană pentru pui, paie – adăugăm în mod constant în centru zeci de explicații, atât pozitive, cât și negative. Studiem ce produce distanța dintre noi (ceea ce este, de asemenea, benefic, deoarece adaugă dorința, Aviut) și cum ne putem apropia deasupra acestor obstacole construind un Masach pe ele și unindu-ne.
Și când unitatea noastră devine suficient de puternică, Creatorul se va dezvălui și va deveni clar că El a fost cel care a provocat respingerea dintre noi, separarea, toate nivelurile egoismului de la 0 la 4 și că El ne-a ajutat și să ne unim peste această separare, construind pentru noi un ecran de aceleași niveluri de la 0 la 4.
În acest contrast între egoism și puritate, vom începe să-l înțelegem pe Creator, deoarece vom avea două forme care dezvăluie conceptul „Creator” (vino și vezi). Vor fi acolo doi poli opuși – spargere și conexiune, ascundere și revelație – și putem stabili conexiunea noastră între acestea, acoperind toate păcatele cu iuibre și îl vom dezvălui pe Creator pe baza a două lucruri opuse.
Din prima parte a lecției zilnice de Cabală din 29.01.2021, „Iubirea acoperă toate păcatele”
În NEWS (Gazeta.ru): Jurnalistul și psihologul Alla Bogolepova a scris: „Obosit. Vedeți, pur și simplu nu există putere. Aud asta de la prieteni și cunoscuți. Am citit asta pe rețelele de socializare. O văd în ochii altora – pentru că doar ochii noștri sunt acum vizibili, fețele sunt acoperite cu măști. Îl văd în oglindă. Oboseală nesfârșită, fără speranță, cumplită. Astfel de chipuri se găsesc la alți oameni în vârstă, în viața cărora nu mai rămâne nimic de care să se țină. …
„De ce ne-am săturat atât de mult, pentru că trăim deja de o lună întreagă, după ce am redus viteza la minimum. După ce ați făcut ceea ce psihologii vorbesc de atâta timp: ei spun, nu încetini – va veni burnout-ul, nu vei dori nimic deloc. Flagelul, ca să spunem așa, al societății moderne. Ei bine, au încetinit. La scară globală.
„Cursa pentru o carieră, bani, impresii s-a încheiat. Și în loc de iluminare, la scară globală din nou – neputință și un sentiment de lipsă de speranță. Ce-i cu tine, omule? Ce-ți lipsește din nou?
De ce ne-am săturat atât de mult? Trăim la jumătate de rezistență, reducând viteza la minimum. Cursa pentru carieră, bani și impresii s-a încheiat. Impotență, un sentiment de deznădejde totală. Nu mai există mâine în lume. Mâine provoacă doar frică. …
„Virusul impotenței – și marșul său triumfător – abia începe. Cu el, desigur, poți lupta. Dar numai că nu există putere. Vedeți, pur și simplu nu există putere. ”
Întrebare: Ea reflectă cu exactitate părerea multor oameni. Aceasta este practic starea de spirit a lumii. Putem trăi cu asta?
Răspuns: Masca de pe față acoperă gura. Este ca un gag în gură. Inseamna mult. Psihologic, înseamnă pur și simplu taci! La urma urmei, ne uităm încă la gura unei persoane. Noi vorbim.
Astăzi vedem că ni s-a luat un dispozitiv de comunicare foarte serios: nu trebuie să respirăm doar printr-o mască, ci să vorbim prin mască. În general, aceasta este o stare foarte dificilă.
Nu acoperă doar jumătate din față, ci și închide oamenii unul faţă de celălalt. Obișnuiau să comunice cel puțin într-un fel. Era obișnuit să comunici normal. Nu contează ce s-ar spune reciproc sau ce nivel a fost comunicarea, dar astăzi nu avem acest lucru.
Oamenii se grăbesc la demonstrații, își rup măștile. Este ca și cum ai urca pe baricade. Și sunt gata să fie infectați, dar nu într-o astfel de situație încât trebuie să pună o mască. Este practic o mască de fier. Te oprește.
Ce va ieși din asta? Cred că suntem aduși mai aproape de un alt tip de comunicare. Nu va fi non-verbal; va fi la fel, dar mult mai explicit, senzual și mai adevărat decât înainte. Adică, vorbitul se va opri.
Vom dedica mai mult timp, mai multă atenție și mai multor sentimente cuvintelor – ceea ce spunem altora și ceea ce ne spun alții. Vom dori să punem un pic mai mult din inima noastră în ea.
Atunci vom simți că, de fapt, acest virus, această mască ne ridică la un nivel complet diferit de comunicare: senzorial, mai deschis, mai simțitor. Sper că așa va fi.
Întrebare: Aceasta este o concluzie foarte interesantă. Crezi că vorbăria noastră, vorbirea noastră goală, este ca și cum ar fi blocată pentru noi acum, astfel încât să digerăm toate acestea și să începem să spunem cuvinte reale?
Răspuns: Da.
Întrebare: Care vor fi aceste cuvinte?
Răspuns: Mai măsurat, mai sincer, mai important. Vom învăța să nu vorbim mult așa cum am făcut în tot acest timp. În ultimele decenii, a fost un zgomot continuu și zgomot murdar. O apă noroioasă, dacă o poți numi apă.
Vom începe să spunem cuvinte necesare, relevante. Asta cred eu. Așa mi se pare mie. Aș vrea să cred că oamenii vor dedica mai mult timp comunicării interne. Adică, pentru a transmite în cuvinte ceea ce este cu adevărat necesar să transmită de la persoană la persoană, un respect mai mare, o conexiune mai mare. Virusul are multe de învățat.
Întrebare: Poate vom începe să vorbim despre dragostea adevărată?
Răspuns: Nu, cred că încă nu a sosit timpul pentru asta. Trebuie să realizăm toate acestea în noi. Trebuie să trecem printr-o mulțime de stări: revelația adevărului, adevărul din noi, ceea ce vrem de la noi înșine, de la ceilalți, ceea ce am vrea să vedem la oameni în viața noastră, în umanitate.
Întrebare: Parcă am fi pus la cale un obstacol care ne-a făcut să ne întoarcem privirea spre interior. Ce vom vedea acolo?
Răspuns: Vom vedea că suntem creaturi vicioase, egoiste, în general teribile în interior. Totuși, dacă vrem să ne corectăm, vom vedea brusc că virusul va pleca și vom putea vorbi. Dar cum putem determina că virusul va dispărea de îndată ce vrem să vorbim doar despre subiecte bune?
Întrebare: Și virusul se va întoarce imediat ce ne întoarcem la gunoiul respectiv, la cuvinte goale?
Răspuns: Da, suficient de mult pentru a ne învăța.
Întrebare: Mă întreb dacă ar putea exista un astfel de tango cu virusul? Sau nu este posibilă o astfel de comparație directă?
Răspuns: Ar fi frumos. Cred că este posibil, desigur, dar totul depinde de stările noastre, de sensibilitatea noastră.
Întrebare: Credeți că, dacă nu există putere acum, atunci nu există putere pentru a vorbi despre acest gol, nici putere pentru a trăi fără un scop?
Răspuns: Da.
Întrebare: Și care va fi scopul? Alla Bogolepova scrie că „fără viitor suntem ca mașinile fără combustibil – stăm liniștiți și devenim acoperiți de rugină. Neputincios, neajutorat, inutil chiar pentru ei înșiși. ”
Răspuns: Există o motivație pentru a ne apropia unii de alții, pentru a începe să simțim eficacitatea vieții, nu în opoziție, nu în competiție, nu în a domina, a ridica și a împinge pe ceilalți, ci în a face ceva pentru alții, de dragul celorlalţi, pentru a crea ceva, pentru a construi ceva, împreună cu alții, pentru a crea ceva nou între noi. Apoi va exista energie și o sclipire în ochi, un nou tip de comunicare care va veni din legătura dintre noi.
Întrebare: Se va schimba atunci întreaga lume competitivă?
Răspuns: Da, desigur.
