Intrebare: In ultimul timp se simte faptul că  intregul kli al lumii actioneaza intr-o singura dorinta. La un moment dat Rabash v-a atentionat sa faceti un atac din aceasta stare. Ce anume atacam?

Raspuns: Pe noi insine, inima noastra, lenea noastra, mandria noastra, vechile noastre obiceiuri. Trebuie sa urc dincolo de aceste calcule.

Cel mai important lucru este sa va dizolvati intre prieteni, sa va bagati in grup. Vreau sa fiu aici tot timpul. Vreau sa imi pierd propria minte si sa simt ca dobandesc mintea si sentimentele tuturor prietenilor. Este ca si cum ma pierd pe mine insumi in ei, prin dorinta mea.

Asta inseamna sa dobandesc vasul garantiei reciproce.

Din partea 5 al Lectiei Zilnice de Cabala 7/6/11, Daruirea Torei

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Unde este libertatea mea de alegere? Cum pot să decid între două opţiuni?

Răspuns: Omul nu se confruntă cu două opţiuni, ci numai cu una. Noi nu stam la o răscruce de drumuri, avand nevoie sa decidem dacă să meargem la dreapta sau la stânga. Nu există asa ceva! Sunt pe o strada dreaptă, iar singura mea alegere este dacă accelerez sau nu avansarea mea.

Dacă ma mişc foarte încet, atunci in fiecare moment ma lovesc de denivelarile de pe acest teren accidentat, de drumul spart care este plin de gropi, unde animalele sălbatice mă pot ataca la fiecare pas, şi o serie de alte probleme şi chiar războaie mă aşteaptă.

Sau pot lua un elicopter şi zbura peste acest drum. Asta depinde de mine.

Cu toate acestea, directia ramane aceiasi şi scopul pe care il realizam este acelaşi. Şi, deşi se spune că putem cădea de pe cale, asta nu se referă ca ne abatem de la drumul in sine, ci la refuzul de a călători cu o viteză mare, prin propriul nostru acord.

În acest caz, avansez în conformitate cu motorul programului creaţiei, care se numeşte „la vremea sa” (Beito), şi la fiecare pas primesc probleme, lovituri, războaie, suferinţe, boli, şi crize, tot ceea ce transpare în vieţile noastre, în toate manifestările posibile, din dorinţa de a ne bucura.

Într-adevăr, trebuie să mi se demonstreze toate aceste probleme, astfel încât disperarea şi problemele sa ma oblige s-o „rafinez” şi încetez să doresc plăcere în astfel de stari. Aceasta este suficient pentru a corecta dorinţa de a ma bucura la acest intai nivel: nivelul animal.

Întrebare: Cum pot verifica dacă am căzut din elicopter pe acest drum din nou?

Răspuns: În primul rând, simt asta, în conformitate cu gradul meu de trezire, inspiraţie, şi aspiraţia catre scop. Eu trebuie să verific dacă „sunt aprins” de importanţa conexiunii cu grupul, care este singurul mijloc de avansare. Lucrez pentru aceasta, ma folosesc de toate mijloacele aflate la dispoziţia mea? Aceste mijloace sunt profesorul, grupul şi cărţile.

Din Lecţia zilnică de Cabala 6/24/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Totul se reveleaza in conexiunea dintre mine si ceilalti. Candva am fost in lumea Infinitului unde, eu sau alte suflete, nu existam: toti eram un intreg.

Apoi, am dezvoltat senzatia cum ca exista Eu si ceilalti, lumea exterioara: natura minerala, vegetala, animala si oamenii, o multime de obiecte diferite care se conecteaza, interactioneaza si creaza vanitatea acestei lumi.

Dar, de ce mi s-a dat aceasta senzatie, in loc de pacea si perfectiunea lui Malchut al Infinitului ? Este asa, incat incep sa imi imaginez aceasta dezordine pe care o simt si ma conectez cu ceilalti intr-un singur “tot”, dupa cum este scris: ”El si Numele Lui sunt una”, ca si in Malchut al Infinitului. Aceasta conexiune poate fi realizata numai prin calitatea daruirii si a iubirii, care conecteaza toate aceste lucruri diferite intr-unul singur, dinnou. De altfel, iubirea uneste!

Forta daruirii anuleaza inclinatia noastra rea, egoista, care se dezvaluie intre partile dispersate si indepartate, separate prin forta răului, forta distrugerii. Insa, eu trebuie sa trec peste aceasta forta a urii si separarii si peste limitarile ei, in special opunandu-ma si cladind conexiunea dintre noi. Apoi, voi construi un sistem care uneste toate aceste parti.

La inceput, nu a existat nici un sistem. Partile erau, pur si simplu, unite intr-un singur intreg, solid. Si, dintr-odata, am devenit o multitudine de parti, conectate printr-o varietate de legaturi diferite. Este ca o harta electronica, plina de rezistori, bobine de inductie, condensatori si tranzistori, care creaza diferite conditii de conexiune.

Trebuie sa asamblez, eu insumi, un astfel de sistem! Chiar acum, ego-ul meu picteaza toate aceste elemente care interfereaza cu conexiunea: rezistori, bobine de inductie, etc. Acestea nu imi scurtcircuiteaza harta, insa induc un fel de rezistenta: uneori „magnetica”, alteori sub forma de „condensator” si, cateodata, sub forma unor conditii complet diferite. Si o harta este intocmita din toate acestea.

Toate sistemele – uman, electronic si biologic- actioneaza in concordanta cu acest principiu. Pe aceasta harta examinez forta creatoare care actioneaza in cel creat. Il dezvalui pe Creator in toate aceste conexiuni de sistem! Nu am alta oportunitate sa Il dezvalui, numai incepand sa cladesc aceste sistem in dorinta mea egoista.

O activez si o fac sa lucreze, deoarece Lumina va fi revelata in ea, daca am conectat corect toate partile. Aceasta Lumina incepe sa curga prin acest sistem, ca si electricitatea si, apoi, munca reciproca a elementelor sale, programul sau si interactiunea, se dezvaluie, Creatorul se dezvaluie!

Si au fost facute toate acestea sa se intample? Am facut! Si, desigur, acum inteleg cine si ce este El. Aceasta este munca noastra.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, din 31.05.2011, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Talmud Eser Sefirot, partea 1, „Tabel de Întrebări şi răspunsuri despre sensul cuvintelor,” Întrebarea 43: Ce este separarea?

Două grade, fără nici o Tzura Hishtavut [echivalenta de forma] de orice parte sunt considerate ca fiind complet separate una de alta.

Dorintele noastre sunt ca două cercuri: Ele pot coincide în totalitate, suprapunandu-se unul pe altul şi devenind astfel un cerc. Sau se pot intretaia şi sa fie partial unul în interiorul celuilalt. Sau ele pot veni în contact unul cu altul intr-un punct, dorinţa lor comună.

Separarea totală înseamnă că nu avem nici o singură calitate comuna sau dorinta. Adică, primul nu este similar cu al doilea în nici un fel, iar noi nu atingem nici o forma de a darui unul altuia care ne-ar permite să fim unul în interiorul celuilalt.
Dacă eu nu iau nici o singura dorinţă de la tine, în scopul de a-ti darui, iar tu nu iei nici o singură dorinţă la mine, în scopul de a-mi darui, atunci nu ne atingem unul pe altul şi suntem complet separati.

Daca cel puţin o dorinta de a darui unul altuia apare între noi, atunci exista deja contact între noi. Şi dacă există cateva dorinţe de genul acesta, atunci suntem deja parţial unul în interiorul celuilalt: Eu sunt în interiorul dorinţelor tale şi tu esti în interiorul meu.

Acesta este modul în care vom avansa până cand iei dorintele mele şi eu le iau pe toate ale tale, si prin ele ne daruim unul altuia: iti dau totul tie si tu – mie. Aceasta se numeşte adeziune.

Aceste definiţii din Talmud Eser Sefirot sunt deosebit de importante. Memorează-le mecanic, pentru că este util, de asemenea. Mai târziu, prin perceperea lor la nivelul sentimentelor şi intelectului, încearca să unesti treptat mintea şi sentimentul.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 6/27/11, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Devenind un daruitor, devin ca si Zeir Anpin, care umple Malchut si primesc dublu de la cel superior, de la Bina: pentru mine si pentru ceilalti. Devin implinit, mai presus de dorintele celorlalti, care sunt dezvaluite; primesc necesitatile fiecaruia, o infinita dorinta spirituala. Acesta este vasul meu.

Insa, eu insumi sunt asemeni lui Zeir Anpin, doar un punct ce face legatura intre Bina si aceasta dorinta. Eu sunt fâşia dintre ele. Oricum, o vad doar ca pe un segment acum. Asta, fiindca cei de jos au dorinta si cel de sus are Luminile. Astfel, „fâşia” este intentia mea. Imi largesc punctul prin dorintele lor si prin Luminile Lui, „consumand” toate Luminile si dorintele.

Asta da nastere unui nou vas, care nu exista inainte. Tot ce aveam era un punct, o baza preliminara, un varf de ac pe care sa il folosesc ca sa intru in noua lume, vasul infinitului.

Singura, dorinta de primire nu este un vas si Lumina este doar Lumina. Cand descopar lumea Infinitului, care, se presupune, exista si inainte, sau ma intorc la a treia (de asemneea initiala) stare, dezvalui un nou vas, care este de 620 de ori mai mare decat primul. Asta, deoarece am obtinut si Luminile si dorintele, eu insumi. Acum, vasul meu este de 620 de ori mai mare. Sunt eu.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 27.06.2011, „Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: La ce ar trebui să ne gândim noi toţi, împreună, grupul din întreaga lume, atunci când avem o zi a Unităţii? Cum ne putem uni?

Raspuns: Fiecare persoană trebuie să se adanceasca în ea însaşi şi de acolo să simtă lanţul care o leagă cu alţii, reteaua interioara care există între noi. Mai mult decât atât, o persoană poate fi în această lume, sau ar putea să nu mai fie în ea, deoarece aceasta este o reţea între dorinţe, între suflete şi nu a corpurilor fizice.

Baal HaSulam şi toti marii cabalisti ai mileniilor trecute sunt aici, în aceasta conexiune. Acestia toti sunt impreuna cu noi, încorporati în reteaua noastra comuna. Există milioane dintre noi astăzi, dar în realitate, există mult mai multi, deoarece toate aceste suflete de-a lungul întregii istorii umane sunt împreună cu noi, în valoare de sute de milioane de suflete. Şi toate acestea împreună sunt o forţă spirituală  extraordinară.

Dacă dorim să ne unim împreună în această retea, atunci nu numai că ne vom influenţa reciproc şi devenim parte a acestei retele, astfel încât fiecare persoană o va dobândi pentru ascensiunea sa spirituală, dar vom influenta simultan toţi oamenii din lume, care sunt reglati în această retea involuntar, fără s-o simta. Vom începe să-i trezim.

Prin urmare, haideţi să începem prin a ajunge la un acord între noi că dorim sa simţim în mod clar legătura noastră comună.
Din prelegerea de Ziua Unităţii, 6/26/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Care ar trebui să fie rolul meu în grup: Zeir Anpin sau Malchut? Sau ambii?

Răspuns: Ai nevoie sa împlinesti prietenii tăi, cu toată puterea ta. Aceasta este porunca principala a Torei: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.” Eu nu sunt Malchut, eu sunt Zeir Anpin. Singura mea dorinta este sa primesc dorinţele de la toti şi sa le împlinesc.

Atunci cine este Malchut? Eu joc rolul lui Malchut in fata prietenilor mei pentru a primi de la ei puterea de a darui. Acesta este un canal diferit al interconectarii. Primesc de la ei puterea de a fi cel care daruieste, şi apoi ma ridic deasupra lor pentru a le darui.Celulele din organism interacţionează în acelaşi mod: Fiecare celulă primeşte de la altele şi le dăruieşte.

Din partea a 5-a a Lecţiei zilnice de Cabala 6/27/2011, „Matan Tora (Daruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ma adresez Creatorului ca sa ma ajute sa daruiesc unei fiinte umane. Ai putea descrie asta intr-un limbaj mai stiintific, deoarece, in esenta, Creatorul este legea naturii?

Raspuns: Dupa cum stim, Malchut ar trebui sa se anuleze pe sine inaintea lui Zeir Anpin (ZA). Apoi, ZA ii accepta dorinta si dorintele lor se inalta impreuna la mama, la Bina. Drept raspuns, Bina trebuie sa-i ofere lui Zeir Anpin un statut adulta (asa ca, Zeir Anpin creste), ca si Lumina pentru Malchut.

Asta obtine daruitorul. Daca, vreodata, chiar vrei sa daruiesti prietenului tau, vei primi de doua ori mai mult. Ceea ce ii oferi lui va crea o stare adulta in tine, un statut mai inalt, asa incat vei produce gradul prietenului tau si i-l vei da.

Pentru el, tu vei fi un mare spiritual; tu vei fi daruitorul. In acest rol, primesti dorinte noi pentru el si, de Sus, primesti implinire. Astfel, te “extinzi” in mod constant prin primirea dorintelor de la ceilalti si a Luminii de Sus.

Asta inseamna sa fi daruitorul. Oricum, te „extinzi” in vasele tale de daruire. Aici se ascunde o transformare psihologica. Cum poti sa cresti mai mult in daruire? Unde este profitul? Cum sa imi aduc implinire? Ce ma implineste?

Problema noastra este ca nu simtim prea mult castig din vasele noastre de daruire. Dar asta este clar din grafic.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 27.06.2011, „Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Este adevărat că putem deveni conștienți de rău numai după Machsom (bariera către spiritualitate)? Ce pot face până atunci?

Răspuns: Fiecare grad are propria măsură, criteriul și standardul lui. La fel și eu am diferite vederi asupra mea la vârsta de patru, cinci, șase sau șapte ani.

Chia acum, am posibilitatea să recunosc răul. Fizic, sunt prezent în grup, dar sunt acolo cu sufletul? Nu, nu sunt. La ce mă va conduce această stare? Ce se va întâmpla cu mine? Nu pot atinge spiritualitatea în acest fel. Este prea rău. Îmi pare rău pentru timpul pierdut, viața pierdută, de la care nu am câștigat nimic.

Apoi, încep să urăsc ceea ce mă împiedică să mă conectez cu prietenii: diferența mea față de ei. Desigur, toate acestea se întâmplă în egoism, în dorința de primire care vrea să obțină spiritualitatea ca să nu piardă nimic din viață. Totuși, asta mă pune într-o condiție corectă egoistă a Lo Lishma (pentru sine) și apoi influența Lumină o schimbă în starea altruistă Lishma (de dragul Creatorului).

Oricum, rușinea este prezentă aici, de asemenea. Mai întâi, sunt rușinat de posibilitatea de a fi prins pentru hoție, apoi observ că nu merită să furi, cel puțin nu întotdeauna. Ca rezultat, mă schimb intern astfel încât să nu vreau nimic de la nimeni. Tot ceea ce vreau este să dăruiesc. Asta este aspirația mea și sunt bucuros cu ea.

Minunat, asta este Lo Lishma și voința de dăruire, acțiunea dăruiriii este deja infiltrată în ea. Cu toate astea există o compensație: un sentiment bun. În acest fel, ne conectăm la bine și nu cerem nimic deocamdată.

În stadiul următor, Lumina reformează o persoană chiar și fără ca această să realizeze și o conectează cu adevărat cu Bunul Care face Bine. Astfel, mai întâi mă conectez cu binele care mă face să mă simt bine și apoi comut către adevărata dăruire, către Creator.

Din partea a cincea a Lecției zilnice de Cabala 6/26/2011, “Matan Torah (Dăruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, “Matan Tora (Daruirea Torei)”: Astfel, acea creatura de dezvolta si urca in gradele de sus ale asa zisei exaltari, pana cand isi pierde toate ramasitele iubirii de sine si toate poruncile care se ridica din trupul sau si intreprinde toate actiunile numai spre daruire, asa incat, pana si necesarul pe care il primeste se revarsa in directia daruirii, ca ea, creatura, sa poata darui. De aceea au spus inteleptii nostri, “ Poruncile au fost date doar ca sa se purifice oamenii cu ele.”

Prin principiul “iubeste-ti prietenul ca pe tine insuti”, ajungem la capatul drumului: la adeziune. Fie ca ne place, sau nu, trebuie s-o obtinem. Libera noastra alegere este sa ne miscam repede, ceea ce putem face daca profitam de mediu. Altfel, natura ne va impinge, pana cand ne va forta sa facem asta – si noi vom vrea, oricum, sa ne miscam mai repede decat natura.  

Cum avansam? Prin dezvoltarea interioara. Cum se intampla? Se intampla datorita “Poruncilor Torei”, adica a metodei de corectie prin care trebuie sa ne purificam. Bineinteles, nu vorbim despre actiunile externe ale acestei lumi. Baal HaSulam mentioneaza un fragment din Gemara, ca sa clarifice asta pentru noi: Trebuie sa intreprindem numai corectia interioara a calitatilor noastre. Asta inseamna ca relatiile noastre ar trebui directionate, exclusiv, spre daruirea la acelasi nivel inalt ca si al Creatorului.

Cum poate fi obtinuta asta? Se realizeaza in etape. Prima data, persoana nu stie nimic, asemeni unui copil care abia a inceput sa creasca. Apoi, incet, incet, primeste explicatii si intelege din ce in ce mai mult. In final, totul depinde de mediu, de explicatii, de eforturile depuse de persoana in timpul procesului de educatie si de eforturile sale cand urmeaza sa puna in practica sarcinile alocate.

In esenta, persoana este invatata sa faca parte din mediu si sa-l foloseasca in mod corect, in concordanta cu principiul: ”Am creat inclinatia rea si Am creat Tora ca si condiment.” Inclinatia rea este dezvaluita numai in mediu; nu exista nici o alta posibilitate.

In afara de asta, este nevoie de Tora ca si “condiment”, adica de Lumina care Reformeaza. Omul simte raul in relatie cu Lumina. Lumina imi scoate la iveala vasele si eu Ii cer sa le corecteze. Apoi, Lumina le umple.

Astfel, pas cu pas, persoana ajunge la corectie.

Din partea a cincea a Lectiei zilnice de Cabala, din 27.06.2011, “Matan Tora” (Daruirea Torei)

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→