Intrebare: Sunt intregul proces al dezvoltarii creaturii si masura daruirii ei, predeterminate?

Raspuns: Nimeni nu te restrictioneaza in niciun fel! Ai libera alegere si orice oportunitate. Nici macar profetii nu pot prezice felul in care vom avansa. In toate profetiile despre zilele lui Mesia si razboiul dintre Gog si Magog, relevatia a fost doar in linia stanga, linia dezvoltarii naturale si in cele trei linii.

Nimeni nu stie dinainte masura cu care va fi capabil sa-si indulceasa calea. Asta este, nu putem prezice ce se va intampla la Mega Congres. Este foarte posibil sa trecem Machsom si sa continuam ascensiunea spirituala!

Sau putem sari peste el pentru un timp si sa cadem din nou, avand nevoie sa-l trecem de cateva ori pentru ca in sfarsit sa stam in lumea spirituala. Totul depinde de cum ne organizam si cum realizam conexiunea.

Un alt factor esential este cum vom accepta aceasta relevare. Daca ne-am pregatit sa o acceptam doar de dragul daruirii si nu pentru a obtine placerea pe care ne-o ofera, atunci, impreuna, prin garantia reciproca vom fi in stare sa folosim toate descoperirile, placerile si starile care vor veni, si sa ne continuam calea in sus in spiritualitate.

Dar totul este in mana noastra. Totul este gata!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Congrese, Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce face un grup? Ma ajuta sa-mi vad egoismul si sa-l corectez?

Raspuns: Ambele. Niciunul dintre noi nu poate trai fara un sistem, fara un mediu spiritual. De asta depinde exercitarea liberului meu arbitru si munca mea. O samanta scoasa din sol si lasata fara mediul necesar, moare! Ce altceva se poate intampla cu ea daca este scoasa din pamant, lipsita de solul care ii furniza apa, nutrienti, minerale si energie?

Pentru o persoana, diferenta consta in faptul ca lucreaza, sau nu lucreaza in grup. Sa presupunem ca ai un sac de seminte si le poti planta pentru a creste ceva. Daca nu, pentru ce altceva sunt bune? Numai pentru a le manca…

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Se crede ca o rugaciune colectiva apare atunci cand o persoana isi inalta rugaciunea printre altii care se roaga in acelasi timp. Insa cei care sunt mai constienti din punct de vedere spiritual cred ca o rugaciune colectiva este o pledoarie pentru societate. O astfel de rugaciune este acceptata imediat de Creator, pe cand o rugaciune egoista (in care o persoana se roaga pentru ea insasi) nu este auzita.

Cu toate acestea, nici macar o cerere adresata Creatorului pentru societate nu este perfecta. De fapt, daca Creatorul este bun si binefacator, cererea mea implica faptul ca societatea sufera din cauza Creatorului, nu-i asa? E ca si cum as crede ca Creatorul maltrateaza societatea si ca eu ar trebui sa ma rog pentru societate. Insa daca Creatorul este intotdeauna binevoitor cu toata lumea, atunci pentru cine cer eu?

Rezulta ca nu pot sa-I cer Creatorului sa-si schimbe atitudinea fata de mine (o rugaciune personala) sau fata de societate (o rugaciune colectiva). De vreme ce Creatorul este bun in mod absolut si invariabil, pot sa-I cer doar sa ma corecteze pe mine si pe toti ceilalti in asa fel, incat sa simtim ca El este doar bun.

Daca toti cei care doresc sa fie conectati cu Creatorul in proprietatea iubirii si a daruirii sunt dispusi sa se uneasca cu altii in aceeasi proprietate, atunci, prin aspiratia lor, ei creeaza un loc in care este dezvaluit Creatorul. Locul acela este iubirea noastra reciproca.

Insa o astfel de stare poate fi atinsa doar prin corectarea celor 613 dorinte ale fiecarui individ, ceea ce se numeste implinirea celor 613 porunci. In gradul corectarii noastre, ne apropiem mai mult unii de altii, de vreme ce corectarea dorintelor consta in unificarea lor.

De aceea inteleptii au spus ca iubirea pentru ceilalti este cea mai mare lege a Torei si ca toate poruncile sunt necesare doar pentru a o realiza pe aceasta din urma, porunca universala: iubirea. Ca urmare, in aceste corectari individuale si colective, noi simtim cum ne umple puterea iubirii si a daruirii.

Dar daca nu suntem corectati si uniti si daca toata lumea vrea sa primeasca pentru sine, rugaciunea noastra este doar pentru lucruri materiale. (Material inseamna ceea ce este primit egoist, in timp ce spiritual este ceea ce este primit pentru a fi daruit). In acest caz, primind pentru noi insine, devenim natiunile lumii, nu Israel (drept la Creator).

Acesti termeni nu au legatura cu vreo natiune sau nationalitate. Ei descriu starile unei persoane pe calea spirituala. In conformitate cu aceasta, rugaciunea noastra este fie de a ne imbunatati starea personala de existenta, fie de a ne corecta atitudinea fata de ceilalti si fata de Creator.

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala, 12.07.10, Articolul Importanta rugaciunii celor multi

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune, Torah - Niciun comentariu→

Mergem in orasul Regelui (aceasta lume) cu totii impreuna. Aceia care lucreaza increzatori pentru Creator, transforma pudra Sa magica, in dulceata, mirodenie fina. Iar aceia care nu fac aceasta munca, pastreaza gustul amar al pudrei si nu se pot desfata cu festinul Lui.

Totul depinde numai de efortul corect al unei persoane. Sunt multi cei care vin sa studieze Cabala, pun mult efort in acest lucru, dar in cele din urma o parasesc. Realizeaza ca acest ospat nu le satisface gusturile si, in loc sa se invinovateasca pe ei, il invinovatesc pe Rege, gandind ca metoda Cabala, ca si grupul si prietenii ii dau un gust amar. Ca rezultat, ei pleaca, gandind ca pot gasi placere in alta parte, fie luand-o mai usor fie folosind alte metodologii. Totul depinde de faptul daca o persoana realizeaza in ce loc de munca a intrat, ce responsabilitati ii revin si catre ce trebuie sa se indrepte in munca sa pentru a gusta o aroma dulce. Festinul este asezat in fata noastra! Este scris: Gusta si vei vedea ca Domnul este bun! Trebuie doar sa-L gustam, adica sa ne pregatim vasele pentru Lumina Lui si sa primima acest supliment, o aroma dulce.

Dar oamenii nu muncesc in locul corect si, mai tarziu, se uita la ceas si vad cat de mult timp au petrecut si cantaresc cat de mult efort au depus. Dar ei nu pun efortul lor in cea mai importanta munca: in unitatea dintre suflete. De aceea munca nu are gust bun pentru ei. De fapt, gustul dulce vine doar din conexiune, care este chiar vasul in care Lumina se reveleaza.

In loc de asta, ei muncesc in alta parte, in van. Este ca si cum ai munci pentru o companie, pentru o luna,  si la sfarsit mergi la alta companie ca sa iti iei salariul. Crezi ca te vor plati? Nu ai castigat Kli-ul corect, vasul necesar pentru primirea recompensei. Recompensa poate fi primita numai in vasul colectiv, pentru ca numai acolo este descoperit Creatorul, Festinul sau, Lumina sa. Si daca o persoana nu depune efort sa castige asta, munca sa nu valoreaza nimic.

Trebuie sa fim concentrati si alertati in aceasta privinta. Fiecare trebuie sa se examineze: Inteleg ca fiecare efort trebuie sa fie concetrat numai in dobandirea conexiunii interioare si unitatii catre scop, dorinta, unde creatorul se va releva? Daca o persoana tinteste la asta, festinul sau va incepe, gradual, sa fie dulce, gustos. Si daca nu, el va deveni in cele din urma, obosit si dezamagit in aceasta munca, pentru ca, in loc de gust dulce el va gusta praf si pudra amara, si va pleca.

O asemenea persoana se intreaba, Cat de mult poate munci cineva, fara a primi ceva in schimb? Dar ea nu vede ca munceste in locul nepotrivit, ca nu munceste unde ar trebui sa fie. Devine evident in atitudinea cuiva fata de grup si de prieteni, daca este sau nu prezent in grup si munceste in el.

Acest efort nu poate fi substituit nici de bani nici de abilitati profesionale. Numai daca muncesti pentru unitatea sufletelor, aceasta pudra amara, ascunderea, va disparea si vei descoperi lumea spirituala, care este chiar aici, langa tine. Pana atunci, tu, pur si simplu nu ai gasit dipozitiviul interior, Kli-ul, care iti permite sa te acorzi la lumea spirituala, ca un radio care se acorda la frecventa corecta.

Din Lectia zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Spui ca Lumina care Reformeaza poate fi atrasa doar din lectie. Atunci ce rost au cantecele, dansurile si imbratisarile de la adunarile prietenilor, la apropiatul Mega-Congres?

Raspunsul meu: Toate sistemele naturii vin de la cele patru faze ale expansiunii Luminii Directe. Si ce se intampla acolo, este combinatia a doar doua forte: primire si daruire sau, respectiv, Lumina Hasadim si Lumina Hochma.

Ele lucreaza ca un piston: o parte este umpluta in timp ce cealalta este goala, si asa mai departe, una dupa alta. Aceste secvente de umplere si golire au loc in fazele Alef (1), Bet (2), Gimel (3) si Dalet (4). Toate sistemele din lumea noastra opereaza conform cu acest principiu, de asemenea, similar cu pulsatia inimii. Nu exista nicio miscare fara alternarea umplerii si golirii.

Acelasi lucru se intampla si in progresul nostru spiritual: intr-o perioada studiem si, in alta perioada ne unim, dansam si cantam. Cele doua perioade trebuie sa alterneze.

Lumea noastra este construita in asa fel incat o persoana trebuie sa munceasca, sa manance si sa creasca copii. In esenta, ce facem in toate aceste actiuni? Comunicam cu noi insine si cu Creatorul, fara se realizam ca, de fapt transferam aceste doua forte, primire si daruire, de la o calitate la alta. Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut, Lumina Hochma si Lumina Hasadim, una devina plina in timp ce cealalta se goleste (vezi Partea a cincea din Talmud Eser Sfirot, Mati Ve Lo Mati – intrarea si iesirea Luminii din suflet).

De aceea, este un timp pentru unificare si un timp pentru studiu. Asta este ceea ce Cabala face. De aceea tinem o adunare a prietenilor o data pe saptamana, o unitate regionala o data pe luna si un Congres mondial o data la sase luni.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 11.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea a doua, Paragraful 381: Toate sfaturile pe care Iacob i le-a dat lui Laban, l-au facut pe Laban sa regrete si sa multumeasca Creatorului, asa cum este scris: Vezi, Creatorul este martor intre tine si mine, ca a mentionat numele Creatorului. Este scris, Dumnezeul lui Abraham si dumnezeul lui Nahor…judeca intre noi, adica cel pacatos se intoarce la caile lui rele. Cand a spus Dumnezeul lui Abraham care este sfant, a mentionat dumnezeul lui Nahor din nou, care este idolatrie.

Credem ca acest fragment vorbeste despre evenimente din lumea corporala. Dar, mai tarziu, descoperim ca de fapt vorbeste numai despre conexiunea dintre suflete si tipurile acestor conexiuni. Tora vorbeste exclusiv despre aceste conexiuni si calea de a intari conexiunile intre suflete. Altceva in afara de asta, nu este nimic de relevat omului, nimic de aratat si nimic altceva care trebuie invatat.

De fapt, spargerea dintre suflete a avut loc pentru a le separa unul de altul. Conectandu-le si punandu-le la un loc, ca piesele de Lego, invatam cum este construit acest sistem de suflete; invatam actiunile Creatorului si descoperim gandul si scopul creatiei.

De aceea Zohar-ul vorbeste numai despre tipurile de conexiune dintre suflete si caile de a contiuna sa intarim aceste conexiuni. In alte cuvinte, toate evenimentele descrise in Tora, arata numai calea de a atinge conexiunea absoluta.

Si, din acest motiv, intentia noastra de a ne conecta cu altul, la fel ca si cea de a citi despre o conectare si mai mare a sufletelor in lumea spirituala, sunt amandoua directionate in acelasi sens. Incercam sa realizam conexiunea intre noi aici, in aceasta lume, lumea pe care o intelegem, in timp ce Zohar-ul ne descopera gradele inalte. Vrem sa ne atasam la aceste grade inalte, pentru a primi putere de la ele, astfel incat sa ne influenteze si sa ne conecteze unul cu altul.

De indata ce dobandim prima, cea mai mica conexiune cu un altul, primul grad spiritual, incepem sa percepem lumea spirituala. Avem aceeasi conditie ca la Muntele Sinai: Uniti-va ca un singur om cu o singura inima – si veti primi Torah, Lumina, si veti descoperi spiritualitatea, pe Creator.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala 9.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Intr-o stare de cadere, cum pot sa ma tin de scop, asa de ferm, incat sa transform caderea in urcare si sa cad de unul singur, mai degraba decat sa ma arunce Creatorul?

Raspuns: Trebuie sa controlez aceasta cadere si sa decid eu faptul ca o cadere este necesara. Trebuie sa ma pregatesc pentru cadere dinainte, asa cum ne pregatim pentru o operatie chirurgicala. Ce ma va ajuta sa nu-mi pierd capul intr-o cadere si sa cad sub autoritatea dorintelor mele? O conexiune la scop ma va ajuta sa simt caderea si sa ma ridic, in loc sa ma pierd. Sunt incapabil sa garantez asta pentru mine, de aceea am nevoie de mediul inconjurator potrivit care sa ma sustina atunci cand pierd controlul ca o consecinta a dorintelor prea mari pentru mine, ca sa le pot face fata.

Cand vine timpul pentru ca embrionul spiritual sa se nasca, sa treaca la gradul de hranire, el pierde complet starea curenta intorcandu-se cu capul in jos. Atunci cum este capabil sa conecteze aceste doua grade in timpul nasterii? Cum se poate proteja sa nu devina un fetus avortat ci,  in loc de asta, sa adere la Creator pe un nivel mai inalt, pentru a se naste intr-o noua lume? Pentru aste ne sunt date diferite Reshimot (inregistrari spirituale, gene): de Aviut si de Hitlabshut (de la dorinta si de la Lumina).

Inseamna ca eu oricand sunt capabil sa conectez aceste doua grade, simultan! Asta ma ajuta sa ma nasc.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala 7.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce spui ca la inceput observam doar ceea ce difera in calitati fata de noi; asta inseamna ca nu vom observa pe cineva care este egal cu noi, ci doar pe cineva care este, fie deasupra, fie sub noi? Si dupa aceea ai spus ca echivalenta calitatilor este o conditie necesara, pentru a prinde unda spirituala cu receptorul tau.

Raspuns: Egoismul nu observa pe cel ce e egal cu el. Si, daca vrem sa percepem egalitatea, trebuie sa ne ridicam deasupra egoului.

Imi trebuie un grup pentru a dobandi echivalenta cu Creatorul in calitatea daruirii. Acordandu-ma la echivalenta cu prietenii, ma aliniez astfel cu Creatorul. Altfel, nu voi fi in stare sa fiu egal cu El. In loc de asta, ma voi apleca in fata Lui, asteptand un profit sau dorind sa ader la El ca un copil, pentru ca El sa ma conduca. Cu alte cuvinte, il voi plasa pe El deasupra sau sub mine, dar nu egal cu mine.

Pot deveni egal numai prin grup. Grupul este acel transformator. Numai cu ajutorul grupului pot dobandi echivalenta sau similaritatea calitatilor cu Daruitorul. Grupul exista de fapt, numai in imaginatia mea, pentru a ma invata sa ating echivalenta cu Creatorul, acel tip de echivalenta care nu exista in natura!

