Partidele și tendințele de opoziție vor să-și distrugă adversarii, dar nu înțeleg că nu pot exista unul fără celălalt. Unul nu ar trebui să-l distrugă pe celălalt, ci să ne conectăm corect pentru a crea, prin concesii reciproce, un loc pentru o a treia forță, care este comună ambelor pentru Creator.

Prin disponibilitatea mea de a face loc altcuiva, îl oblig pe Creator să se dezvăluie pe Sine Însuși.

Acesta este singurul mod de a realiza pluralismul. Acestea nu sunt doar cuvinte frumoase, ci mai degrabă acest lucru trebuie să vină din înțelegerea faptului că așa funcționează natura și nu vom supraviețui altfel. Toată lumea este obligată să dea loc altor curenți opuși, să respecte opiniile celorlalți și nu împotriva voinței unuia, ci din conștientizarea faptului că astfel se construiește lumea.

Nu vom putea niciodată să distrugem punctul de vedere opus, deoarece distrugând inamicul ne distrugem pe noi înșine. Trebuie să am grijă ca inamicul să existe, deoarece în această formă el mă ajută să îmi descopăr părerea.

Toată natura există în opoziția plusului și a minusului, creând viață sub toate formele posibile. Prin urmare, trebuie să fiu gata să accept pe toată lumea, de la stânga la dreapta, de la opozanți la aliați, deoarece aceasta este o consecință a dezvoltării societății umane. Tot ce trebuie să știu este să fac mozaicul potrivit din toate aceste forme pentru a vedea adevărata umanitate din el.

În această formă, ea provine din partea naturii, care creează tot felul de calități în cadrul ei, din care putem cunoaște creația și învăța cum să existe bine și fericit. În caz contrar, vom lupta continuu, ca și copiii mici. Nu trăim, în schimb, suntem doar ocupați să încercăm să ne facem rău.

Nu am dreptul să mă gândesc la distrugerea vreunui curent; la urma urmei, eu nu sunt Creatorul. Această dorință este un semn de corupție, de dezacord cu programul Creatorului.

Există loc pentru toată lumea, dar numai dacă nu ne distrugem reciproc. Aceasta înseamnă că chiar și îngerul morții se transformă într-un înger sfânt. El nu încetează să mai fie îngerul morții, dar cu ajutorul său, îngerul sfânt se ridică și cei doi există unul împotriva celuilalt.

Dacă un curent îl distruge pe celălalt, atunci el însuși nu are nicio bază pentru existență. Prin urmare, trebuie să se asigure că există adversari. Unul nu poate fi fără celălalt.

Lumea se bazează pe un echilibru dintre bine și rău, iar oamenii buni există pentru că există oameni răi. Nu poate fi altfel. Ambele există pentru a crea un loc pentru revelația Creatorului – sursa ambelor.

Dacă coborâm de la nivelul uman la nivel biologic, vom vedea că corpul nostru are multe sisteme concepute pentru a distruge celulele și a purifica corpul, deoarece fără aceseta corpul nu poate exista. Viața este o împletire a binelui și a răului. Corpul este un sistem dinamic care menține echilibrul tot timpul, iar acest lucru se numește viață. Imediat ce echilibrul este perturbat, corpul moare.

Orice din lume există pentru a-și menține opusul. Inițial, nu poate exista doar o parte, dar se poate observa mai mult. Toate sistemele există deja și este loc pentru toate, doar unele ne pot fi dezvăluite mai mult și altele mai puțin, în funcție de natura noastră. Sarcina noastră este de a echilibra toate aceste sisteme, iar echilibrul final va însemna sfârșitul corecției.

La sfârșitul corecției, tot răul și tot binele sunt dezvăluite și vedem că ceea ce ni se părea drept rău era de fapt bun. Acest lucru este atunci când ajungem la perfecțiune.

