Cabala este o transmitere senzorială a informațiilor. Termenii folosiți în ea nu se găsesc în nicio limbă. Nici măcar nu sunt preluați din ebraică, ci din limbajul înțelepciunii Cabala. Prin urmare, preluăm în orice limbă definiții cabaliste precum Sfirot, Parţufim, Reşimot etc.

Întrebare: Spuneți că aceasta nu este ebraică?

Răspuns: Desigur, nu este ebraică. Parţuf este “o față” în ebraică, iar în Cabala este structura unui obiect spiritual.

Comentariu: Dar cuvântul este același și este folosit în ebraică.

Răspunsul meu: Da, dar are un sens complet diferit, chiar o rădăcină diferită. De exemplu, “Reşimot”. În ebraică, desigur, există cuvântul “Roşem”, “Reşima” – “înregistrare”, „listă”, dar în Cabala, cuvântul “Reşimot” înseamnă informații.

Sau, de exemplu, un ecran, Masach: desigur, există un ecran de computer, un ecran de televizor, care este “Masach”, și există Masach – în suflet. Dar “Masach în suflet” are un sens complet diferit – “a acționa”. Adică, în limbajul Cabala înseamnă că este detașat de toate celelalte limbi și de noi toți.

Ce diferență face dacă vorbești limba ta maternă, ebraică sau engleză? Dacă ești egoist, atunci vorbești un limbaj egoist. Și dacă ai dobândit deja calitățile dăruirii și iubirii, atunci vorbești un limbaj altruist, iar acesta este limbajul Cabalei. Adică, sensul este complet diferit în fiecare cuvânt, în fiecare definiție.

Din KabTV “Am primit un apel. Limbajul Cabalei”, 25.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există un singur îndemn: să se „agaţe“ de învăţătorul lui şi de cărţi. Aceasta se numeşte „din gura cărţilor şi din gura autorilor“. Doar dacă se alătură lor îşi poate schimba în bine gândurile şi voinţa. Cu toate acestea, argumentele subtile nu îl vor ajuta să-şi schimbe gândurile, ci numai Dvekut (adeziune) o poate face, pentru că este un remediu miraculos care îl reformează. (Baal HaSulam, Şamati 25, “Lucruri care provin din inimă”).

Dacă un student vrea să adere la gândul sau dorința profesorului, atunci se alătură lor și se unește cu acel gând și dorință, care apoi îi devin apropiate și dragi. Drept urmare, toate gândurile și dorințele proprii sunt corectate și se înclină în fața noii dorințe și a noului gând.

Totul depinde de cât de mult poate omul percepe atitudinea și intenția interioară a profesorului, cât se poate agăța de ea și se poate separa de orice altă formă de conexiune, fie cu prietenii, fie cu lumea exterioară. Atunci el începe să simtă cât de strâns a reușit să adere la învățător, și din aceasta, va apărea puterea și dorința de a se agăța de Creator. Orice student, în orice condiție, are oportunitatea de a realiza această aspirație. Și pentru cel care o dorește cu adevărat, așa cum se spune: “I se va revela”.

Dacă tânjești după adeziune, chiar acea dorință începe să te influențeze și să te apropie.

Totul depinde de dorința unui om, de disponibilitatea sa de a se detașa de miezul egocentric și de a se atașa de noul centru de adeziune, unul care este interior mai aproape de prieteni.

Sfatul “Fă-ți un Rav (învățător)” înseamnă că dorința interioară a unui om este de a se apropia de centrul creației.

Din partea a 2-a a Lecţiei zilnice de Cabala 05/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam – Șamati – Art.25 – “Lucrurile care provin din inimă”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

De-a lungul istoriei, au avut loc succesiv corectări spirituale. Primul care a făcut acest lucru a fost un bărbat pe nume Avraam și un mic grup de discipoli ai săi. La acea vreme, nu aveau nevoie de garanţie reciprocă, deoarece aveau un Aviut (grosime) mic și erau foarte apropiați unul de celălalt, deoarece dorința de a primi nu fusese încă revelată.

Fiecare dintre ei simţea Forța superioară, iar “sfatul” transmis de Avraam a fost suficient pentru a fi una cu Creatorul, deoarece au împlinit întreaga Tora datorită purității lor. Alte națiuni ale lumii nu aveau nevoie de religii. În culturile lor de atunci exista încă o anumită atitudine personală față de natură.