Observație: Ce zici de toate evenimentele sportive, locurile întâi, premiile Nobel, premiile Oscar, Grammy și orice altceva?
Răspuns: Nimeni nu le va primi. Toată lumea le va întoarce spatele.
Întrebare: Înseamnă că nu voi dori să obțin o medalie pentru primul loc?
Răspuns: Nu. Nu va fi așa ceva. Oamenii se vor gândi cum să creeze o conexiune și să construiască o rețea strânsă de comunicare între ei. Aceasta este o lume complet diferită.
Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Michael Laitman” din 26.10.2020
Întrebare: Ura dintre prieteni și dorința de a se ucide reciproc, despre care este scris în Cartea Zohar ,rămâne mereu?
Răspuns: Dar, desigur! Această separare rămâne și peste ea se creează o uniune și, în plus, cea mai mare, cea mai absolută iubire. Dar trebuie să existe deasupra urii, altfel nu există.
Nu există o singură calitate. Numai Creatorul reprezintă o calitate – calitatea dăruirii și a iubirii. Și creația trebuie să existe separat de Creator, altfel se va pierde. Dacă ne dizolvăm complet în El, atunci nu mai existăm.
Cum ne putem asigura că existăm și suntem egali cu Creatorul, asemănători în toate? Pentru aceasta există două calități în noi: egoismul original, absolut și îmbrăcămintea de pe el, dăruirea și iubirea absolută, altruismul absolut. Una se suprapune peste cealaltă. Dar una nu poate exista fără cealaltă.
Adică suntem creați din două calități opuse, dăruirea și primirea, iar aceste două calități se completează reciproc.
Prin urmare, în interior există ură absolută și egoism, care se transformă în revărsarea sa externă în iubire și dăruire.
Și atunci o persoană rămâne o persoană, o creatură, dar complet egală cu Creatorul. Acest lucru nu este perceput de noi. Nu înțelegem asta. Egoismul este numit „ajutor împotriva ta”, ca și cum ar exista opus ție.
El nu stă în fața mea, ci în mine. Mi se pare a fi adversarul meu, dar de fapt, când începi să-l corectezi, vezi că ai ceva de corectat, ceva de ridicat deasupra, datorită căruia poți învăța, atinge și construi singur.
Prin urmare, este materialul din care restabiliți statuia spartă. Fără aceste piese egoiste, nu ați avea nimic de colectat. Nu lucrezi cu egoismul în sine. Lucrezi la lipirea bucăților de suflete împreună, lucrezi la conexiunea dintre sufletele corupte.
Din emisiunea de pe KabTV „Puterea cărții Zohar” # 3
În primul rând, trebuie să încerc să simt că nu există nimic înaintea mea decât această forță care aranjează fiecare moment al vieții mele.
Mă poate trezi în moduri opuse, mă poate face să mă simt cât de deconectat sunt de ea și de grupul de zece și mă poate îndepărta de tentațiile ieftine ale acestei lumi. Cu toate acestea, descriu această forță superioară din spatele a tot ceea ce se întâmplă și sunt mereu în căutare de conexiuni cu ea, indiferent de toate perturbările.
Cu cât sunt mai mari tulburările din spatele cărora îl revelez pe Creator, cu atât Creatorul devine mai important pentru mine. Tulburările mă ajută să depun mai multe eforturi pentru a-l detecta pe Creator, de parcă aș regla focalizarea cu un obiectiv și îl voi apropia pe Creator de mine. Cu cât perturbarea este mai mare, cu atât imaginea este mai neclară și cu atât mai mult efort este necesar pentru a detecta că Creatorul o face.
Se pare că Creatorul îmi umple lumea din ce în ce mai mult pentru că văd că El se joacă cu mine pretutindeni și mă încurcă din ce în ce mai abil până când întregul pământ se umple de slava Sa.
Lucrând împreună cu prietenii, construim un obiectiv, în centrul căruia, în punctul său central, îl dezvăluim pe Creator.
Din prima parte a lecției zilnice de cabala 22.01.2021, „Spargerea barierelor către spiritualitate”