Coronavirusul și alte probleme care ne așteaptă vor duce la o astfel de explozie de ură încât umanitatea va începe să se distrugă. Prin urmare, trebuie să le transmitem oamenilor că în societatea noastră, în mediu, în sistemul lui Adam HaRishon în care existăm, nu există nimic de prisos care să poată fi distrus și îndepărtat din lume. Trebuie doar să organizăm conexiunea reciprocă corectă între toate părțile opuse.

Acest lucru face ca toată lumea să fie mai înțeleaptă. Unul îl înțelege pe celălalt, părerea opusă și își dă seama că este imposibil fără ea, deoarece se susțin reciproc.

Imaginează-ți că toate cele 150 de țări care există pe lume și-au dat seama brusc că au nevoie reciproc: toate au nevoie de Rusia, America, China, Japonia, Europa și Africa. Atunci cum s-ar fi schimbat lumea, cât ar fi economisit în resurse, bani și costurile armelor și ale armatei.

Vom vedea curând că, fără a pune în aplicare acest principiu, lumea se prăbuşeşte pur și simplu într-un prăpastie. Ne vom găsi tot mai dependenți unul de celălalt, dar nu vom putea să ne unim.

Toată lumea ar trebui să înțeleagă că orice fenomen are un loc în lume. Toate mișcările și forțele opuse au nevoie reciproc unele de altele și trebuie să se trateze bine, deoarece natura superioară ne obligă la acest lucru.

Prin urmare, este necesar să nu distrugem și să eliminăm inamicul, ci mai degrabă să existe împreună unul împotriva celuilalt. În opoziția corectă ne este revelată posibilitatea existenței la gradul superior. De fapt, acesta este motivul pentru care sunt dezvăluite forțele opuse pentru a ne obliga să trecem la gradul următor.

Din nou vor fi dezvăluite forțele opuse, care, dacă le tratăm corect, ne vor ridica chiar și cu un grad mai mare – față de cauza lor. Astfel, ne vom ridica până vom descoperi că însăşi cauza tuturor este Creatorul, pentru care binele și răul se susțin reciproc, și nu există binele fără rău și nici răul fără bine. În general, binele și răul dispar și totul se contopește în Creator.

Cu toții avem păreri diferite și nu ne schimbăm părerile, cum ar fi două persoane care stau în aceeași mașină și argumentează ce drum trebuie ales. Nu putem găsi o soluție în acest fel. Singura soluție este dezvăluirea Creatorului prin concesii reciproce, iar El deja ne va arăta direcția. Această direcție nu este cea indicată de unul sau de altul, ci este cea care generalizează toate opiniile noastre.

Acesta este motivul pentru care Creatorul se numește generalizare. El ne va conduce în direcția Sa unde toate opozițiile noastre sunt conectate într-un singur întreg, unde nu există opoziție și toată lumea este egală, toată lumea este bună și este îndrăgostită și unită.

Din Lecția zilnică a Cabalei 8/3/20, Dragostea acoperă toate fărădelegile

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

De ce natura face procesul nașterii să fie acompaniat de o asemenea agonie teribilă? Adevărul este că după aceea această durere se transformă în forță. Durerea experimentată de o femeie în timpul nașterii copilului o întărește și îi dă mai tărziu în viață putere enormă, care îi permite să aibă grijă de bebeluș și să îndure încercările vieții.

Suferința experimentată în timpul nașterii copilului întărește corpul femeii. Prin urmare, o femeie care a dat naștere este mai puternică decât o femeie care nu a dat naștere și este mai puternică și mai răbdătoare decât un bărbat.

Durerile nașterii sunt foarte benefice pentru sănătate, dau femeii răbdare și rezistență în viață. Prin urmare, suferința prin care trece acum umanitatea în conexiune cu coronavirusul îi va da putere pentru dezvoltare în viitor.

Până la urmă noi va trebui să trecem dintr-o lume în alta, ca un bebeluș care este născut din pântecul unei mame care se transformă dintr-un embrion într-un om. După naștere el începe să se comporte într-un mod complet diferit și să se obișnuiască cu o realitate nouă și o lume nouă în afara pântecului mamei. Corpul unui nou născut începe să acționeze independent: copilul plânge, zâmbește, învață să asculte, să vadă și apoi să vorbească.

Copilul de asemenea trece prin durerile nașterii, deși nu la fel de puternic ca mama. El pierde toate senzațiile pe care le-a avut în interiorul mamei sale. Mama sa îl împinge afară, însă și el face un efort să iasă afară. Desigur, el nu înțelege ce face ci acționează instinctiv la chemarea naturii.

Natura forțează bebelușul să se întoarcă cu capul în jos și îi dă putere să iasă din uter prin canalul îngust al nașterii pentru a fi născut. Bebelușul de asemenea face o treabă grozavă la naștere.

Astăzi fiecare din noi este un asemenea embrion, iar pântecul mamei este mediul nostru. Noi trebuie să fim născuți cu ajutorul mediului și să trăim într-un mediu nou, simțind mediul ca un Partzuf (ebraică – față) al sufletului nostru.

Suntem forțați să renunțăm la viață obișnuită în lumea veche unde am simțit căldură, încredere, protecție. Acum noi plecăm din acest loc și ieșim într-o lume nouă pe care nu o cunoaștem. Cum putem să trecem prin această stare, să depășim această barieră?

Încă nu este vizibil că uterul începe să se deschidă. Totul este închis pentru acum, deși contracțiile au început deja. Însă aceste contracții, presiunea asupra umanității în interiorul pântecului, nu sunt direcționate încă. Embrionul încă nu și-a întors capul în jos și va dura timp ca el să fie născut.

Întoarcerea capului în jos este o schimbare a valorilor, a tot ceea ce a fost important înainte. Capul în sus înseamnă că cel mai important lucru pentru mine este egoismul meu și propria mea existență egoistă. Însă acum vreau să abandonez această abordare, să anulez, să uit de mine însumi și să încep să mă comport într-un mod nou, ceea ce înseamnă că mă întorc cu susul în jos.

Tot ceea ce a fost important pentru mine nu mai este important, dar ce este important acum este ceva complet diferit de ce a fost înainte: dăruirea, unificarea, iubirea pentru aproapele său. Vechile valori ale societății umane, hrană, sex, familie, bani, putere, cunoaștere, toate acestea își pierd valoarea în lumea nouă unde noi toți vom fi născuți împreună. Omul acționează pe principii complet diferite.

Principalul lucru pentru noi este să ne unim și să revelăm o realitate nouă în conexiunea dintre noi, o putere superioară, ne unim cu ea și constant întărim acest contact.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate, Stiinta - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “Viitorul tehnologiei: învăţarea tehnologiei

conexiunii”

Într-un fel sau altul, viața noastră de zi cu zi este profund influențată de cele mai mari companii tehnologice din SUA. Informațiile la care suntem expuși, ceea ce consumăm și interacțiunile noastre virtuale depind în mare măsură de platformele online, care s-au confruntat recent cu un obstacol în modul în care fac afaceri. Directorii generali ai Amazon, Google, Facebook și Apple au încercat să infirme acuzațiile de moderare părtinitoare a conținutului, intruziune în confidențialitate și dominare a pieței prin concurență neloială. Dar întrebarea încă fără răspuns este cât de mult contribuieele la apropierea oamenilor. Orice audienţă care nu va iniția o astfel de schimbare va fi superficială și lipsită de sens.

Mințile prodigioase din spatele companiilor tehnologice pot și ar trebui să-și aplice abilitățile pentru dezvoltarea de software dedicat conexiunii, inclusiv simulatoare de relații umane dezirabile și modul de realizare a acestora. Ideea este de a vizualiza o conviețuire perfectă și o interdependență în care indivizii funcționează ca niște rotițe, învățând pașii pentru realizarea acestei viziuni a integrării ideale între oameni. Pentru a atinge acest obiectiv, jucătorul va urma un proces treptat pe mai multe niveluri de avansare până când fiecare se va simți conectat confortabil.

Profunzimea neîncrederii americane față de astfel de giganți tehnologici a fost dezvăluită într-un studiu realizat de Pew Research în iunie. 72% dintre adulții americani consultați în sondaj au declarat că marile companii de tehnologie au prea multă „putere și influență” în politică. La începutul acestui an, un alt sondaj a constatat că 65% dintre oameni nu considerau extinderea industriei asupra concurenților mai mici, ca benefică pentru utilizatori.

Modul în care social media gestionează ceea ce sunt considerate informații nesigure și dăunătoare este, de asemenea, controversat. În semn de protest, peste o mie de companii și-au scos reclamele de pe Facebook pentru a boicota acuzațiile de inacțiune din partea platformei media împotriva discursului din ură.

Aprindeţi Focul Iubirii

Viața publică americană este dominată de ură și lipsa coeziunii sociale, din toate părțile. Tulburarea crescândă în Portland și în alte orașe importante, pe lângă schisma politică severă care a aprins America în ultimii ani, este un incendiu care nu va fi liniștit, până când toate părțile interesate nu vor găsi un teren comun unde să poată crește peste diferențele lor și să creeze încredere și înțelegere reciprocă.

Tocmai atmosfera turbulentă din America oferă oportunitatea convingătoare pentru a deschide ochii către nevoia urgentă de unitate, mai presus de tot ce-i desparte, deoarece alternativa este periculoasă pentru toată lumea. Este scris: „Ura stârnește certurile, iar iubirea acoperă toate crimele” (Proverbe, 10:12). Cu alte cuvinte, timpul este esențial pentru crearea condițiilor pentru a ne apropia unul de celălalt fără a șterge diferențele dintre noi, construind un acoperământ de frăție și respect deasupra lor, pentru a permite calmul și pacea..

Giganții tehnologiei informației ar putea juca un rol esențial în facilitarea apropierii, empatiei și sprijinului reciproc între oameni, deși condițiile actuale create de aceste platforme servesc scopului opus. Aceștia au căzut pradă intereselor politice, calomniei și respingerii prin intimidare și rușinare. Dar natura însăși trage o linie roșie peste orice lucru care nu promovează conexiunea calitativă deasupra separării și a distanţării.

Tehnologia Conexiunii

Actuala pandemie a modelat o realitate nouă în care relațiile umane echilibrate apar ca singura cale pentru ca umanitatea să ajungă la stabilitate, și să prospere. Prin urmare, lumea a intrat în epoca pentru o nouă viziune a dăruirii reciproce, în toate ȋncercările sale.

Avem nevoie de platforme tehnologice care să ilustreze într-un mod ușor de utilizat, cum să ne conectăm corect. Eșecul sau succesul în afaceri al companiei se va baza pe capacitatea sa de a îndeplini și de a facilita nevoia umanității de a atinge obiectivul crucial, de realizare a unității.

Mințile prodigioase din spatele companiilor tehnologice își pot și ar trebui să-și aplice abilitățile pentru dezvoltarea de software dedicat conectării, inclusiv simulatoare de relații umane dezirabile și modul de realizare a acestora. Ideea este de a vizualiza o conviețuire perfectă și o interdependență în care indivizii funcționează ca un sistem de rotițe, învățând pașii pentru realizarea acestei viziuni de integrare ideală între oameni. Pentru a atinge acest obiectiv, jucătorul va urma un proces treptat pe mai multe niveluri de avansare, până când fiecare se va simți conectat ȋn mod plăcut.

Afacerile care dezvoltă software și mijloace pentru avansarea umanității sunt viitorul, deoarece vechea paradigmă a concurenței nesăbuite a devenit irelevantă, într-o realitate din ce în ce mai interdependentă. Astfel, ceea ce lumea are nevoie cel mai mult acum este o existență mai coezivă. Viziunea noastră comună și munca în această direcție sunt ceea ce va asigura prosperitatea și pacea tuturor.

Filed under: Diseminare, Educatie, Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

O echipă este o rețea de conexiuni

Întrebare: Mulți psihologi spun că o echipă este un super-organism, o entitate vie separată. Aceasta este o rețea de conexiuni unde echipa în sine este mai mare decât suma indivizilor.

Membrii echipei trebuie să ajungă ei înșiși la acest sentiment? Sau nu este o organizație creată artificial, ci un model natural? Dacă noi ne conectăm corect la câmpul ei, cum ne conectăm la Internet, atunci echipa este un ghid.

Răspuns: Dacă noi suntem integrați corect cu echipa, începe să ne afecteze ca o forță superioară exterioară complet separată. Deși este creată de noi și noi interacționăm în ea deoarece noi cultivăm unitate în ea, ea ajunge deasupra noastră și ne influențează.

Întrebare: Asta înseamnă că echipa în sine este un conductor pentru a ajunge la un anumit scop mai elevat?

Răspuns: Pentru a ajunge la următorul nivel de conexiune.

Întrebare: Ce încep oamenii să simță prin această echipă? Este un fel de câmp de informație, o forță?

Răspuns: O singură forță care îi unește, care poartă informația nouă de la un nivel nou al naturii deoarece este forța conexiunii care nu există în societatea umană obișnuită.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/18/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Sunt relațiile financiare acceptabile într-o echipă?

 Întrebare: Nu este recomandat să avem relații financiare, să împrumutăm bani sau să primim servicii în cadrul echipei. Suntem cu toții în procesul de construire a conexiunilor calde. Pot relațiile financiare să aducă conflicte nedorite? Cât de critică este această situație?

Răspuns: Sută la sută, acest lucru nu ar trebui să se întâmple.

Acest lucru ar trebui suprimat de prietenie. Adică, îmi poți face un cadou la ziua de naștere, să zicem, o sticlă de whisky și îți voi aduce ceva cadou. Cu toate acestea, nu pot exista relații pur financiare și dependențe. Nu au loc în echipă.

Acestea sunt condițiile pe baza cărora apare grupul. Dacă există astfel de excese, acestea trebuiesc oprite imediat. Astfel de oameni ar trebui îndepărtați imediat din grup.

Întrebare: Chiar și așa? Adică, dacă dintr-o dată doi oameni au intrat în contact financiar, cineva a dat un loc de muncă cuiva?

Răspuns: Acesta nu mai este un grup, nu există relații de prietenie între ei.

Întrebare: Dacă eu sunt șeful și el este subordonatul meu, nu mai putem fi în același grup?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Ne putem oferi servicii unul altuia?

Răspuns: De asemenea, în rare ocazii. Depinde de serviciile prestate.

Comentariu: De exemplu, cineva este instalator și cineva este dentist. Se ajută reciproc, își oferă unele reduceri pentru serviciile lor. Până la urmă, astăzi nu există încredere în nimeni. Dacă apelezi la un instalator, mergi să-ți dai seama la ce va face el. Și astfel, am deja un prieten.

Răspunsul meu: Nu știu. Nu e simplu. Cel puțin în primele etape, este mai bine să obținem ajutor de la alte grupuri. Nu confundați relațiile noastre interne cu unele externe oportuniste.

Din „ Management Skills”  KabTV 18/06/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noul meu mesaj pe Israel Hayom “Nu treceţi cu vederea mesajul de Tisha B’Av ”

Nu ar trebui să jelim distrugerea Templului, ci mai degrabă ruina unității noastre, a iubirii noastre frățești și a abandonării sarcinii noastre de a ne uni ca unul și a fi un model pentru națiuni.

Acest miercuri, 29 iulie, va fi 9 al lunii ebraice Av. În acea zi, ambele Temple au fost distruse, iar evreii au fost exilați din țara lor. La primul exil, au fost deportați în Babilon, de la care s-au întors după 70 de ani cu binecuvântarea regelui persan, Cyrus cel Mare și o scrisoare care le-a acordat sprijin imperial în reinstalarea ţării și în reconstruirea Templului.

Poporul evreu și-a câștigat naționalitatea când s-a unit „ca un singur om cu o singură inimă” la poalele Muntelui Sinai. Când s-au unit și au devenit o națiune, au fost de asemenea încredințați să fie „o lumină pentru națiuni” și anume să facă din unitatea lor un exemplu pentru restul națiunilor, astfel încât și ei să se poată uni.

Cererea ca evreii să fie model de unitate, a devenit de atunci nucleul tuturor urilor evreiești, atât emanate de la alte națiuni, cât și de la evreii care au respins ideea de unitate și au dorit să-și urmărească propriile agende (ca apoi să devină eleniste).

Acum două mii de ani, ura în interiorul poporului evreu a devenit atât de aprigă, încât s-au închis în capitala lor, Ierusalim (cu legiunea romană atacând din afara zidurilor), s-au sacrificat unul pe celălalt, și-au ars reciproc rezervoarele de alimente și au făcut mult mai ușoară opera generalului Titus, când a decis în sfârșit să cucerească orașul și să distrugă Templul.

Ziua în care romanii au pășit în Templu și au pecetluit înfrângerea evreilor, a devenit de atunci o zi de doliu. Dar nu trebuie să jelim distrugerea zidurilor sau sfărâmarea altarului. Ar trebui să plângem în schimb ruina unității noastre, iubirea noastră frățească, renunțarea la sarcina noastră de a ne uni ca un singur om cu o singură inimă și a fi un model pentru națiuni.

Când Hitler a explicat în Mein Kampf de ce urăște evreii, el și-a expus dezgustul faţă de antipatia lor unul față de celălalt. „Evreul este unit doar atunci când un pericol comun îl obligă să fie, sau îl atrage o pradă comună; dacă aceste două temeiuri lipsesc, calitățile egoismului cel mai crud există în ei ȋnșiși”, scrie el.

Numeroși alţi antisemiţi au scris și au vorbit în mod similar despre poporul evreu. Ei nu ar dedica o asemenea atenție urii evreilor unul față de celălalt, dacă nu s-ar așteptau ca evreii să simtă altfel față de frații lor.

Astăzi, încă o dată, diviziunea și ura internă sunt răsunătoare, atât în Israel, cât și în afara ei. Grupurile evreiești anti-evreiești devin din nou din ce în ce mai furioase și strigă cu indignare dreaptă că doar calea lor este corectă, că evreii cu alte păreri sunt ignoranți și inferiori. Nu își dau seama că afirmarea lor în ochii națiunilor, la care tânjesc cu atâta disperare, nu depinde de ideologia lor, ci de unitatea lor, tocmai cu acei frați pe care îi urăsc.

Din perspectiva lumii, nimic nu s-a schimbat. Avem încă, sarcina de a fi o lumină pentru națiuni, dând exemplu de unitate și suntem încă urâți pentru că arătăm contrariul. Vasily Shulgin, un membru superior al Parlamentului rus înainte de revoluția din 1917 și un auto-proclamat antisemit, a scris în cartea “Ce nu ne place despre ei “…: „Evreii din secolul XX au devenit foarte deștepți, eficienți și viguroși la exploatarea ideilor altor oameni. Cu toate acestea, „protestează el, aceasta nu este o ocupație pentru profesori și profeți, nu este rolul călăuzelor orbilor, nu este rolul purtătorilor de șchiopi.”

Adânc în interior, fiecare evreu se simte dator faţă de lume. Adânc în interior, simțim chemarea vocației noastre. Dar niciodată nu ne vom ridica la ȋnălţimea sarcinii noastre, prin a ne urî unii pe alții. Vom face acest lucru numai dacă arătăm lumii că, deasupra dezacordurilor noastre acerbe, ne iubim ca ȋntr-o familie. Deși nu putem fi de acord cu nimic, formăm o uniune mai puternică decât orice dispută.

Sciziunile dintre noi sunt vehiculul prin care putem arăta lumii ce înseamnă unitatea, dar numai dacă dăm curs provocării și ne unim deasupra lor. Dacă facem acest lucru, lumea va vedea că unitatea este posibilă, oricât de adâncă ar fi prăpastia dintre oameni și națiuni. Dacă continuăm să evităm unitatea, lumea ne va blama pentru răspândirea diviziunii în lume și ne va face să plătim pentru suferința ei.

Filed under: Antisemitism, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Problema revenirii

Întrebare: De ce, chiar și în vremurile noastre, evreii religioși care trăiesc, să zicem în America, nu se mută în Israel? Care este motivul?

 Răspuns: Există două motive. Primul motiv este că evreii americani nu au niciun stimulent religios să trăiască aici. Este suficient ca ei să vină aici o dată pe an. Mai mult, astăzi nu este deloc o problemă. Practic, vin aici de trei ori pe an pentru trei sărbători majore.

Al doilea motiv este că se spune că evreii se vor întoarce în țara sfântă împreună cu Mesia (cu izbăvitorul), dar el nu este acolo. Deci, dacă nu este acolo, atunci unde să mă duc? Nu voi încălca porunca de bază pentru a mă întoarce.

Adică, întoarcerea când ești pregătit să pleci este o mișcare anti-religioasă, sionistă. Și în sens religios, evreii vor ajunge și vor popula Țara lui Israel împreună cu Mesia.

Comentariu: Cu toate acestea, aici trăiesc mulți evrei religioși.

Răspunsul meu: Diferite tendințe religioase interpretează întoarcerea în moduri diferite.

Întrebare: Care este motivul pentru care multe mișcări religioase și non-religioase, inclusiv popoarele lumii, cred că locul evreilor este în Țara lui Israel?

Răspuns: Ar trebui să fie așa. Practic, oamenii ar trebui să se întoarcă în țara lor. Așa spune Tora, toți profeții spun așam deci înapoi în zilele în care am fost expulzați din casele noastre. La urma urmei, exilul babilonian a avut loc la vremea profeților care ne-au readus din Babilon în această țară în perioada dintre Primul și al Doilea templu.

Din „Analiza sistematică a dezvoltării Poporului Israel” a KabTV, 8/12/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Putem spune că progresul spiritual l-a împins pe Mihail Lomonosov, care s-a născut într-o familie de pescari săraci, să părăsească satul natal și să meargă pe jos la Moscova. Să spunem că oamenii nu au o astfel de trezire, nu există o astfel de aspirație, dar în același timp ne pot asculta acum. De unde ar putea începe? Ce îi poate activa?

Răspuns: Dacă au o astfel de înregistrare informațională pe care ar trebui să o activeze, atunci o activează și, dacă nu, atunci nu. Acesta este destinul.

Întrebare: Ei spun că 50% din destinul tău poate fi schimbat cu siguranță, iar 50 la sută dintre evenimente sunt cele pe care trebuie doar să le accepți. Nu sugerez că acest lucru este corect. Dar, se dovedește că tot ce se întâmplă în viață poate fi schimbat?

Răspuns: Nu. Poți fi doar ceea ce ai înregistrat informațional în starea ta inițială. Aceasta conține toți pașii pe care trebuie să îi parcurgi în drumul către starea finală absolută. Dar poți accelera această cale, să ți-o faci mai convenabilă și, cel mai important, să o faci singur. Înțelegând asta, te poți bucura.

O astfel de înțelegere a căii vieții, când devii om al viitorului, este o mare plăcere. Îți oferă împlinire și creativitate. Dar, în general, continui iar și iar să traduci în realitate înregistrarea informațională care a fost inițiată în tine de la început.

Kab Tv „Împreună despre lucruri importante” 14/07/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Principiile de formare a unei echipe: Menținerea spiritului echipei

Întrebare: A noua regulă: menținerea spiritului echipei.

În timpul întâlnirilor noi trebuie să ne ridicăm deasupra sentimentelor noastre și să interacționăm cu membrii echipei indiferent de stare noastră adevărată, adică să jucăm starea la care vrem să ajungem. Joaca unei stări mai perfecte atrage forțele asupra noastră care ne schimbă.

Ce sunt aceste forțe? Cum putem să jucăm artificial aceste stări?

Răspuns: Este necesar să subliniem asemenea condiții și exerciții pentru a provoca aceste stări și să încercăm să le analizăm mai tărziu. Aceasta este o practică psihologică de grup.

Întrebare: Principiul “obișnuința devine a doua natură” poate intra în acțiune aici? Faptul că noi începem artificial să cultivam aceste stări și să ne ridicăm deasupra sentimentelor și resentimentelor noastre poate deveni obișnuință?

Răspuns: Obiceiul este bun atunci când sunt perturbări care sunt pe aceleași nivele, în aceleași condiții. Cu toate acestea, dacă sunt interferențe în creștere și cu alte condiții, atunci obiceiul nu va ajuta mult. Aici ai nevoie de influența echipei, a mediului.

Întrebare: Metoda în sine este cuprinsă din modelarea conexiunilor corecte, descrierea lor și încercarea de a ajunge la aceste conexiuni prin aceleași mijloace?

Răspuns: Da. Cu toate acestea, noi trebuie să înțelegem că într-o asemenea echipă noi creștem constant și constant generăm nivele noi de interacțiune integrală. Prin urmare, nu este o treabă mecanică.

Întrebare: A zecea regulă: stabilește un cadru de comportament, un sistem de control și încurajează controlul de sine.

În prima etapă, controlul ar trebui să fie furnizat de către integrator, sau noi ar trebui să alegem indivizi responsabili din echipă în sine și apoi să îi schimbăm constant astfel încât nu va fi niciun detest pentru ei de la ceilalți?

Răspuns: Eu cred că este mai bine din echipă în sine. Echipa trebuie să schimbe constant rolurile între membrii săi. Apoi toată lumea vă înțelege ce li se cere lor și altora. Și instructorul stă în afara echipei și vede cum lucrează ei.

De pe KabTV “Abilitați de management” 6/18/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum aflăm scopul final al existenței noastre? O persoană este limitată să trăiască într-o anumită țară și are anumite capacități financiare și fizice. Unde ar trebui să înceapă schimbarea? Este un fel de proces interior, o decizie interioară?

Răspuns: O persoană nu va putea să vadă, să definească, să înțeleagă sau să își dea seama de starea sa finală. De exemplu, dacă un copil de doi sau trei ani s-ar vedea brusc ca adult pe scena unui teatru dirijând o orchestră imensă, nu ar înțelege ce fel de persoană stătea acolo și flutura un băț, în timp ce restul trăgeau de niște sârme sau suflau în niște trompete.

Nu ne vedem starea finală pentru că nu avem nicio predispoziție la aceasta. Putem citi doar despre aceste stări finale, putem doar să le imaginăm într-un mod foarte limitat, cu anumite condiții pe care Cabala le pune în fața noastră, spunând că nu trebuie să ne grăbim prea departe.

Vezi ce este în fața ta, stările finale îți vor fi explicate și îți vei face o idee despre imaginea de ansamblu. Dar cele mai importante, sunt stările pe care trebuie să le înțelegi treptat în progresul tău spiritual.

Din KabTV „Împreună despre lucrurile importante” 14/07/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→