Apoi, poporul Israel a coborât în ​​Egipt, unde a absorbit o dorință suplimentară de a primi de la egipteni.

Creșterea Aviut (grosime) în poporul Israel după exodul lor din Egipt și în perioada Primului și a celui de-al Doilea Templu a coincis cu procese paralele în alte națiuni: Roma a înlocuit Grecia; mitologia greacă s-a prăbușit odată cu nivelul anterior de Aviut. În Roma, a început un proces de formare a religiei; în India – Buddha; în China – Confucius și așa mai departe.

Cu alte cuvinte, tocmai Aviut în creștere în întreaga umanitate provoacă reacția umană corespunzătoare – omul începe să caute.

Prin urmare, pe măsură ce dorința lor de a primi a crescut, grupul care fusese în Dvekut (adeziune) cu Creatorul încă din vremea lui Avraam a avut nevoie de o nouă metodă pentru a rămâne în acea adeziune și chiar a o întări sau, cu alte cuvinte, aveau nevoie de o nouă metodă pentru a face încă un pas spre revenirea la starea de Adam HaRişon.

Astfel, a devenit necesar pentru ei să primească Tora și să atingă un nou nivel de conexiune între ei, diferit de cel anterior. Acum aveau nevoie de o metodă despre cum să păstreze aceeași idee de adeziune cu Creatorul, la un nou nivel de Aviut. Această metodă se numește Tora.

Din Lecția zilnică de Cabala 04/05/2025, Scrierile lui Baal HaSulam “Arvut (Garanția reciprocă)”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce simțiți personal, când treceţi dintr-un oraș zgomotos în deșert?

Răspuns: Te-ai putea găsi în taigaua care se întinde pe mii de kilometri în toate direcțiile, înconjurat doar de copaci, sau într-o vale vastă. Dar deșertul este cel mai natural și expresiv loc pentru un om care caută un răspuns la întrebarea despre sensul vieţii.

În deșert, pământul (“Ereţ” în ebraică) care înseamnă dorință (“Raţon”) este gol; nu este acoperit sau mascat de iarbă sau copaci. Deșertul este dorinţa egoistă brută, deschisă, în forma sa cea mai pură și este clar că nimic nu poate crește din el.

Când văd un astfel de deșert, simt o mare putere și încredere că tocmai din acest punct ne putem ridica. Inspiră căutarea unei soluții, a unui scop. Alte învelișuri de pe suprafața pământului ne ascund adevărul și ascund sub ele dorința noastră egoistă, care este aceeași dorință care împiedică orice lucru roditor să crească. De aceea, deșertul vorbește mult mai direct unui om.

Întrebare: Ce înțelegeți prin dorință egoistă?

Răspuns: Este dorința de a primi totul pentru sine, ceea ce îl face incapabil să se conecteze cu ceilalți, incapabil să dea viață cuiva sau să primească viață de la cineva. Cu alte cuvinte, este o dorință complet moartă. Dorința unei persoane pentru plăcere este atât de auto-închisă încât se menține într-o stare complet uscată. Nu permite nimic viu să crească în interiorul ei.

Acesta este un punct de conștientizare foarte important, deoarece tocmai din această conștientizare, omul poate începe să sape în interior în căutarea sursei vieții sale și a rațiunii acesteia. De ce exist? În ce scop? Cine m-a creat? Deșertul împinge de obicei omul la astfel de întrebări esențiale, existențiale, prin însăși natura sa.

Îmi place foarte mult să fiu în deșert pentru că totul este dezvăluit acolo. Am fost în diferite deșerturi din Turkmenistan, din Arizona, dar deșertul israelian dă cea mai puternică impresie. Are o putere extraordinară. Nu este un deșert mare ca dimensiune, dar este incredibil de intens.

Din KabTV “Viața nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Omul care se simte nemulțumit de viața sa fuge în deșert în căutarea sa. La urma urmei, deșertul este liniște, dă un sentiment de eternitate, ceva primordial, complet diferit de ciclul nesfârșit al vieții cotidiene în care ne învârtim constant.

De ce caută oamenii împlinirea interioară în mod special în deșert?

Răspuns: V-aș sfătui să nu vă fixați prea mult pe imaginea exterioară a deșertului. Când Tora menționează deșertul, se referă la o stare interioară a unui om. Deșertul interior este o căutare în interiorul unei vieți searbede care nu dă roade.

Egoismul a secat complet omul și nu oferă niciun răspuns la întrebarea despre sensul şi scopul vieţii. De aceea, omul simte ca și cum s-ar afla într-un deșert interior. Tocmai aici trebuie să găsești o fântână cu apă vie, adică lumina superioară care se revelează în mod specific în uscăciune, în deșert.

Întrebare: Cum se sapă o fântână în deșert?

Răspuns: O fântână apare prin întrebări. O fântână este întotdeauna acoperită inițial cu o piatră, apoi piatra este rostogolită, dezvăluind fântâna. Există întotdeauna dispute în jurul unei fântâni.

Întrebare: Ce fel de întrebări sunt acestea care sapă pământul?

Răspuns: Omul vrea să ajungă la sursa vieții. Se examinează constant pe sine și investighează realitatea. Unde poate găsi sursa propriei vieți? Caută tocmai în mijlocul aridității deșertului; nu fuge de această întrebare, ci sapă mai adânc în viața lor.

Acești oameni trebuie să-și găsească sursa și să înțeleagă de ce trăiesc, cu ce scop și care este rezultatul acestei vieți scurte și dureroase. Prin acest tip de săpat, omul ajunge în cele din urmă la sursă.

Din KabTV “Viață nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Spuneți că am intrat într-o perioadă în care procesul de corectare are deja loc. Dar pentru noi, acest lucru nu este vizibil. Nu vedem nimic altceva decât faptul că totul se întâmplă mai intens.

Răspunsul meu: Procesul de expunere a naturii noastre egoiste are într-adevăr loc și devine clar pentru toată lumea. Psihologii, sociologii și politicienii care se gândesc la aceste probleme încep să realizeze mai mult sau mai puțin că egoismul, care este însăși natura noastră, este în esență ceea ce ne distruge.

Oamenii cred pur și simplu că nu există leac pentru el, și prin urmare, ridică mâinile în sus și continuă să trăiască la fel ca înainte: “Ce se poate face? Așa suntem. Vom continua să ne devorăm unii pe alții.”

De aceea trebuie să dezvoltăm înțelepciunea Cabala, pentru a le arăta oamenilor că nu este așa. Procesul a început, dar trebuie luat sub control conștient și îndreptat către scop de către noi înșine, astfel încât natura să nu ne împingă spre fericire “cu un băț”. Desigur, nu vedem încă egoismul corectat, dar vedem deja recunoașterea egoismului ca fiind rău. Și aceasta este etapa preliminară.

Deja câteva milioane de oameni din întreaga lume sunt capabili să audă că egoismul este menit să fie corectat, astfel încât, tocmai prin el, să ne ridicăm la nivelul Creatorului. Dacă depunem eforturi pentru a răspândi această cunoaștere, atunci unindu-ne, vom depăși neîncrederea, golul și lenea umanității și le vom oferi oamenilor oportunitatea de a înțelege că perfecțiunea și eternitatea sunt atinse și că ne aflăm în pragul unui proces foarte serios, elevat.

Nu suntem ființe fără cârmă sau pânze, fără clan sau trib. Existăm în cel mai înalt proces al naturii, în Creator, care ne conduce de la un capăt la altul al creației. Ne aflăm acum într-un punct foarte critic, culminant, de la care putem începe să ne mișcăm conștient, dezvăluind lumi în fața noastră și simțindu-ne ca parte a universului.

Cred că starea noastră actuală este specială. Asta scriu cabaliștii. Trebuie să încercăm să facem aceste zile ale umanității mai intense, mai revelatoare a marelui scop care stă în fața umanității. A fost creat de natură și oricum îl vom atinge, dar acum avem oportunitatea de a-l realiza noi înșine conștient și rapid.

Întrebare: Vorbiți despre procesul de corectare nu doar în ceea ce privește grupul, ci întreaga umanitate?

Răspuns: Întreaga umanitate. Grupul este separat. În ceea ce privește grupul nostru internațional, care include sute de mii de oameni din întreaga lume, care aud și deja absorb acest lucru, putem spune un singur lucru: acest grup este deja o forță spirituală reală în lume, nu după standarde umane, ci după calități spirituale. Dacă măsurăm nu după numere, ci după calități spirituale, suntem cea mai mare forță din lume.

Trebuie să ne respectăm comunitatea și să înțelegem ce oportunitate avem de a accelera dezvoltarea umanității, de a o face plăcută, ușoară și inspiratoare, în loc să-i permitem să continue în diviziune, anxietate și frică de război mondial sau dezastru ecologic.

Din KabTV “Am primit un apel. Cea mai mare forță din lume”, 16.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Deșertul interior este o condiție inerentă fiecărui om, sau nu fiecăruia?

Răspuns: Există oameni în care dorinţa egoistă s-a dezvoltat atât de mult încât încep să se simtă nemulțumiți de viața lor.

Este ca și cum s-ar afla într-un deșert. Omul vrea să știe de ce se întâmplă acest lucru. Există un scop, un program superior? De ce simte o asemenea uscăciune, un asemenea gol în viața sa, din care nu cresc fructe?

Omul își spune că trebuie să investigheze deșertul din el. Asta înseamnă că evadează în deșert, asemenea strămoșilor noștri, caută un scop și nu-l găsește. Se cufundă și mai adânc în examinarea interioară, încearcă să-și dea seama de ce simte un astfel de gol în viață și nu este capabil să facă nimic.

Aceasta este starea deșertului, unde omul caută surse de apă, fântâni, așa cum au făcut odată Avraam sau Isaac. Există multe povești în Tora despre fântâni, care sunt atât de necesare mai ales în deșert. La urma urmei, dacă un om simte uscăciunea vieții și nu are nimic cu care să-și reînvie sufletul, trebuie să găsească o sursă de apă vie, adică o Forță superioară capabilă să-i răspundă – care este scopul vieții sale, esența și sensul ei.

El caută forța care a creat aceste două stări – seceta și apa, adică egoismul și dorința de a iubi, răul și binele. Când află că provin din aceeași sursă, se întreabă cum este posibil acest lucru. La urma urmei, oamenii credeau că există două forțe: binele și răul. Chiar și Avraam însuși a făcut odată idoli în Babilonul Antic, dintre care jumătate erau răi și jumătate erau buni.

Mergând în deșert și săpând fântâni pentru apă, omul găsește linia de mijloc. Linia de mijloc este aceeași Forță superioară care aduce atât seceta, cât și apa. Acesta este răspunsul la căutarea omului: sentimentul de secetă și deșert este dat pentru a căuta și a găsi Forța superioară, care este sursa ambelor fenomene.

Întrebare: Cum găsești Forța superioară în deșert?

Răspuns: Tocmai pentru că omul simte seceta și golul absolut al vieții, el dezvăluie Forța superioară.

Întrebare: De ce anume în deșert?

Răspuns: Omul trebuie să răspundă la întrebarea de ce există o astfel de uscăciune în sufletul său. Și apoi găsește o fântână cu apă vie, care se află exact în deșert.

Din KabTV “Viață nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Pentru a nu speria masele, nu puteți dezvălui tot ce discută Cabala. La urma urmei, multe lucruri sunt dezvăluite: horoscoape și așa mai departe.

Răspunsul meu: Cabala explică metoda generală de corectare și asta este tot. Ce altceva poate spune? Nu poate explica de ce lucrurile se întâmplă într-un fel unui om și în alt fel altcuiva.

Întrebare: Dar horoscoapele provin din surse cabaliste?

Răspuns: Nu, a fost înainte de Cabala. Horoscoapele se întorc la metode foarte vechi de a desluși calea omului în această lume; adică la cele mai vechi metode de explorare a naturii și a sinelui; nu au nicio legătură cu Cabala, care a fost revelată în Babilonul Antic acum doar trei mii și jumătate de ani.

Comentariu: Dar, în același timp, descrie tot ceea ce există în percepția acestui univers.

Răspunsul meu: Nu contează. Cabala nu pune deloc această întrebare; nu-i pasă cum se va desfășura soarta omului în lumea noastră în starea sa animală; nu are nicio legătură cu corpul nostru. Pentru noi, sufletul este important, punctul din inimă și cum să-l dezvoltăm este important.

Ce este Cabala prin definiție? Este revelarea Creatorului către om în această lume. Cum se revelează Creatorul? Prin dorință. Care? În cea pe care o dezvolți din punctul din inima ta.

Și orice altceva? Totul este important doar în măsura în care se aplică acestei dorințe, acestui punct din inimă. De îndată ce începi să intri într-un fel de horoscop, în fiziologia umană, în corpul animal, aceasta nu mai este Cabala. Atunci ar trebui să mergi la țigani și ghicitori, iar ei îți vor spune lucruri. Apropo, adevărații experți în acest domeniu pot prezice totul corect.

Întrebare: Dar, în orice caz, dacă un om trebuie să-și trăiască viața fizică, își dezvăluie sufletul în același proces?

Răspuns: Da, dar Cabala nu vorbește despre lumea fizică! Această ştiinţă vorbește doar despre dezvoltarea sufletului și despre ceea ce poți simți în el.

Am vorbit despre asta cu profesorul meu. El a confirmat că ghicitorii și prezicătorii pot spune adevărul, deoarece posedă această tehnică. Dar noi nu avem această tehnică, nu avem nevoie de ea. Ce diferență are pentru mine ce mi se întâmplă? Am un singur calcul: cum să-mi închei viața cu cel mai mare scor posibil.

Pentru asta există o ghicitoare? Pentru a face asta, trebuie să mă gândesc doar la punctul din inima mea! Lasă corpul să moară, lasă-mă doar să-l aduc cât mai aproape de corectarea mea spirituală.

Întrebare: Ce ar trebui să fac pentru a nu renunța complet la corp, ci să-l folosesc la maximum?

Răspuns: Cabala nu ne permite să renunțăm la corp. Trebuie să trăiești o viață normală: să muncești, să studiezi, să naști, să crești copii și să tratezi această viață exact la fel ca toți ceilalți din jurul tău.

Întrebare: Deci, cum poți maximiza utilizarea corpului tău pentru a atinge scopul?

Răspuns: Implică-te doar în atingerea scopului, iar în tot restul – după cât este necesar.

Din KabTV “Am primit un apel. Horoscoape și preziceri în Cabala”, 11.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ați menționat în repetate rânduri că acum a început perioada de corectare, iar înainte, aceasta a fost o perioadă de pregătire. Ce înseamnă perioada corectării și de ce perioada anterioară nu a fost considerată corectare?

Răspuns: Pentru că a fost necesar să pregătim egoismul, astfel încât acesta să realizeze pe deplin propria lipsă de valoare, efemeritate, lipsă de speranță, goliciune și incapacitatea de a fi împlinit sau de a conduce omul către ceva bun sau pozitiv.

În cele din urmă, egoismul trebuia să fie pregătit să înțeleagă că există doar pentru propria sa transformare, nu pentru a fi distrus prin vreun mijloc, ci pentru a fi transformat în dăruire și iubire.

Așadar, până când această calitate egoistă nu se discreditează complet în toate aspectele necesare, este imposibil să începem corectarea ei.

În timpul nostru, am ajuns într-o stare în care vedem clar că a sosit momentul, că nu există nicio cale de ieșire. Fie ne confruntăm cu probleme serioase de autodistrugere ecologică, militară și de altă natură, fie mai avem o șansă de supraviețuire.

Din KabTV “Am primit un apel. Oportunitatea de a supraviețui”, 19.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când cabaliştii comunică între ei, vorbesc într-un limbaj obișnuit sau într-un fel de limbaj de neînțeles?

Răspuns: Este posibil să nu spună absolut nimic și să se conecteze printr-un ecran comun. De ce au nevoie de acest corp dacă pot comunica cu sufletele lor, cu un ecran comun între ei?

Desigur, pot vorbi și între ei. În plus, pot comunica, și fiecare se poate limita la un anumit domeniu și nu se poate deschide față de celălalt.

Există o astfel de opțiune și uneori apare o nevoie de a nu-şi face rău unul altuia sau de a se dezvălui – toate lucrurile se întâmplă în ciuda bunelor intenţii ale fiecăruia.

Adică, există un număr imens de oportunități pentru cabaliști de a comunica: prin cărți, prin cântece, prin muzică. Și ei, pe măsură ce își construiesc interior aceste simțiri și imagini, pe măsură ce trăiesc în lumea materială, și în același timp în următoarea dimensiune, sunt în ea în simțurile lor, și prin urmare, comunică, dar numai conform legii asemănării de formă. Aceasta este legea generală, globală, legea fundamentală a naturii.

Din KabTV “Am primit un apel. Cabaliștii spun”, 21.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→