Din partea a ptra a Lectiei zilnice de Kabbalah 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Cand citim Cartea Zohar trebuie sa ne amintim ca existam in doua stari simultan:

1.  Starea adevarata, pe care nu o simtim, si
2. Lumea noastra imaginara, unde existam in niste poze imaginare, fara a avea nicio cunostinta de lumea adevarata.

In timp ce citim Cartea Zohar, depunem efort pentru a ridica influenta fortelor din starea perfecta. Aceste forte ne influenteaza in masura in care depunem efort sa devenim similari cu aceasta stare in relatia dintre noi.

De aceea, relatia pe care trebuie sa o cream in grup trebuie sa fie un om cu o singura inima, ca in starea perfecta. Asta este posibil numai prin atragerea acelorlasi forte.

Cand ne intoarcem din starea intetosata la una corectata, nu ne pierdem starea prezenta; contrastul dintre ele ne releveaza noua perfectiunea starii create de Creator de 620 ori mai mare decat unde eram situati acolo, inainte de a cobori in aceasta lume.

Ne intoarcem la aceasta stare a fiintei umane care este egala cu Creatorul. De aceea, trebuie sa simtim Lumea Infinitului din lumea noastra in particular, asa cum este scris: Vom manca ceea ce a fost demult stabilit pentru noi, si Intunericul va straluci ca Lumina.

Trebuie sa atingem corectia completa in aceasta lume pentru a dobandi un asemenea tip de relatie intre noi aici, la fel ca in Lumea Infinitului, care este plina de iubire. De aceea, trebuie sa facem exercitiile Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti, Ca un singur om cu o singura inima, in conexiunea dintre noi. Apoi, Lumina Infinitului, Creatorul, se vor releva in noi aici, asa cum este scris: Dorinta Lui este sa se reveleze in cei inferiori.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Kabbalah,  7.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Zohar - Niciun comentariu→

Cateodata, o persoana simte ca este obosita, ca are nevoie de odihna si ca aceasta cale nu este pentru ea. Chiar daca stia dinainte ca aceste stari vor veni,  deodata, ea uita ce are de facut.  Toate articolele vorbesc despre asta. Ele descriu lupta interioara, obstacolele, si cum, cei virtuosi acced acolo unde cei pacatosi cad. Astfel, o persoana atinge o stare unde ii este acordat, cu adevarat, liberul arbitru.

Aceasta presupune o mare cantitate de noroc, unde norocul inseamna ca persoana este capabila sa stabileasca o relatie cu mediul inconjurator, grupul, invatatorul si cartile care nu o lasa sa plece. Isi asuma diferite obligatii si participa la toate actiunile grupului pentru a transforma acest obicei in a doua sa natura. Acest lucru o impiedica sa paraseasca aceste actiuni, deoarece, altfel, cei din jurul lui vor incepe sa se uite in jos la ea.

Daca realizeaza cat de slaba este natura  sa si stabileste aceste conexiuni, atunci este capabila sa reziste. Este similar cu modul in care marinarii de pe puntea corabiei se leaga cu o franghie impreuna, astfel incat valurile sa nu-i arunce in apele deschise. Ei stiu ca nu au puterea sa se tina pe loc in marile dure, de aceea se leaga impreuna cu franghii.

Nu poti sa te legi atunci cand esti deja lovit de valuri. Totul trebuie pregatit dinainte. Marinarii inteleg ca nu au puterea de a depasi enormele forte ale furtunilor de pe mare, care ii arunca in toate directiile.

In acest mod ar trebui o persoana sa se pregateasca si asa ar trebui ca grupul sa-i ofere suportul garantat, astfel incat persoana respectiva  sa nu paraseasca calea chiar in conditiile celei mai grele furtuni. Ea trebuie, intotdeauna sa foloseasca toate calitatile sale, cum ar fi mandria, egoul comun si toate calculele necesare, pentru a se asigura ca nu va parasi calea si ca va atinge scopul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 8.07.10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→