Category Archives: Munca in grup

Vă rog, nu zăboviţi la Intrare şi Ieşire!

Dupa cum este scris: „Finalul unei acţiuni se găseşte în gândul iniţial”. Aşa este stabilit de către Creator şi aşa ar trebui să fie şi din partea fiinţelor create care doresc să atingă scopul creaţiei.

„Finalul acţiunii” este adeziunea la Creator. Adeziunea este posibilă doar în concordanţă cu echivalenţa de formă, cu dobândirea atributului dăruirii, când vasul are aceeaşi calitate ca Lumina. Echivalenţa de formă în vas este atinsă prin dobândirea iubirii faţă de ceilalţi, iar aceasta este împlinită într-un grup de prieteni. În grup, sunt toate condiţiile necesare pentru descoperirea acestei iubiri prin sprijin mutual, înţelegere şi cooperare.

Lucrul principal este de a atrage Lumina ce ne corectează, care influenţează grupul atunci când tânjeşte să se adapteze Luminii. Aceasta înseamnă că grupul doreşte conexiunea – unificarea, precum un singur om cu o singură inimă, când fiecare aspiră către un singur scop – şi când fiecare este încorporat în fiecare. Atunci, noi suntem compatibili cu Lumina.

Cu cât este mai mare forţa cu care ne conectăm, cu atât mai mult ne depăşim egoul – indiferenţa, repulsia reciprocă şi conflictele – astfel încât, Lumina să ne influenţeze mai puternic, prin revelarea în noi a unui sistem unificat. Apoi, prin conectarea unul cu celălalt, acest corp general, dorinţele şi intenţiile noastre, se transformă în trupul sufletului nostru. Lumina ce umple această dorinţă generală, este numită Lumina sufletului. De aceea, noi descoperim primul nostru Partzuf spiritual, primul nostru nivel spiritual.

Haideţi să încercăm să ne imaginăm acest stadiu şi să aşteptăm ca Lumina să-l umple, dar doar citind o singură afirmaţie, simţim că am părăsit intenţia corectă, iar acum avem  nevoie să ne reîntoarcem la ea încă odată. Astfel că, atunci când citim fiecare propoziţie, trebuie să verificăm stadiile interioare în care ne aflăm. Deci, intenţionat vom crea „intrări” şi „ieşiri” în noi, astfel încât să nu trebuiască să trecem prin căderi şi urcări îndelungate şi să avansăm constant prin asemenea momente de urcări şi coborâri.
Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 28/8/12, Cartea Zohar

În câmpul de forță al milei

Întrebare: Din ce material putem construi vasul spiritual între noi?

Răspuns: Vasul nostru este conexiunea dintre noi. Noi nu suntem vasele, ci particulele negative, prin care trebuie să ne împingem pe noi înșine. Trebuie să mă împing pe mine de la sine, „sinele” meu spre prieten. Sufletul meu este în contactul care se formează între noi.

Prietenul face același lucru pentru mine și revelația spirituală are loc între noi. Întreaga zonă dintre noi este vasul nostru spiritual. Noi suntem doar particulele negative, de care nu mai este nevoie; este ego-ul nostru peste care am construit vasul dăruirii.

Dar am construit acest vas în afara ego-ului; este făcut din Lumina noastră comună care se reîntoarce, a mea și a prietenului. Un fenomen spiritual este revelat în interiorul acestui vas, în acest domeniu al eforturilor noastre comune, Lumina Directă este revelată în Lumina care se reîntoarce.

Sunt doar corpul Partzuf-ului spiritual, și mai presus de mine construiesc un „cap” în care toată Lumina care se reîntoarce și Lumina Directă sunt revelate. Desigur, avem nevoie de un „corp”, peste care să construim „capul”. Dar principalul lucru este „capul”, care simbolizează deja nivelul uman; există un cont suplimentar aici.

Deci, misiunea noastră este de a crea acest câmp reciproc și de a umple spatiul dintre noi cu Lumina care se reîntoarce, cu dăruire. Apoi, în funcție de nivelul de dăruire, de nivelul Luminii care se reîntoarce, Hassadim, cu care umplu lumea, Creatorul este revelat treptat. Acestea sunt  aceleași vase care acum mi se par ca străini în mod deliberat, astfel încât trebuie să le dăruiesc lor.

Imaginează-ți cum ți s-ar părea lumea dacă ai vedea toată omenirea ca pe proprii copii, ai putea lucra independent? Nu, nu ai putea. Nu ți-ai putea trata propriul copil ca pe un străin, și, mai ales, nu l-ai putea urî. Dar dacă încerci să-ți tratezi prietenii ca pe proprii tăi copii, eforturile tale te vor aduce la sentimentul spiritual. Acesta este motivul pentru care ne-a fost dată porunca: „Sa iubesti pe aproapele tău ca pe tine însuți.”

Din partea a 3-a a Lectiei zilnice de Cabala 8/8/12, Studiul celor zece Sefirot

Legat de rugǎciune

Întrebare: Cu privire la rugǎciune: În primul rând, trebuie să cer; în al doilea rând, trebuie să cer precis; în al treilea rând, trebuie să cer pentru prieteni iar în al patrulea rând trebuie să cer cu recunoștință pentru Creator. Mǎ simt complet neputincios, ca şi când cineva a pus pe mine o greutate mare. Nu ştiu ce sǎ fac……

Rǎspuns: Totul va reveni la normal. Conectaţi-vǎ împreunǎ şi veţi vedea cǎ este un singur sentiment, nu e divizat în pǎrţi. Reflectaţi atent. Veţi vedea cum se conecteazǎ împreunǎ.

Orice realizare spirituală constă din două proprietăți opuse și astfel suntem întotdeauna nedumeriţi, lipsiţi de înțelegere: „Este așa sau nu?” Nu le poți compara în tine până când  conexiunea între dorinţa de a dǎrui şi dorinţa de a primi este formatǎ în voi. Ecranul este întotdeauna soluția! Gândiți-vă la această contradicție tot timpul și totul se va lega.

Întrebare: Dar în ce direcţie ar trebui să mă îndrept acum?

Rǎspuns: Doar spre unitatea cu prietenii. Mǎ gândesc la această contradicție, lucrez la unitatea cu prietenii, numai în interior. Dacă am fi continuat aceste ateliere de lucru, aţi fi rezolvat rapid aceste probleme. Aveți posibilitatea să le rezolvaţi  împreună cu prietenii, dar înǎuntru lor. Centrul grupului este locul unde toate problemele lumii sunt rezolvate.

Din Congresul de la Kharkov „Unindu-ne pentru a ne înǎlţa” 8/19/12 Lecţia 4

Primii pași ai unui copil în lumea spirituală

Dacă nu ai dorința de dăruire, nu exiști în ceea ce privește lumea spirituală. Lumea noastră există doar datorită dorințelor noastre instinctive, dar trebuie să generezi dorința spirituală de unul singur. Trebuie s-o dezvălui de unul singur, să tânjești după ea.

Tu exiști în măsura în care evoci dorința de a dărui în tine cu ajutorul invidiei, ambiției și influenței mediului. În momentul în care pierzi această dorință, dispari imediat și încetezi să mai exiști. Ești pur și simplu plecat.

Putem primi o astfel de dorință doar de la grup. Aceasta este dorința noastră colectivă, care nu există în niciunul dintre noi.

Prin rugăciunea noastră, Lumina care Reformează influențează aceste dorințe și ele achiziționează forma spirituală corectă de dăruire adevărată. Între timp, o cer într-o manieră falsă, chiar dacă fac parte dintr-un grup. Strig că vreau să-mi iubesc prietenii, să mă conectez cu ei, dar trebuie să înțeleg că totul este o minciună. Dar este o minciună tipică a unui copil care vrea să fie adult! El pur și simplu nu-și poate imagina ceva mai mare decât asta.

Dar, datorită faptului că aparent dorești să dăruiești, atragi asupra ta Lumina superioară care corectează dorința ta. Acesta este motivul pentru care se numește: „Ai muncit și ai găsit.” Acționezi pentru a atinge scopul, dar apoi Lumina operează asupra ta și vei găsi altceva- o dorință adevărată pentru spiritualitate.

Începi să cântărești cum să-ți îndeplinești dorința pe care ai primit-o și în ce măsură. Ai devenit deja înțelept și lucrezi cu acea dorință. O examinezi și o încerci într-un fel sau altul, prin ridicarea unui rugăciuni din nou, astfel încât cel superior să te învețe și să-ți dea un exemplu.

Anterior, nu ai vrut adevărata dăruire, dar acum că o vrei, ceri ca cel superior să-ți dea un exemplu despre cum se face. Apoi El se revelează un pic pentru tine și îți arată cum să acționezi, iar tu încerci să-i imiți acțiunile.

După ce ai efectuat prima ta acțiune, aparent cu succes, dintr-o dată totul se descompune și cade. Este ca și cum un copil mic a pus inexact un cub peste altul, iar întreaga clădire pe care a construit-o se prăbușește. Apoi, plângi un pic, deoarece nu ai reușit, dar, datorită încăpățânării tale, prin suportul mediului, prin garanție reciprocă, începi din nou!

Din partea a 3-a a Lectiei zilnice de Cabala 29/08/12, Studiul celor zece Sefirot

Onorabila Misiune de a Aduce Lumina Lumii

Daca prietenii devin mai importanti pentru voi decat propria persoana si prima voastra preocupare este ca ei sa descopere spiritualitatea si nu voi, acest lucru arata o maretie mai mare decat voi fata de Creator deoarece prin asta voi vreti sa Il multumiti. Pentru El, a se revela pe Sine este o placere. El poate fi revelat doar prin dorinta care I se aseamana, adica dorintele daruirii care sunt compatibile cu daruirea Sa. O persoana care daruieste ajunge la adeziunea cu Creatorul in functie de legea echivalentei de forma.

Dar vasele daruirii nu pot exista in persoana insasi. Ele pot exista doar daca luati dorintele straine voua si cu cat sunt mai straine, cu atat mai bine.  Discipolii lui Rabbi Shimon au simtit o ura atat de intensa unii fata de altii inainte de a incepe sa studieze. Imaginati-va ce dorinte mari au corectat ei ridicandu-le in daruire catre Creator astfel incat El sa poata implini daruirea sa cu ei.

Este la fel ca atunci cand voi dorind sa ajungeti la iubirea Creatorului incercati sa ii iubiti pe ceilalti, pe prieteni. Voi sunteti de acord sa luati toate dorintele lor si sa le ridicati la Creator pentru corectare. Asta inseamna ca voi sunteti pregatiti sa ii serviti, sa fiti conductorii dintre ei si Creator. Voi folositi doar Masach (ecranul) si astfel deveniti ca mama, Bina, care nu are nimic.

Aceasta poarta numele „regatul preotilor” care nu au o stare pentru ei. Creatorul este singura lor proprietate. Voi doar conduceti Lumina Lui prin voi pentru ceilalti si astfel ajungeti la adeziune cu El.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cbala 27/08/2012, Studiul celor Zece Sefirot

Vezi înălțimea prietenilor și ridică-te

Întrebare: Ce înseamnă că cel superior se coboară pe El Însuși cu privire la cel inferior?

Raspuns: Înseamnă că cel inferior nu se mai simte ca superior. Acum, el are de ales: fie să rămână sub impresia că cel superior și-a pierdut orice semnificație pentru el, fie să lucreze în credința deasupra rațiunii, în scopul de a consolida măreția celui superior în ochii lui. Aici este voința noastră liberă.

Liberul arbitru este doar atunci când există o ascundere. Acesta este modul în care Creatorul ne tratează și acesta este modul în care trebuie să vedem toți prietenii prin înțelegerea că ei sunt în ascundere cu privire la noi. Sunt doar eu cel care vede deficiențe în ei, deoarece „unul judecă în funcție de propriile sale defecte.”

Deci, am liber arbitru aici: Îi tratez ca pe cei mai mari din generația noastră? Dacă o fac, îmi împlinesc libera voință. Dacă îi recunosc ca mari, cel superior va ridica AHP-ul Lui și pe mine împreună cu ei. Astfel, mă voi ridica!

Din partea a 2-a a Lectiei zilnice de Cabala 29/08/12, Scrierile lui Rabash

Nu Luati Otrava Mortii

Intrebare: In procesul studiului, totul se schimba. Exista atat atelieruri fizice cat si virtuale. La acel moment este munca individului cu sine, cu o carte, cu o sursa?

Raspuns: Pentru ce? Unde rezolv problemele crearii in mine a simtului lumii spirituale? Doar in grup! Care este rostul de a sta si a studia singur?

Cateodata, este necesar pentru a intelege mai bine ce se intampla in final cu mine. In aceste cazuri, trebuie sa admit ca am nevoie sa studiez eu insumi, acasa, nu numai materiale serioase precum diagramele din Studiul celor Zece Sefirot, ci si articolele, scrisorile lui Rabash si Baal HaSulam.

Daca este nevoie de studiu individual pentru a intelege corect ce trebuie sa faceti pentru grup, atunci studiati si daca nu, atunci pentru ce aveti nevoie de alte studii? Ele va pot chiar descuraja.

Veti incepe sa intelegeti mai mult, sa va ganditi ca sunteti o persoana inteleapta si ca nu aveti nevoie de nimic altceva. Drept urmare, obtineti otrava mortii in loc de elixirul vietii. Exista un simbol in medicina, o cupa cu un sarpe care poate fi otrava sau poate fi medicamentul. La fel si aici; trebuie sa fiti foarte atenti cand este vorba despre studiu. Principalul lucru este intentia!

Din Congresul de la Harkov “Unire spre Inaltare” 19/08/2012, Lectia 7

Trecerea In Lumea Infinitatii

Suma recunostiintei pentru trecut ne da vasul total (Kli) pentru dezvaluirea Creatorului, totala senzitivitate, putere, intensitate, suferinta, inaintare. De ce este recunostiinta atat de importanta? Pentru ca in acest mod o persoana are o atitudine pozitiva fata de Creator, de Lumina, vede acest lucru in mod pozitiv si Lumina straluceste asupra sa asa cum este gata sa straluceasca in Lumina.

Atunci cand multumim trecutului si toti fac eforturi sa se conecteze cu prietenii in grup pentru a dobandi puterea de a se conecta corect la trecut, atunci ne unim si formam o dorinta comuna pentru a intelege si revela pe Creator. Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, aceasta dorinta este plina de recunostiinta, constienta si apreciere a trecutului pentru ca noi incepem sa simtim ca acest lucru a fost absolut necesar pentru a ajunge la starea prezenta de unde incepem sa intram in lumea superioara. De ce este aceasta stare pe care o obtinem prin anularea trecutului negativ un mijloc de revelare a Creatorului? Pentru ca ne da incredere absoluta ca lumea este condusa doar de forte pozitive. Astfel, noi ne putem simti ca un copil in bratele mamei sale. Nimic altceva nu este necesar, totul este complet aranjat. Un copil isi poate simti mama si se simte astfel in siguranta in bratele sale.

Odata ce am ajuns la aceasta stare de siguranta si incredere, lumea devine infinita; pur si simplu. Persoana simte ca este nelimitata. Nimic nu ne constrange; nu suntem sub nici o autoritate, presiune, nici constienti sau subconstienti! Si de aceea lumea superioara este revelata, acest univers total si adevarat in care traim a fost comprimat la nivelul, marimea acestei lumi de catre constanta, alarmanta, teama de neplacut si prin lipsa caracteristicilor proprii ale Creatorului care conduce si domina totul. In acest fel are loc revelarea. Este posibil sa ajungeti la revelarea finala a guvernarii superioare doar prin munca asupra voastra, a trecutului, prezentului si viitorului. Astfel, noi eliminam timpul in totalitate, cel mai limitativ factor al lumii noastre. In totalitate! Daca eu cred ca ma aflu intr-o constanta forta care controleaza totul si tine totul intr-o stare absolut pozitiva, atunci nu exista timp. Ce se schimba? Nu exista miscare sau deplasare, nici sus si nici jos, nici o coordonata, doar spatiul, lumea Infinitatii.

Desigur, noi trebuie sa ajungem la aceasta stare. Eu inca nu stiu ce este asta. Insa exista cel putin, expansiunea sferei in care existam prin obtinerea garantiilor, securitatii, sentimentului de sine in mila proprietatii daruirii care ne da miscarea de inaintare spre expansiunea sferei.

Din Congresul de la Harkov “Unirea spre Inaltare” 18/08/2012, Atelier 7

In Conformitate Cu Umila Mea Parere

Intrebare: De ce au scris marii Cabalisti in articolele lor „In conformitate cu umila mea parere?”

Raspuns: Asa spunem pana cand ajungem la Gmar Tikkun (sfarsitul corectiei). Se spune, „Nu te increde in tine insuti pana in ultima ta zi:. Adica pana cand toate dorintele egoiste au murit deja, este interzis sa crezi in tine.

Este imposibil sa stim ce ne aduce ziua de maine. Asa este intregul proces spiritual. De fiecare data o lume noua vi se reveleaza. Si tot ceea ce ati vazut inainte prin dorinta de a primi, chiar partial corectata, poate transforma urmatoarea zi in ceva complet diferit si astfel noi descoperim noi si diferite conexiuni si perspective.

Prin urmare, fiecare nivel este revelat doar in „credinta deasupra ratiunii”, in daruire. O persoana trebuie sa se anuleze pe sine si sa fie inclusa in nivelul superior ca un emrtion in pantecul mamei sale. Doar in acest mod este capabil sa descopere asta. Adica sa fie pregatit pentru orice anulandu-se complet pe sine.

De aceea Cabalistii scriu, „Asa cum mi se pare” sau „in conformitate cu umila mea parere.” In fond, nici o fiinta creata nu a atins Gmar Tikkun, unde pentru ea nevoile acestei lumi sunt in intregime corectate. Si chiar daca o persoana ajunge la propria Gmar Tikkun, nu determina inca nivelul general si nimeni nu stie ce poate fi revelat acolo.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 26/08/2012, “600,000 Suflete”

Pentru cine să mă rog: Pentru fiecare sau pentru toată lumea?

Întrebare: Acţionez corect atunci când mă rog pentru toată lumea şi vreau, de asemenea, ca fiecare dintre noi să ceară Lumina Creatorului pentru toţi? Vreau ca toată lumea să se găsească în această societate, în această Lumină, iar Creatorul ne va ajuta pe fiecare să obţinem asta.

Răspuns: De ce pentru fiecare dintre noi şi nu pentru noi toţi? Nu este mai bine dacă toată lumea este împreună?

De ce vorbim despre unificare, despre aspiraţia către unitate? Pentru că în spiritualitate nu există o asemenea stare, ca „eu”, „el”, „voi”, etc. Este mai bine să cerem în numele nostru.

Încercaţi şi veţi vedea că viaţa devine imediată mai clară, mai bună pentru toată lumea. În acest „noi”, veţi descoperi singura stare care există. Iar starea curentă se va îndepărta, gradual şi veţi o veţi simţii cu adevărat ca pe o iluzie – doar am fost aţintiţi aşa înainte.

Din Congresul de la Kharkov 8/18/12, lecţia 5