Noul meu articol pe Linkedin “Şi copiii lui Israel au suspinat din alegeri”

De la primul blocaj, greu ies vreodată afară. În rarele ocazii în care mă aventurez afară, văd ura crescândă din ochii oamenilor, avansând de la o campanie electorală la alta. În sistemul electoral de astăzi, jumătatea a cărei viziune nu este reprezentată în guvern rămâne în amărăciune și dorinţă de răzbunare. Și pentru că oamenii nu pot accepta situația, ura lor devine mai mare și mai rău intenționată cu fiecare dezamăgire.

Renunțarea la dorința noastră de autocrație ne va permite să creăm un spațiu între noi unde guvernează conexiunea, pentru a face loc colaborării și parteneriatului. Acesta este idealul care a format poporul evreu – idealul iubirii celorlalți. În trecutul nostru îndepărtat, am practicat această ideologie și aceasta a fost perioada noastră de glorie în istorie. Chiar și astăzi, este singura soluție care ne poate ridica din jgheabul urii în care ne bălăcim.

Într-o lucrare intitulată Naţiunea, marele cabalist din secolul al XX-lea Baal HaSulam scria în acest sens: „Dificultatea problemei este că oamenii nu pot renunța deloc la idealurile lor, deoarece se pot face concesii atunci când vine vorba de viața materială, în măsura în care este necesar pentru existența fizică a cuiva, dar nu este așa cu idealurile. Prin natură, idealiștii vor oferi tot ce au pentru triumful ideii lor. Și dacă trebuie să renunțe la idealurile lor chiar puțin, nu este o concesie onestă. Mai degrabă, ei rămân în alertă și așteaptă un moment în care pot revendica ceea ce [cred ei] că este al lor. Prin urmare, nu te poţi baza pe astfel de compromisuri”.

Într-adevăr, realitatea dovedește că eșuăm în continuare în drumul spre urne. Adevărata mea speranță este ca eșecurile noastre să rămână doar ideologice și să nu se deterioreze în scenarii mai rele. Dacă rămân așa, ne vor ajuta să ajungem mai repede la realizarea faptului că suntem pe un drum fără sfârşit. Întrucât nu putem face compromisuri și încercăm în continuare să câștigăm, suntem siguri că în curând vom renunța la actualul sistem electoral.

Sistemul electoral reflectă o viziune asupra lumii, o percepție a realității. Este o interpretare a modului nostru de viață și a gândirii noastre. Sistemul actual reflectă o abordare distructivă, care construiește o parte pe ruina celeilalte. Din acest motiv, ieșirea din impasul actual se poate întâmpla numai dacă renunțăm reciproc la aspirația noastră de control absolut. Din nou, nu trebuie să renunţăm la idealurile noastre, la „adevărul” nostru, ci doar la dorința de a fi singurul conducător.

Renunțarea la dorința noastră de autocrație ne va permite să creăm un spațiu între noi unde guvernează conexiunea, pentru a face loc colaborării și parteneriatului. Acesta este idealul care a format poporul evreu – idealul iubirii celorlalți. În trecutul nostru îndepărtat, am practicat această ideologie și aceasta a fost perioada noastră de glorie în istorie. Chiar și astăzi, este singura soluție care ne poate ridica din jgheabul urii în care ne bălăcim.

Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne angajăm într-un discurs deschis pentru a găsi modul în care ne putem apropia unii de alții, în ciuda diferențelor dintre noi. Nu trebuie să ne înțelegem opiniile reciproce și cu siguranță nu să le acceptăm. Natura ne-a făcut opuşi, deci nu putem face nimic pentru a ne influența reciproc opiniile.

Cu toate acestea, dacă preferăm conexiunea în fața câștigului, vom constata că opiniile noastre diferite creează o conexiune mai puternică între rivali decât dacă am fi de acord, tocmai datorită efortului depus pentru a o stabili. Așa cum cuplurile întăresc legătura dintre ele pe măsură ce depășesc crizele din relațiile lor, o națiune se solidifică pe măsură ce membrii săi nu cedează urii și nu divorțează unul de altul, ci se ridică deasupra ei și creează legături mai puternice decât ura. Regele Solomon a inventat esența acestei abordări cu cuvintele sale: „Ura stârnește lupte și iubirea va acoperi toate crimele” (Proverbe 10:12).

Astăzi, avem nevoie de această abordare nu mai puțin decât am avut-o în copilăria națiunii noastre. Ne va păstra unici, ne va menține individualitatea și, în același timp, va crea o conexiune între noi, care va fi un model, pe care întreaga lume va căuta să-l imite.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment →