Fă un loc pentru Creator în adunarea prietenilor

Adunarea prietenilor (Yeshivat Haverim) este cea mai importantă acţiune. Iar asta nu este numai când ne adunăm fizic şi stăm împreună. Adunarea (stând împreună) în spiritualitate înseamnă că nu folosim dorinţele noastre de a primi, ci numai dorinţele de a dărui (a sta). Noi ne restricţionam dorinţele de a primi şi interacţionam numai cu dăruire.

În timpul pregătirii pentru adunarea prietenilor eu ar trebui să-mi imaginez că mă duc să asamblez şi să unesc părţile sufletului meu într-un singur suflet, într-un Partzuf spiritual, în ciuda tuturor diferenţelor. Şi cu cât creşte acest Partzuf, îmbunătăţindu-şi calitatea, cu atât mai vizibile vor fi diferenţele interioare dintre prieteni, pur şi simplu de nesuportat. Însă, în acelaşi timp, noi ar trebui să ne unim pentru a crea un Kli spiritual, un Partzuf în care există toate proprietăţile opuse şi se unesc deasupra tuturor diferenţelor.

De aici este clar că adunarea prietenilor este cea mai importantă acţiune prin care noi ne corectăm sufletul şi facem un loc pentru că Creatorul să se reveleze pe El Însuşi, iar noi realizăm scopul creaţiei.

Noi trebuie să percepem adunarea prietenilor nu ca pe o simplă întâlnire de o oră sau două, ci trebuie să ne gândim la esenţa acestei acţiuni. Scopul existenţei omului, misiunea sa în această lume, în lumea spirituală şi în viaţa lui, toate acestea trebuie aduse împreună la adunarea prietenilor că să aibă loc numai cu acest scop.

Adunarea prietenilor ajută în implementarea tuturor condiţiilor revelate în fiecare din noi şi în întreaga lume. Noi nu trebuie să ignorăm niciun parametru, ci trebuie să ataşăm pe fiecare într-un singur Kli pentru integralitatea sa maximă la nivelul nostru, pentru ca, Creatorul să se poată revela pe sine şi să ne bucure. 1

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 1/20/19, Scrierile lui Rabash, vol. 1, articolul 30 „Ce să căutăm în adunarea prietenilor”

1 Minutul 00:28

Ajutor în munca spirituală

Întrebare: Mijloacele de comunicare virtuale sunt foarte dezvoltate azi. Au fost revelate în aceste timpuri, fiindcă egoul a erupt atât de intens, încât nu ne mai putem descurca fără ele?

Răspuns: Sigur. Avem în mod curent tot felul de aparate care ne permit să fim în comunicare constantă, unul cu altul. Putem coresponda, trimite fotografii, vorbi – orice vrem! Distanțele sunt șterse.

Putem vedea pe telefon sau pe ecranul computerului pe prietenii noștri, grupul nostru de zece și, în același timp, să vorbim cu ei, ca și cum am fi într-o conexiune fizică constantă. În realitate, această conexiune este fizică, fiindcă o simțim ca o conexiune normală.

De aceea, azi se dă multă atenție calității comunicației. Distanțele nu mai contează și totul depinde de noi.

Desigur, cel mai important lucru este comunicația interioară, dar ea este insuficientă. Ea trebuie să fie susținută de conexiunea fizică, fiindcă fără ea nu vom fi capabili să facem continuu eforturi interioare.

Trebuie să ascultăm, să vedem și să ne înțelegem prietenii, sa-i admirăm și să-i invidiem, să simțim totul. Altfel, cum să muncim?

Din KabTv „Ultima generație” 27/06/18

 

Grupul de ”zece” este ca o plută pe o mare furtunoasă

Grupul de zece este ca o plută pe o mare furtunoasă. Întâi, trebuie să apuci ”pluta” și să nu-i dai drumul. Când deja te ții de ea sau chiar stai pe această bucată de lemn, treci cu ea toate urcușurile și coborârile, pleci capul înaintea fiecărui val, așa cum a scăpat Rabi Akiva de pe nava care se scufunda.

Nu contează ce fel de valuri sunt: în simțire sau în înțelegere, mari sau mici – eu le accept doar pentru a-mi întări conexiunea cu ”pluta”. Până la urmă, depind numai de ea, dacă îi dau drumul voi pieri.

A te ține de ”plută”, înseamnă să te ții în centrul grupului de zece, să fii conectat cu prietenii și să încerci să vezi scopul Creației în cea mai puternică și mai interioară conexiune cu ei. Creatorul este acolo și secretul vieții mele este acolo.

Orice s-ar întâmpla, nu voi renunța la conexiunea cu prietenii. Toate aceste imagini care trec prin fața mea nu mă pot deconecta de la: ”Israel, Tora și Creatorul sunt Unul”. Sunt conectat la Creator prin grupul de zece și tot ceea ce se întâmplă este destinat numai întăririi acestei legături: Eu – grupul – Creatorul.

Trebuie să tratăm în mod egal urcările și coborârile și să rămânem în centrul grupului, în ciuda tuturor stărilor care trec peste noi. (Minutul 30:40)

Nu este nevoie să ieșim din lecție! Ieșim din locul fizic de studiu dar, în fapt, nu o facem. Creatorul ne-a aranjat viețile în așa fel, că avem timpi diferiți și tot felul de stări. Totul ne este dat în scopul corectării. Dar, noi atribuim doar trei ore pentru corectare, în timpul lecției. Acest lucru este incorect. Ce se întâmplă cu celelalte ore? (Minutul 32:37)

Întărirea în credință înseamnă să ne întărim în forța dăruirii. În prealabil, am avut ceva forță de dăruire prin care, într-o anumită măsură, m-am conectat la grup. Acum, când este o perturbare, dorința de primire crește și mă rup de grup, nu mă mai gândesc la prieteni și nu-i mai bag în seamă. Nu am niciun loc pentru ei în inima și în mintea mea.

Acum trebuie să muncesc pentru a-i readuce în inima și în mintea mea, la un  nou grad, deasupra înălțimii noului egoism. Încep să muncesc în interiorul grupului, să studiez și să fac tot felul de acțiuni în ”întuneric”, cu ajutorul prietenilor, așa cum este scris: „Ei au ajutat pe fiecare prieten”, până când atrag din nou Lumina Reformatoare, care îmi va aduce noua forță a credinței. Sunt rupt de vechea credință; deja am epuizat-o.

Forța care permite unei persoane să lucreze în grup, în condiții de ascundere, se numește „legământul de sare” (Brit Melah), garanție reciprocă. Când cad și pierd totul, grupul îmi dă putere. Și, când mă înalț, dau putere celui care a căzut; îl trezesc, îl sprijin, îl încurajez, îi dau exemplu, îl provoc și îl fac să mă invidieze. Trebuie să acționăm împreună cu întregul grup și în mod constant, ca și când suntem conectați în orice moment, arzând și fiind gata să-L revelăm pe Creator. (Minutul 1:00:20)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 9/01/19 – Calea corectă de studiu a Înțelepciunii Cabala

Răspuns la întrebările voastre, Partea 234

Întrebare: La una din lecțiile de dimineață te-am auzit spunând că este interzis să ne imaginăm că Creatorul există în afara simțurilor noastre și că Creatorul este mai presus de trăirile noastre de bucurie sau de suferință.

Întrebarea este: Voi fi capabil să dobândesc calitatea de dăruire, chiar dacă presupun că Creatorul este cineva care simte bucurie, deși aceasta este în afara simțurilor mele și, dacă mă străduiesc să devin cineva care dăruiește pentru a aduce Creatorului (Esenței Sale) această bucurie?

Răspuns: Lucrul principal este să îndeplinești sfatul cabaliștilor, iar senzațiile corecte și înțelegerea vor veni, treptat, în tine se vor crea noi percepții

 

Ce se va întâmpla cu sufletul comun dacă umanitatea moare?

Întrebare: Ce se va întâmpla cu sufletul comun dacă toată umanitatea ajunge la o catastrofă globală şi dispare în totalitate?

Răspuns: Nu-ţi fă griji, umanitatea nu va ajunge la dispariţia totală, deşi o parte din umanitate ar putea. Prin urmare noi trebuie să ne gândim să ajutăm oamenii să înceapă procesul corecţiei înainte să se întâmple o problemă.

În principiu, starea corecţiei complete există deja într-o formă spirituală. Singurul lucru pe care noi îl putem face este să o implementăm rapid şi să fim în ea.

Din lecţia de Cabala în limba rusă 9/16/18

Îmi doresc un singur lucru

Eu nu lucrez asupra senzatiilor și a minții mele, îmi doresc un singur lucru: să fiu încorporat în ceilalți și să primesc prin această includere noi simțuri de vedere, auz, miros, gust și tactil. Prin conexiunea cu prietenii construiesc acum un om, Adam, similar cu Creatorul. Nu îmi pasă de sentimentele mele prezente, deoarece toate sunt la nivelul animalic. 1

Din partea a 3-a a lectiei zilnice de Cabala 1/9/19, Scrierile lui Baal HaSulam, „Esenta Intelepciunii Cabala”.

1 Minutul 33:17

Mii de ore de unitate

Întrebare: Cum lucrăm cu măreţia Creatorului pe care am primit-o la începutul adunării prietenilor, aşa încât să ne ţină până la următoarea întâlnire?

Răspuns: Mă îndoiesc că această întâlnire să fie suficientă o dată pe săptămână.

