Primim atâta Lumină, câte Vase (Kelim), dorinţe, avem. De aceea suntem în această lume atât de departe de starea adevărată. Este ascunsă de noi prin multe voaluri si grade, şi fără să avem multe Vase (Kelim), mijloace şi componente, noi nu vom fi capabili să revelăm Lumina.

Creaţia este „Este din Nu Este”. Cu alte cuvinte, tot ceea ce a existat a fost Creatorul şi El a vrut să creeze ceva în afara Lui. Această calitate diferită, ceva din afara Creatorului, este numită „Creaţie”.

Creatorul a vrut ca creatura să înţeleagă faptul că este în afara Lui, să treacă peste breşa dintre ei şi să obţină starea de anulare a creaturii şi a breşei dintre ei. De aceea, omul în această lume, trebuie să se vadă el însuşi ca fiind exclusiv în faţa Creatorului. Nu este nimic în afară de El. Nu este nimic în afară de Creator, nici măcar omul însuşi.

Numai în percepţia şi în senzaţia mea a fost această iluzie creată, cum că ar fi ceva în afara unei singure Forţe, Creatorul. Tot ceea ce îmi pot imagina a fost creat deliberat ca să am ceva de ce să mă apuc  şi care să-mi permită să ajung la Unicul şi Singurul din mai multe Kelim (Vase).

În interiorul la Singur Unul nu există „eu”. E scris: „Creatorul este Dumnezeul nostru, Creatorul este unul”. Totul este inclus în El. Asta este ceea ce trebuie să obţinem. Astfel omul va „sări” peste abisul dintre „Este din Este” şi Este din Nu Este”. Asta este ceea ce trebuie să obţinem.

Tot ceea ce avem, inclusiv lumea cea mare, lumile spirituale, ruperea, Kelim, prietenii, toate mijloacele şi toată metoda sunt destinate numai pentru a ne corecta percepţia realităţii şi să recunoaştem că în afară de Forţa unică nu există nimic, nici măcar eu.

Ceea ce mă înconjoară este format în acest fel pentru a mă ajuta să obţin unitatea. Eu stau întotdeauna în faţa Creatorului şi nu este nimic între noi. În acest fel trebuie să simtă omul realitatea în percepţia sa. Baal HaSulam scrie despre asta în Şamati #67:

Acela care crede că îşi înşeală prietenul, într-adevăr îl înşeală pe Creator, fiindcă în spatele corpului omului este numai Creatorul. Asta pentru că este esenţa creaţiei, că omul este numit „creatură” numai cu respect pentru el însuşi. Creatorul vrea ca omul să simtă că în realitate este separat de El, dar în afară de asta, este totul „întreg pământul este plin de gloria Lui”.

De aceea, când unul îşi minte prietenul, îl minte pe Creator, şi când unul îşi întristează prietenul, îl întristează pe Creator. Din acest motiv, dacă unul este obişnuit să spună adevărul, îl va ajuata cu prvire la Creator.”

Dacă omul înaintează spre revelarea unităţii, atunci el vede totul ca mijloc care îl ajută să îl dezvăluie pe unicul Creator. Este scris: „Ridica-te, Creatorule şi duşmanii Tăi vor dispare”. Cu alte cuvinte, omul vede că toate inconvenientele de fapt nu-l deranjează, ci ele sunt Kelim, mijloace. Unindu-le în unul singur, în interiorul lor, i se vor dezvălui Luminile, până când vor imerge toate în una, Lumina simplă.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 2/10/11 Scrierile lui Rabaş

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment →