Noul meu articol pe Linkedin “Nebunia nu este o strategie câştigătoare”

Mentalitatea actuală de susținere a economiei prin împingerea spre cumpărături nesfârșite nu este capitalism; este o nebunie. Dacă vrem să continuăm să trăim, trebuie să adoptăm priorități și valori mai raționale.

Pe de o parte, mass-media și fiecare expert cu un microfon sau un laptop ne spun că prețurile sunt în creștere, deoarece întreruperile din lanțurile de aprovizionare și lipsa de cipuri de computer au încetinit producția și distribuția, în timp ce cererea este în creștere. Ca urmare, prețurile sunt în creștere. În același timp, aruncăm mai mult de jumătate din ceea ce producem și chiar și ceea ce cumpărăm; le aruncăm cât timp încă funcționează perfect, doar pentru a obține un model mai nou. Aceasta nu este o economie capitalistă; este o nebunie fără sens.

De aceea am fost atât de fericit când a apărut Covid. Ne-a forțat să oprim cumpărăturile nebunești și călătoriile frenetice, să dăm Pământului timp să respire și să ne acordăm puțin timp unul celuilalt. Dar odată ce vaccinurile au devenit disponibile, lăsăm monstrul de cumpărături să iasă din cușcă și acum nu-l mai putem pune în cușcă. Cu dinții și unghiile ne luptăm să menținem nebunia. Dar Omicron este dovada că natura are multe trucuri în mânecă. S-ar putea să luptăm cu dinții și unghiile, dar natura va continua să lupte până când nu vom avea dinți sau unghii.

Ne epuizăm resursele, atât naturale, cât și umane, creștem datoria atât personală cât și cea națională, și trăim cu o mentalitate de „Să mâncăm și să bem, căci mâine putem muri”. Dar nebunia nu este o strategie câștigătoare; se va sfârşi în război sau într-o altă formă de distrugere completă.

Dacă vrem să trăim pentru a vedea mai multe zile de mâine încolo, trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Este timpul să ne ridicăm la un nivel superior al existenței. Cumpărăturile fără sfârșit s-au epuizat, iar acum trebuie să privim puțin mai profund.

Pentru a privi mai profund, trebuie să ne schimbăm sistemul de valori. Dacă lăsăm mass-media să ne spună să facem cumpărături până când vom scăpa, asta vom face. Trebuie să facem mass-media să ne spună o poveste diferită, una în care oamenii se bucură de alte lucruri, cum ar fi compania celuilalt sau comunități prospere și susținătoare. Așa cum în prezent lăsăm mass-media să ne învețe că merităm doar atât cât facem, putem face ca ea să ne spună că merităm doar atât cât ne pasă unul de celălalt.

Dacă începem să ne gândim mai mult unul la altul și mai puțin la noi înșine, nu va fi nevoie să ne afirmăm în mod constant propria valoare cumpărând mai multe lucruri de care nu avem cu adevărat nevoie. În schimb, mai degrabă vom cumpăra ceea ce ne trebuie pentru o viață confortabilă, decât pentru a fi confortabil emoțional sau pentru a ne spori încrederea.

Dacă adoptăm această mentalitate, nu va exista o cerere excesivă, nicio întrerupere a lanțurilor de aprovizionare și nicio lipsă de nimic. Producătorii nu numai că vor trebui să producă mai puțin și să-și scadă prețurile, chiar nu vor dori să exploateze și să perceapă mai mult decât trebuie, deoarece abordarea lor față de oameni se va schimba de la exploatare la conexiune.

În acest sens, o cercetare ciudată a fost publicată recent de Universitatea Northeastern. Cercetătorii Shanyu Kates și David DeSteno au examinat efectele recunoștinței asupra oamenilor. Ei au făcut distincţia recunoștinței faţă de un sentiment general de mulțumire care ar putea fi condus de motivații egoiste și nu s-a dovedit a avea vreun impact asupra comportamentului social sau de mediu al oamenilor. Recunoștința, au descoperit ei, i-a făcut pe oameni mai atenți față de ceilalți și le-a scăzut tendința de a consuma excesiv. Ei au ajuns la concluzia că recunoștința „poate fi utilă în promovarea unui comportament durabil” și și-au intitulat pe bună dreptate cercetarea „Recunoștința reduce consumul de resurse care se epuizează”.

Sper din tot sufletul că în anul viitor, înainte de a fi prea târziu, vom recunoaște că mai degrabă grija reciprocă decât înstrăinarea și competiția, este singura noastră modalitate de a ne garanta viitorul într-un mod pozitiv și că toate celelalte drumuri duc la penurie și mai departe la nebunie.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →