Întrebare: Noţiunea de timp este obiectivă sau subiectivă?
Răspuns: Timpul există numai în percepţia noastră internă, nu există timp în spiritualitate.
În spiritualitate timpul este perceput ca un număr de stări prin care treci. Dacă nu am depus niciun efort către dezvoltarea spirituală din acest moment, nu am trăit acest an şi am timpul zero.
Din lecţia de Cabala din 12.03.2017
Întrebare: Cum putem obține iubirea în practică?
Răspuns: Dacă faceți eforturi și vedeți că nu puteți face nimic, Creatorul îți amintește că El trebuie să ajute. Când te întorci la EL, vei vedea cum El aranjează totul. În felul ăsta iubirea pentru Creator va veni la tine.
Vei începe să vezi că El a pregătit toate obstacolele pentru tine, toate problemele și necazurile, cu așa iubire, dedicație și grijă, încât vei începe să simți iubire pentru Creator, pentru că „iubirea acoperă toate păcatele”. La urmă urmei, vei vedea că EL nu a făcut niciodată nimic care să te rănească.
Când iubirea e descoperită și acoperă tot răul, vezi că răul nu a există niciodată. Numai ți s-a părut că această problemă există și acum vezi că nu există. Trebuie să fie în felul acesta, ca tu să poți descoperi iubirea.
De asemenea, asta se întâmplă și în lumea noastră. Câteodată te cerți cu cineva – să zicem cu soția ta. Arzi de furie! Și apoi faceți pace și ți se pare că tot ce s-a întâmplat a fost doar o prostie și nu a fost nimic important. Și apoi te întrebi cum ai putut tu să dorești să pleci și să dizorțezi pentru un lucru așa de mic.
Asta e viața! Dar ce ai obținut? Ai realizat că tot ceea ce s-a întâmplat a fost ca și ireal și acum te bucuri de intimitate chiar mai mult. Asta nu te învață prea mult pentru viitor, așa că te vei mai certa din nou, din când în când.
Asta este, dacă tratam ceea ce se întâmplă cu noi, în viețile noastre, cu familia noastră și în orice alt loc, ca și cum totul vine la noi de la Creator, ca să învățam să acoperim totul cu iubire, vom vedea o viață complet diferită.
Din Congresul din Brazilia “Ziua a doua” 4/30/17, Lecţia nr. 9
Cinci zeci de ani au trecut de la eliberarea Ierusalimului. Atunci de ce orașul este încă “în lanțuri”?
Chiar și la 50 de ani de la eiberarea Ierusalimului, totuși este așa cum a fost tot timpul, centrul lumii. Există o tensiune între Israel și Turcia, de la chemarea lui Erdagan la musulmani, pentru a vizită moscheea Al-Aqsa în mase, pentru a sprijini lupta palestinienilor și a nu permite Ierusalimului să devină capitala statului evreiesc.
Sugestia președintelui american, Donald Trump, de a muta ambasada Americană din Tel Aviv în Ierusalim, ar putea submina deja scuturatul simț al siguranței chiar și mai mult. Orașul, care este sfânt celor trei religii și în a cui inimă este localizat Zidul Plângerii, a fost și încă este o dispută teritorială.
Există aceia care consideră victoria câștigată în cele Șase Zile de Război că fiind faza finală a reîntoarcerii acasă a națiunii Israel și există aceia care o văd ca pe începutul unei tragedii politice a Statului Israel.
Totuși, în momentul adevărului, am fost cu toții profund mișcați și cu ochii plini de lacrimi când toată lumea a simțit o mare ușurare atunci când am primit dovada că, într-adevăr, ne putem proteja, ceea ce a fost un dubiu până la război.
Numai când simțim o amenințare din afară noi devenim un pic mai apropiați între noi; uităm de toate diferențele noastre și căutăm un adăpost care ne poate uni, ca o turmă de oi care scapă de lup. Însă, așa este formată o națiune. În modul acesta este primit un vis din cenușă; nu așa ar trebui să se comporte un popor ales.
Nimic nu este rezolvat prin mânuirea unei baghete magice. Experiența noastră practică dovedește că nicio decizie politică, nicio viață sub presiunea constantă nu poate fi remediul pentru națiunea Israel.
Situația insuportabilă în care trăim astăzi, sub presiunile nesfârșite din interior și din afara granițelor statului, inclusiv creșterea anti-semitismului, ne pune în fața faptului că soluția este în altă parte. Se află în acțiunile exterioare în timp ce societatea este profund divizată, însă, întâi de toate, în corecția relațiilor dintre noi.
Nu vom putea să stabilim un sistem sănătos al relațiilor reciproce ca națiune sau un stat, decât dacă vindecăm întâi conexiunile reciproce dintre noi. Aceasta este legea naturii care lucrează asupra națiuni Israel; “Iubeste-ți aproapele că pe tine însuți” este prima lege. Numai după ce o îndeplinim, vom putea să ajungem la pace cu toți dușmanii noștri din afară.
Întrebare: Spui că îţi este mult mai uşor să predai lecţii studenţilor veterani, care au fost cu tine câteva zeci de ani, decât noilor veniţi. Care este motivul?
Răspuns: Avem un vocabular comun, o cunoaştere generală şi anumite senzaţii. Există o comunalitate a unor anumite caracteristici şi expresii, de aceea le este mai uşor.
Pot să spun o frază, chiar fără să o termin, iar ei înţeleg ceea ce am vrut să le transmit. Cu ascultătorii întâmplători sau începători, care sunt foarte diferiţi, desigur că este mai dificil.
Întrebare: În timpul unei lecţii, Cabalistul vorbeşte exact despre lucrurile pe care le experimentează?
Răspuns: Nu poate să facă altvel. De exemplu, pot să vorbesc despre lucruri pe care trebuie să le cumpăr de la supermarket, lapte, carne şi pâine, şi să nu empatizez cu nimeni legat de asta. Dar dacă spun ceva de Cabala, la orice nivel, atunci trebuie să empatizez cu mine însumi şi să trec acest lucru celor care le transmit asta.
Întrebare: Când vorbeşti despre lucruri din lumea noastră, sau diferite trenduri ale dezvoltării noastre, le experimentezi şi pe acestea?
Răspuns: Da. Dacă, să spunem, vorbesc despre ieşirea din criză, atunci o experimentez în interior, nu în forma în care apare oamenilor, dar în toate problemele şi calităţile ei interioare. Simt de ce avem nevoie de toate aceste corectări, exact aşa cum ne sunt prezentate.
Întrebare: Cum este posibil să fii în toate stările în acelaşi timp? De exemplu, acum deschidem o carte şi începem să citim „Libertatea”. Cum poţi să experimentezi stările care sunt descrise acolo?
Răspuns: Tu nu experimentezi stările descrise în carte, atunci când o citeşti?
Să presupunem că vorbim despre corectarea lumi, cum trece de la neoliberalism şi democraţie la o stare complet nouă, de guvernare responsabilă pe care o reprezintă Trump. Eu experimentez foarte puternic asta în mine.
Cu toate că, în principiu, nu mă priveşte fizic, geografic şi social, văd ce forţe produc asemenea schimbări în lume, de unde vine acest trend şi cum penetrează lumea, în alte cuvinte văd rădăcina tuturor problemelor.
Mă afectează mult mai mult decât pe un om obişnuit, pentru că văd mişcarea către corectarea lumii.
Întrebare: Care este locul în care simţi empatie?
Răspuns: În dorinţă. Dorinţa nu se află în corpul uman. Simţim consecinţa dorinţelor noastre în puls, tensiunea arterială şi alţi parametri, dar acestea sunt doar simptome externe.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 29.01.2017
Întrebare: Dacă Creatorul trezeşte dorinţele, iar gândurile cresc din acestea, reiese că dorinţele şi gândurile nu sunt ale mele. Atunci, cine sunt eu?
Răspuns: Nimeni. Eşti cel care realizează aceste gânduri şi dorinţe, mintea şi inima curg prin tine. Nimic mai mult.
Cum poate cineva să aibă ceva propriu? Organismul se naşte, creşte şi se dezvoltă. Cum poate ceva propriu să apară în om? Din ce? Din influenţa lumii exterioare? El este un element al lumii exterioare, iar ceea ce simte, ceea ce curge prin el, depinde de cum îl influenţează lumea. Asta îi aparţine lui cu adevărat? Nu, asta este ceea ce trece prin el.
Asta este viaţa noastră animală.
De fapt, orice om este cu adevărat măreţ, dar el rămâne într-o stare de adormire, inactivă, până când este trezit şi îşi deschide ochii. Până atunci, ne trăim viaţa; revenim din nou şi din nou, până când este necesară participarea noastră conştientă.
Toţi ascultătorii noştri au un punct în inimă, care la un moment dat a apărut în ei. Ei nu se mai comportă ca nişte roboţi. Au fost aduşi să audă, să înceapă să înţeleagă, să vadă metoda, să devină conştienţi de marele sistem al universului în care există şi cum pot începe să muncească conştient şi eficient în el.
Din perspectiva mea aceşti oameni sunt complet diferiţi de toţi ceilalţi, pentru că, în cei care pur şi simplu există în jurul nostru, punctul din inimă este încă adormit. În Cartea Zohar ei sunt numiţi „adormiţi”. Ochii lor sunt întorşi invers, pentru ca ei apreciază numai egoismul lor şi nimic altceva. Nu pot încă să se uite în afară şi să vadă totul prin calitatea dăruirii şi iubirii.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 15.01.2017
Întrebare: Omul este responsabil pentru gândurile sale?
Răspuns: Omul nu este responsabil pentru nimic. Dacă acţionează numai conform faptului că totul vine de la Creator şi că este sub controlul total al Lui, atunci Creatorul este responsabil pentru tot.
Dar, în măsura în care omul atribuie aceste gânduri propriei persoane, el este responsabil pentru ele.
Omul însuşi determină pentru ce este responsabil şi pentru ce nu. Dacă pretinzi că „nu există nimeni în afară de El”, pe baza stării tale interioare, atunci totul vine chiar de la Creator. Dar aceasta este perspectiva ta asupra vieţii, deci acţionezi în conformitate cu asta.
Întrebare: Este posibil să spunem că gândurile rele sunt dăunătoare omului, în timp ce gândurile bune sunt benefice?
Răspuns: Nu aş spune asta. Nu ştim ce este rău şi ce este bine.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 15.01.2017
Întrebare: Cum putem să ne controlăm gândurile? De ce apar gânduri neplăcute?
Răspuns: Gândurile neplăcute apar intenţionat în noi, pentru a avansa mai uşor.
Avem o mică dorinţă de a primi, la nivel animal, o dorinţă de a ne simţi confortabil în fiecare moment al vieţii noastre. Atunci când ne cuprind gânduri neplăcute, vrem să ne eliberăm de ele şi facem tot posibilul să se întâmple asta.
Creatorul, care ne trimite acest tip de gânduri, poate să stăpânească această mişcare şi să ne facă să avansăm.
Dacă conturăm gândurile corect în noi, iar ceea ce ne motivează este tânjirea după Creator prin grup, prin uniune, prin iubirea de prieteni, atunci nu va fi nevoie să ne trimită gânduri negative de sus, iar noi vom avansa confortabil.
Într-o astfel de manieră, putem să ne supervizăm şi să avansăm constant cu ajutorul prietenilor și studiului. În acest mod avansăm din ce în ce mai repede, pentru că viteza este nelimitată. Totul depinde de noi.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 15.01.2017
Întrebare: Care este mecanismul necesar descoperirii legii echivalenţei de formă (similarităţii proprietăţilor) în natură?
Răspuns: Legea echivalenţei de formă operează la toate nivelurile, dar noi nu recunoaştem faptul că operează peste tot. Dacă tu şi cu mine avem aceleaşi caracteristici, suntem apropiaţi unul faţă de altul, ne înţelegem. Putem descrie asta şi cu corpurile fizice şi, de asemenea, şi cu elementele chimice.
Totuşi, legea echivalenţei de formă nu descrie natura în lumea noastră, deoarece, ca o regulă generală, asemenea obiecte (plus plus) se resping, dar descrie natura în spaţiul spiritual, care are loc datorită nivelului de similaritate ale caracteristicilor interne și nu fizice.
În spiritualitate există doar apropierea sau îndepărtarea obiectelor, conform cu nivelul similarităţii sau diferenţelor caracteristicilor. Asta este legea de bază de comportament în spaţiul spiritual.
Datorită puterii acestei legi, în lumea noastră nu putem discerne caracteristici care nu se găsesc în noi. Omul poate vedea doar ce este în el. De exemplu, o persoană crudă nu va vedea bunătatea şi mila în alţii, pentru că ar trebui să existe o similaritate de caracteristici.
Acesta este motivul pentru care nu îl percepem pe Creator ca bunul care face bine. Creatorul este revelat numai ca ceva bun şi cald, ceea ce este absent în noi.
Întrebare: Asta ar trebui acceptată ca o axiomă sau trebuie să credem în această lege?
Răspuns: Pe moment, ar trebui să o accepţi ca o axiomă, pentru a fi folosită astfel ca bază pentru ceea ce facem.
Prin metoda Cabalistă, treptat, noi creăm un nou simţ. Acest simţ va fi, cumva, similar caracteristicilor Creatorului, iar apoi vom începe să Îl descoperim în noi, în măsura similarităţii sau echivalenţei cu El, până când Îl revelăm complet.
Întrebare: Acesta este motivul pentru care le este atât de dificil oamenilor să înţeleagă un Cabalist?
Răspuns: De fapt, este imposibil să înţelegi un Cabalist. Chiar şi un Cabalist nu poate să înţeleagă un alt Cabalist care este pe un nivel superior, pentru că este întotdeauna limitat de setul de caracteristici spirituale care sunt deja creat în el.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 25.12.2016
Întrebare: Ce spune înţelepciunea Cabala despre misterul energiei întunecate şi a materiei negre?
Răspuns: Cabala nu se ocupă cu fenomene din lumea noastră şi nu spune nimic despre ele. Cineva poate să facă anumite paralele între lumea superioară şi a noastră, dar aceste comparaţii sunt relative şi nu se referă în mod direct una la alta.
Întrebare: Ce studiază Cabala? Putem spune că studiază conştiinţa umană şi conexiunea dintre conştiinţe?
Răspuns: Nu. Cabala studiază două proprietăţi ale dorinţei: proprietatea dăruirii şi proprietate primirii. Ambele dorinţe sunt inima naturii noastre. Corespondenţa dintre aceste proprietăţi, care dintre ele prevalează, în ce măsură, etc, constituie toate părţile şi nivelurile creaţiei.
Întrebare: Ce înseamnă „Cabala nu studiază lumea noastră?”
Răspuns: Ştiinţele lumii noastre fac asta. Iar înţelepciunea Cabala studiază următorul nivel, aşa numitul nivel superior. Dar pentru a face asta trebuie să fii la nivelul pe care vrei să îl studiezi.
Din lecţia de Cabala în limba rusă din 25.12.2016
Tora, Deuteronom 22:16 – 22:17: Tatăl fetei să spună înaintea sfatului bătrânilor: “Am dat-o pe fiică mea de soție acestui bărbat, dar el nu o mai iubește. Acum el o învinuiește pe fiica mea că nu a fost fecioară, dar iată, acestea sunt semnele fecioriei ei!”.
Aceste “dovezi ale fecioriei” sunt dorințele personale ale omului. El vrea să le abandoneze, nu vrea să corecteze nimic și spune că nu sunt ale lui.
El nu va trăi cu această femeie și să dea naștere copiilor; cu alte cuvinte, nu o acceptă nici pe ea, nici faptul că el poate creea ceva împreună cu ea. Asta deoarece este imposibil să se corecteze un așa egoism.
Vedem asta cu exemplele clare din practica noastră. Tora descrie stările prin care toată lumea trece pe calea individuală. O persoană, uneori, dezvăluie asemenea josnicie egoistă în el încât nu poate face nimic.
Mulți din noi continuă, totuși mulți vor “cădea” și vor pleca. Alții vor veni în locul lor, iar în modul acesta caravana, gradual, merge înainte.
Tora, Deuteronom 22:17 – 22:18: Acum părinții feței să desfacă haină înaintea sfatului bătrânilor cetății, iar aceștia să-l ia pe bărbatul acela și să-l pedepsească.
O persoană ar trebui să simtă suferință din faptul că vrea să renunțe la curățirea egoismului său. Fără asta, el nu va vrea să se ridice, deoarece suferința îl ajută să fie de acord cu corecția. Și în modul acesta el este condus spre fericire printr-o “nuia”.
Din KabTV “Secretele Cartii Eterne” 10/5/16