Noul meu articol pe Linkedin “Încotro mergem de aici?”

Nici nu ne-am recuperat bine din Covid-19 și deja suntem în război cu vecinii noștri. Și de data aceasta, nu este doar cu vecinii noștri de peste granița cu Gaza, ci literalmente cu vecinii noștri de alături: arabii israelieni care trăiesc pașnic cu israelienii de mai bine de cinci decenii. De fapt, majoritatea tinerilor care se revoltă acum nu au cunoscut nimic altceva decât viața pașnică alături de israelieni. Lucrează în Israel, cu evrei israelieni, au mers la universități israeliene cu evrei israelieni și își trimit reprezentanții în parlamentul israelian, Knesset. Cu toate acestea, acum se revoltă împotriva evreilor, ridică steaguri ale Palestinei, unde nu vor să trăiască, și ard steagul israelian, unde doresc să trăiască. Ei linșează, împușcă și lapidează evrei, ard magazinele evreiești, sinagogile și mașinile și scandează „Moarte evreilor”.

De la o zi la alta, ura noastră unul față de celălalt devine din ce în ce mai intensă și veninoasă. În consecință, pasiunea vecinilor noștri de a ne alunga de aici se intensifică proporțional. Ecuația este clară și simplă; trebuie doar să fim suficient de cinstiți pentru a o vedea: Când ne urâm reciproc, ei ne urăsc; atunci când vrem să ne distrugem reciproc (așa cum am făcut în cel de-al Doilea Templu), ei vor să ne distrugă.

Pentru noi evreii, acesta este un șoc major. Majoritatea israelienilor nu și-au imaginat că vecinii lor arabi asta au simțit despre ei. Situația are nevoie de o evaluare serioasă. Trebuie să ne gândim unde să mergem de aici și în primul rând de ce suntem aici. Nicio altă națiune nu trebuie să pună aceste întrebări, ci noi evreii, trebuie să o facem. Pentru că dacă nu ne putem explica nouă înșine, și chiar mai important, lumii (!), de ce existăm și de ce anume aici, în Israel, atunci nu vom avea niciun drept moral să fim aici sau chiar să existăm.

Răspunsul nu este să ne spunem că suntem aici pentru că trebuie să ne salvăm de antisemitism în urma Holocaustului. Deja, națiunile regretă votul în favoarea înființării unui stat evreiesc în Palestina în noiembrie 1947. Încă nu au decis să inverseze această decizie, dar dacă ar trebui să voteze din nou pentru ea, ar vota copleșitor împotriva întregii idei.

Deci ce ar trebui sa facem? Trebuie să ne reamintim că suntem aici nu pentru a construi un adăpost împotriva antisemitismului, ci pentru a ne restabili poporul. Am devenit o națiune la poalele Muntelui Sinai, când ne-am angajat să ne unim „ca un singur om cu o singură inimă” și am fost însărcinaţi imediat să transmitem acea unitate către restul lumii, sau așa cum o exprimă Tora, să fim „o lumină pentru națiuni”. Acesta este motivul pentru care bătrânul Hillel i-a spus omului care l-a întrebat ce înseamnă să fii evreu: „Ceea ce urăști, nu-i face aproapelui tău; aceasta este întreaga Tora, iar restul este comentariu”(Șabat, 31a). Acesta este și motivul pentru care rabinul Akiva, ai cărui discipoli au scris atât Mișna, cât și Cartea Zohar, au spus că „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” este principala lege a Torei (Jerusalem Talmud, Nedarim, 30b). Ar trebui să ne întrebăm dacă respectăm această lege, pentru că, dacă nu o facem, atunci nu merităm să fim aici.

Cred că adevărul este evident. De la o zi la alta, ura noastră unul față de celălalt devine din ce în ce mai intensă și veninoasă. În consecință, pasiunea vecinilor noștri de a ne alunga de aici se intensifică proporțional. Ecuația este clară și simplă; trebuie doar să fim suficient de cinstiți pentru a o vedea: Când ne urâm reciproc, ei ne urăsc; atunci când vrem să ne distrugem reciproc (așa cum am făcut în cel de-al Doilea Templu), ei vor să ne distrugă.

Dar opusul este la fel de adevărat: când ne iubim, ei ne iubesc. Ne determinăm soarta determinând modul în care ne raportăm unii la alții. Nu știu unde vom merge de aici, dar știu ce trebuie să facem dacă vrem să mergem oriunde spre bine: trebuie să începem să ne dezvoltăm iubirea unul pentru celălalt. Cu cât lucrăm mai mult la acest lucru, cu atât mai repede situația noastră se va îmbunătăți.

 [Oameni merg pe lângă vehicule arse, intrând într-o clădire, după confruntări violente din orașul Lod, Israel între manifestanți arabi israelieni și poliție, pe fondul unor tensiuni ridicate din cauza ostilităților dintre militanții Israel și Gaza și a tensiunilor din Ierusalim 12 mai 2021. REUTERS / Ronen Zvulun]

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate | Add Comment →