Comentariu: Spuneți că am intrat într-o perioadă în care procesul de corectare are deja loc. Dar pentru noi, acest lucru nu este vizibil. Nu vedem nimic altceva decât faptul că totul se întâmplă mai intens.

Răspunsul meu: Procesul de expunere a naturii noastre egoiste are într-adevăr loc și devine clar pentru toată lumea. Psihologii, sociologii și politicienii care se gândesc la aceste probleme încep să realizeze mai mult sau mai puțin că egoismul, care este însăși natura noastră, este în esență ceea ce ne distruge.

Oamenii cred pur și simplu că nu există leac pentru el, și prin urmare, ridică mâinile în sus și continuă să trăiască la fel ca înainte: “Ce se poate face? Așa suntem. Vom continua să ne devorăm unii pe alții.”

De aceea trebuie să dezvoltăm înțelepciunea Cabala, pentru a le arăta oamenilor că nu este așa. Procesul a început, dar trebuie luat sub control conștient și îndreptat către scop de către noi înșine, astfel încât natura să nu ne împingă spre fericire “cu un băț”. Desigur, nu vedem încă egoismul corectat, dar vedem deja recunoașterea egoismului ca fiind rău. Și aceasta este etapa preliminară.

Deja câteva milioane de oameni din întreaga lume sunt capabili să audă că egoismul este menit să fie corectat, astfel încât, tocmai prin el, să ne ridicăm la nivelul Creatorului. Dacă depunem eforturi pentru a răspândi această cunoaștere, atunci unindu-ne, vom depăși neîncrederea, golul și lenea umanității și le vom oferi oamenilor oportunitatea de a înțelege că perfecțiunea și eternitatea sunt atinse și că ne aflăm în pragul unui proces foarte serios, elevat.

Nu suntem ființe fără cârmă sau pânze, fără clan sau trib. Existăm în cel mai înalt proces al naturii, în Creator, care ne conduce de la un capăt la altul al creației. Ne aflăm acum într-un punct foarte critic, culminant, de la care putem începe să ne mișcăm conștient, dezvăluind lumi în fața noastră și simțindu-ne ca parte a universului.

Cred că starea noastră actuală este specială. Asta scriu cabaliștii. Trebuie să încercăm să facem aceste zile ale umanității mai intense, mai revelatoare a marelui scop care stă în fața umanității. A fost creat de natură și oricum îl vom atinge, dar acum avem oportunitatea de a-l realiza noi înșine conștient și rapid.

Întrebare: Vorbiți despre procesul de corectare nu doar în ceea ce privește grupul, ci întreaga umanitate?

Răspuns: Întreaga umanitate. Grupul este separat. În ceea ce privește grupul nostru internațional, care include sute de mii de oameni din întreaga lume, care aud și deja absorb acest lucru, putem spune un singur lucru: acest grup este deja o forță spirituală reală în lume, nu după standarde umane, ci după calități spirituale. Dacă măsurăm nu după numere, ci după calități spirituale, suntem cea mai mare forță din lume.

Trebuie să ne respectăm comunitatea și să înțelegem ce oportunitate avem de a accelera dezvoltarea umanității, de a o face plăcută, ușoară și inspiratoare, în loc să-i permitem să continue în diviziune, anxietate și frică de război mondial sau dezastru ecologic.

Din KabTV “Am primit un apel. Cea mai mare forță din lume”, 16.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Deșertul interior este o condiție inerentă fiecărui om, sau nu fiecăruia?

Răspuns: Există oameni în care dorinţa egoistă s-a dezvoltat atât de mult încât încep să se simtă nemulțumiți de viața lor.

Este ca și cum s-ar afla într-un deșert. Omul vrea să știe de ce se întâmplă acest lucru. Există un scop, un program superior? De ce simte o asemenea uscăciune, un asemenea gol în viața sa, din care nu cresc fructe?

Omul își spune că trebuie să investigheze deșertul din el. Asta înseamnă că evadează în deșert, asemenea strămoșilor noștri, caută un scop și nu-l găsește. Se cufundă și mai adânc în examinarea interioară, încearcă să-și dea seama de ce simte un astfel de gol în viață și nu este capabil să facă nimic.

Aceasta este starea deșertului, unde omul caută surse de apă, fântâni, așa cum au făcut odată Avraam sau Isaac. Există multe povești în Tora despre fântâni, care sunt atât de necesare mai ales în deșert. La urma urmei, dacă un om simte uscăciunea vieții și nu are nimic cu care să-și reînvie sufletul, trebuie să găsească o sursă de apă vie, adică o Forță superioară capabilă să-i răspundă – care este scopul vieții sale, esența și sensul ei.

El caută forța care a creat aceste două stări – seceta și apa, adică egoismul și dorința de a iubi, răul și binele. Când află că provin din aceeași sursă, se întreabă cum este posibil acest lucru. La urma urmei, oamenii credeau că există două forțe: binele și răul. Chiar și Avraam însuși a făcut odată idoli în Babilonul Antic, dintre care jumătate erau răi și jumătate erau buni.

Mergând în deșert și săpând fântâni pentru apă, omul găsește linia de mijloc. Linia de mijloc este aceeași Forță superioară care aduce atât seceta, cât și apa. Acesta este răspunsul la căutarea omului: sentimentul de secetă și deșert este dat pentru a căuta și a găsi Forța superioară, care este sursa ambelor fenomene.

Întrebare: Cum găsești Forța superioară în deșert?

Răspuns: Tocmai pentru că omul simte seceta și golul absolut al vieții, el dezvăluie Forța superioară.

Întrebare: De ce anume în deșert?

Răspuns: Omul trebuie să răspundă la întrebarea de ce există o astfel de uscăciune în sufletul său. Și apoi găsește o fântână cu apă vie, care se află exact în deșert.

Din KabTV “Viață nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Pentru a nu speria masele, nu puteți dezvălui tot ce discută Cabala. La urma urmei, multe lucruri sunt dezvăluite: horoscoape și așa mai departe.

Răspunsul meu: Cabala explică metoda generală de corectare și asta este tot. Ce altceva poate spune? Nu poate explica de ce lucrurile se întâmplă într-un fel unui om și în alt fel altcuiva.

Întrebare: Dar horoscoapele provin din surse cabaliste?

Răspuns: Nu, a fost înainte de Cabala. Horoscoapele se întorc la metode foarte vechi de a desluși calea omului în această lume; adică la cele mai vechi metode de explorare a naturii și a sinelui; nu au nicio legătură cu Cabala, care a fost revelată în Babilonul Antic acum doar trei mii și jumătate de ani.

Comentariu: Dar, în același timp, descrie tot ceea ce există în percepția acestui univers.

Răspunsul meu: Nu contează. Cabala nu pune deloc această întrebare; nu-i pasă cum se va desfășura soarta omului în lumea noastră în starea sa animală; nu are nicio legătură cu corpul nostru. Pentru noi, sufletul este important, punctul din inimă și cum să-l dezvoltăm este important.

Ce este Cabala prin definiție? Este revelarea Creatorului către om în această lume. Cum se revelează Creatorul? Prin dorință. Care? În cea pe care o dezvolți din punctul din inima ta.

Și orice altceva? Totul este important doar în măsura în care se aplică acestei dorințe, acestui punct din inimă. De îndată ce începi să intri într-un fel de horoscop, în fiziologia umană, în corpul animal, aceasta nu mai este Cabala. Atunci ar trebui să mergi la țigani și ghicitori, iar ei îți vor spune lucruri. Apropo, adevărații experți în acest domeniu pot prezice totul corect.

Întrebare: Dar, în orice caz, dacă un om trebuie să-și trăiască viața fizică, își dezvăluie sufletul în același proces?

Răspuns: Da, dar Cabala nu vorbește despre lumea fizică! Această ştiinţă vorbește doar despre dezvoltarea sufletului și despre ceea ce poți simți în el.

Am vorbit despre asta cu profesorul meu. El a confirmat că ghicitorii și prezicătorii pot spune adevărul, deoarece posedă această tehnică. Dar noi nu avem această tehnică, nu avem nevoie de ea. Ce diferență are pentru mine ce mi se întâmplă? Am un singur calcul: cum să-mi închei viața cu cel mai mare scor posibil.

Pentru asta există o ghicitoare? Pentru a face asta, trebuie să mă gândesc doar la punctul din inima mea! Lasă corpul să moară, lasă-mă doar să-l aduc cât mai aproape de corectarea mea spirituală.

Întrebare: Ce ar trebui să fac pentru a nu renunța complet la corp, ci să-l folosesc la maximum?

Răspuns: Cabala nu ne permite să renunțăm la corp. Trebuie să trăiești o viață normală: să muncești, să studiezi, să naști, să crești copii și să tratezi această viață exact la fel ca toți ceilalți din jurul tău.

Întrebare: Deci, cum poți maximiza utilizarea corpului tău pentru a atinge scopul?

Răspuns: Implică-te doar în atingerea scopului, iar în tot restul – după cât este necesar.

Din KabTV “Am primit un apel. Horoscoape și preziceri în Cabala”, 11.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ați menționat în repetate rânduri că acum a început perioada de corectare, iar înainte, aceasta a fost o perioadă de pregătire. Ce înseamnă perioada corectării și de ce perioada anterioară nu a fost considerată corectare?

Răspuns: Pentru că a fost necesar să pregătim egoismul, astfel încât acesta să realizeze pe deplin propria lipsă de valoare, efemeritate, lipsă de speranță, goliciune și incapacitatea de a fi împlinit sau de a conduce omul către ceva bun sau pozitiv.

În cele din urmă, egoismul trebuia să fie pregătit să înțeleagă că există doar pentru propria sa transformare, nu pentru a fi distrus prin vreun mijloc, ci pentru a fi transformat în dăruire și iubire.

Așadar, până când această calitate egoistă nu se discreditează complet în toate aspectele necesare, este imposibil să începem corectarea ei.

În timpul nostru, am ajuns într-o stare în care vedem clar că a sosit momentul, că nu există nicio cale de ieșire. Fie ne confruntăm cu probleme serioase de autodistrugere ecologică, militară și de altă natură, fie mai avem o șansă de supraviețuire.

Din KabTV “Am primit un apel. Oportunitatea de a supraviețui”, 19.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când cabaliştii comunică între ei, vorbesc într-un limbaj obișnuit sau într-un fel de limbaj de neînțeles?

Răspuns: Este posibil să nu spună absolut nimic și să se conecteze printr-un ecran comun. De ce au nevoie de acest corp dacă pot comunica cu sufletele lor, cu un ecran comun între ei?

Desigur, pot vorbi și între ei. În plus, pot comunica, și fiecare se poate limita la un anumit domeniu și nu se poate deschide față de celălalt.

Există o astfel de opțiune și uneori apare o nevoie de a nu-şi face rău unul altuia sau de a se dezvălui – toate lucrurile se întâmplă în ciuda bunelor intenţii ale fiecăruia.

Adică, există un număr imens de oportunități pentru cabaliști de a comunica: prin cărți, prin cântece, prin muzică. Și ei, pe măsură ce își construiesc interior aceste simțiri și imagini, pe măsură ce trăiesc în lumea materială, și în același timp în următoarea dimensiune, sunt în ea în simțurile lor, și prin urmare, comunică, dar numai conform legii asemănării de formă. Aceasta este legea generală, globală, legea fundamentală a naturii.

Din KabTV “Am primit un apel. Cabaliștii spun”, 21.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este deșertul care există în interiorul unui om?

Răspuns: Deșertul din interiorul unui om este dorinţa sa egoistă, care nu poate fi corectată imediat. Trebuie să ajungem în acest deșert și să încercăm să locuim în el pentru a ieși în cele din urmă într-o “țară în care curge lapte și miere”.

De aceea, strămoșii noștri au început cu deșertul. Avraam a mers în deșert, a coborât în ​​Egipt, s-a întors la Beer-Șeva și așa mai departe. Isaac și Iacov au fost conectați cu deșertul întreaga lor viață. Moise a fugit din casa Faraonului și l-a întâlnit pe Ietro în deșert, iar acesta a traversat deșertul.

Firește, aceasta se referă mai mult la acțiuni spirituale decât la cele corporale. Cu toate acestea, ele au avut loc și în corporalitate, în conformitate cu legea conform căreia fiecare forță spirituală trebuie, la un moment dat, să atingă ramura sa corporală și să imprime aceeași secvență în lumea fizică.

Prin urmare, trebuie să ajungem să înțelegem ce este deșertul și cum poate fi transformat într-un pământ înfloritor și roditor, așa cum este scris în Tora. Aceasta nu depinde de relocarea fizică, aşa ca în lumea noastră. În spiritualitate, o schimbare de loc înseamnă o schimbare a calităților interioare ale omului.

“Locul” în sens spiritual este dorința interioară a unui om. Dacă dorința mea interioară este ca un deșert, atunci locuiesc în el. Și dacă dorința mea este ca un țărm sau o grădină, atunci locuiesc într-o grădină. Totul depinde de modul în care omul își corectează calitățile interioare. Pe baza acestui fapt, ar trebui să înțelegem ce este descris în Tora.

Tora descrie procesul care are loc în interiorul unui om care trece de la starea interioară a unui deșert plin de scorpioni și șerpi la un ținut înfloritor. După patruzeci de ani de corectare în timp ce rătăceam prin deșert, ajungem la țara în care curge lapte și miere.

Întrebare: Deci înseamnă că deșertul este rău?

Răspuns: Deșertul nu este rău; este starea inițială de la care începem dezvoltarea noastră atât interioară, cât și exterioară.

Din KabTV “Viața nouă – 924”, 28.11.2017

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Spuneţi că se poate comunica fără cuvinte, cabaliștii o fac. În lumea noastră, comunicarea are loc de obicei prin litere și sunete.

Răspunsul meu: În lumea spirituală însă, se întâmplă prin gânduri. Gândul este cea mai mare, eternă, cea mai fidelă și perfectă forță.

Nu are limitări și se răspândește în toate direcțiile cu o viteză infinită, oriunde, în orice fel, între lumi, între vii și morți. Gândul este totul.

Întrebare: Puteți comunica cu cabaliștii din trecut prin gând?

Răspuns: Desigur. Nu contează cu cine. Cu învățătorul meu, cu siguranță, încă comunic cu el; încă îl simt.

La urma urmei, când era fizic lângă mine, îl simțeam, iar acea simțire a rămas în mine.

Deci, ce diferență este dacă l-am văzut cu ochii mei sau l-am auzit cu urechile mele?

Ceea ce era în mine era imaginea lui interioară, nu cea exterioară. La fel este și acum. Acea imagine rămâne în mine – nu o imagine fizică, ci atitudinea lui față de lume, față de mine, față de sine, față de Creator – cu alte cuvinte, imaginea lui spirituală.

Din KabTV “Am primit un apel. Cabaliștii spun”, 21.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem învăța să absorbim corect dorința de spiritualitate a prietenilor noștri?

Răspuns: Încercați să vă uniți cu ei, astfel încât întrebările lor să devină ale voastre, iar dorinţele și aspirațiile lor să devină ale voastre. Este ca o mamă care absoarbe dorințele copilului ei până când acestea devin punctul central al vieții sale, ea trăind pentru el.

Întrebare: În principiu, acest tip de absorbție se întâmplă chiar și la nivel corporal, atunci când ne adunăm pentru întâlnirile noastre. Când omul împărtășește ceva cu ceilalți, este ca și cum și-ar răspunde sieși. Funcționează la nivelul gândirii, unde el își procesează ideile prin intermediul altcuiva?

Răspuns: Desigur, absolut. Asta se întâmplă atunci când omul începe să le explice lucruri altora sau chiar le scrie pentru sine, fără a se integra cu altcineva.

Întrebare: De aceea susțineți că trebuie să internalizăm toate articolele profesorului dumneavoastră, Rabaş?

Răspuns: Este ceva complet diferit. Când internalizezi articolele lui Rabaş, te conectezi cu autorul, adică cu un nivel care este mult peste al tău.

Întrebare: Ce se întâmplă când oamenii citesc și discută împreună aceste articole?

Răspuns: Prin studierea articolelor împreună, oamenii investesc unii în alții de asemenea. Acest lucru creează o oportunitate extraordinară, un vas comun amplu în care pot înțelege ce spunea de fapt Rabaş. La urma urmei, mințile lor individuale mici se combină și sunt amplificate de nenumărate ori.

Din KabTV “Am primit un apel. Articolele lui Rabaş”, 17.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spuneţi că dacă un om are puterea pentru ceva, atunci este o Klipa, adică ceva impur?

Răspuns: Dacă un om are dorința de a face ceva înainte de a atinge spiritualitatea, atunci acea dorinţă este egoistă.

Întrebare: Dar cum poate omul să acționeze fără o dorință? Să spunem, trebuie făcut ceva.

Răspuns: Nu poți face nimic fără o dorință, nimeni nu poate. Pentru asta, trebuie să fii într-un grup care îți oferă inspirație și să cereţi putere de sus. Personal, nu ai dorințe anti-egoiste sau altruiste. Prin urmare, toate dorințele tale nu pot fi decât egoiste. Adică, dacă ai energia să faci ceva, înseamnă că egoismul tău ți-o dă.

Întrebare: Când fac ceva legat de profesia mea, nu pot să o îndeplinesc fără o dorință, nu?

Răspuns: Desigur că nu. Dar să știi că dorința ta este egoistă. Vrei să te afirmi, să obții recunoaștere, să-ți dovedești de ce ești capabil și așa mai departe.

Întrebare: Dar totuși, există un impuls interior care te face să faci anumite lucruri?

Răspuns: Desigur. Este dorința de putere, faimă, nevoia de autoafirmare: “Sunt capabil, pot, voi demonstra asta tuturor și mie însumi.”

Întrebare: Adică, se pot găsi și alte direcții. De ce există o asemenea nevoie de a transmite cunoștințe specifice cabaliste? De exemplu, dacă am descoperit eu însumi că lumea este construită în acest fel, de ce vreau să le spun tuturor despre asta?

Răspuns: Pentru că este important pentru tine și vrei ca să fie important și pentru ceilalți. Simplul egoism uman este dorința de a impune ceva altuia.

Din KabTV “Am primit un apel. Creativitate în Cabala”, 18.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Este bine sau rău când omul se forțează să studieze fără dorinţă?

Răspuns: Este bine. Înseamnă că scopul este mai înalt decât propria sa dorință mică, egoistă. Asta este bine; depune efort. Și dacă studiază fără să depună efort, atunci unde este efortul său personal? Și mai rău este când o face cu dorință.

Cea mai bună stare este atunci când nu există deloc dorință și omul este ca mort și imploră grupul să-i ofere o oportunitate, o oarecare conștientizare a importanței scopului. Apoi, anulându-se în fața prietenilor săi este gata să-i plătească, să facă orice, doar pentru ca aceștia să-i spună cât de important este scopul și acest lucru să-l inspire să se prezinte la lecția de a doua zi dimineață. Asta este cel mai bine.

Întrebare: Deci, atunci când un student vine la dvs. și spune: “Ce să fac? Nu pot face nimic. Cum să continui?” – este aceasta cea mai bună stare?

Răspuns: Da. Apoi îi spun: “Felicitări! Ai deja o oarecare conștientizare a naturii tale. Înțelegi că nu vrei nimic, că ești doar un animal și tot ce ai nevoie este puțină împlinire animalică și nimic mai mult.”

Întrebare: Deci, a fi într-o lecție cu dorință este doar o etapă inițială, când omul nu a realizat încă nimic?

Răspuns: Ce oferă asta? Încă nimic. Cel mai important lucru este conexiunea cu grupul, cu prietenii, unde aceștia îi pot transmite dorințe suplimentare, iar apoi el se poate ridica mai sus.

Întrebare: Și când omul traversează Machsom-ul, adică se ridică la primul nivel spiritual, lipsa dorinței sale se simte diferit acolo?

Răspuns: Când traversează Machsom-ul, atunci există forțe și calcule complet diferite care îl influențează.

Întrebare: Deci înseamnă că, până la corectarea finală, există întotdeauna un fel de luptă împotriva naturii omului?

Răspuns: Da, desigur. Cum altfel poți progresa dacă nu dezvăluind tot mai mult egoism în tine și ridicându-te peste el, corectându-l?

Din KabTV “Am primit un apel. Când nu există dorință”, 12.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→