Rabash a scris articole despre ordinea adunărilor pentru aceia care se adună la lecţie în fiecare zi şi discută materialul înainte şi după lecţie. Aici şi acolo, ei au tot felul de momente de „cinci minute de recapitulări”: la lecţiile de dimineaţă, la lecţiile de seară şi uneori în mijlocul zilei. Astăzi toată lumea are telefoane mobile, aşa că toţi se pot suna între ei.

Întâlnirile reale ale grupurilor de zece ar trebui să fie aproape zilnic. Dacă oamenii folosesc acest timp în mod corect, atunci ei se aleg cu mii de ore pe parcursul unui an. Cu această cantitate de muncă în colectiv puteţi să reuşiţi foarte rapid. Principalul lucru este să umplem acest timp în mod adecvat, să-l folosim şi să-l realizăm în mod adecvat.

Din programul TV „Ultima generaţie” 6/27/18

Aducem sufletul nostru ”spart” la Creator

Când cineva studiază Cabala, dorințele lui cresc constant. Dar asta este numai cu scopul de a-i da linia din stânga, crescând în el o dorință coruptă de plăcere, astfel ca el să aibă ceva de depășit și ceva cu care să se întoarcă la Creator. Avem nevoie de o grosime (Aviut) a dorinței peste care să putem construi ecranul și Lumina Reflectată.

Cu Lumina Reflectată spunem Creatorului: „Chiar dacă Tu ne-ai dat dorința de plăcere, noi construim peste ea, prin restricție, dorința de dăruire, ecranul și Lumina Reflectată”. Totul este făcut cu ajutorul Luminii, care întoarce la Sursa numită Tora. Creatorul se îmbracă în aceste corectări, sub forma Luminii Directe și se contopește cu creatura. (Minutul 21:10)

Trebuie să aducem sufletul nostru spart la Creator dar, întâi, trebuie să-l descoperim. Creatorul a pregătit totul, dar noi trebuie să facem această descoperire numită dezvăluirea răului. Vrem să ne unim pentru a-L revela pe Creator între noi și nu putem din cauza ”spargerii” (respingerii) noastre, motiv pentru care este necesar să aducem acest vas ”spart” al Sufletului la El și să-L lăsăm să „lipească” El ”bucățile” la loc! Și când Creatorul corectează vasul (îl ”lipește”) spunem că se ”îmbracă” în el.

Trebuie să venim cu acest vas și să cerem corectarea lui asemenea unui copil mic, înlăcrimat, care aduce mamei farfuria lui spartă. Nu este nimic altceva de revelat în această lume, fiindcă a existat un Suflet întreg, complet și Creatorul l-a ”spart”. Acum noi trebuie să detectăm aceste ”cioburi” (din Suflet) și să cerem Lui să-l corecteze și apoi să-l umple. Sunt două feluri de acțiuni pe care trebuie să le invocăm, respectiv corectarea și apoi umplerea. (Minutul 23:30)

Inima este o dorință care, la început, este coruptă, ”neagră”. Este scris că „Pentru că înclinația rea din inima omului este rea din tinerețea lui”. De aceea, este necesar să o corectăm pentru a dărui, pentru a ne putea iubi aproapele. În locul iubirii de sine, inima îi va iubi pe ceilalți. În funcție de măsura în care omul se conduce în afara lui însuși, către prietenii lui și se conectează cu ei prin construirea unui vas comun (Kli) cu ei, Creatorul se poate îmbrăca în ei. Aceasta se numește inimă corectată.

Inima unui om nu poate fi corectată dar, dacă un grup de zece (o Asiria) este unit prin inimile lor,ei devin ca un singur om, cu o singură inimă și, în acest fel, ei își construiesc un Kli spiritual. Într-un singur om nu poate fi un Kli spiritual, fiindcă este nevoie de minim doi și, cel mai bine, zece.

Ni se pare că este mult mai dificil să conectăm zece oameni decât doi. Dar nu este cazul. Până la urmă, Lumina Superioară vine asupra grupului de zece într-un format special. Și dacă sunt mai puțin de zece, atunci este spus „De ce să vin acolo dacă nu este niciun om”, fiindcă grupul de zece este cel care este numit Om (Adam).

Dar, chiar și mai puțin de zece, pot atrage totuși asupra lor Lumina, dar nu unul singur, fiindcă un singur om nu are nicio conexiune cu Lumina. (Minutul 30:30)

Nu simțim că dorințele noastre egoiste stau între noi. Simțim doar că nu ne atingem unul cu celălalt, pășim ca și cum nu am fi conectați în niciun fel. Acest lucru este încă departe de construirea unui Kli comun. Un Kli comun este construit bazându-se pe faptul că simțim coliziunea și, deasupra ei, conexiunea. Până la urmă, Creatorul a creat Vasul Sufletului și l-a spart. Noi trebuie să revelăm această spargere, prăpastia dintre noi și calea prin care putem să micșorăm această prăpastie, incluzându-ne unul în celălalt. În ciuda refuzului nostru de a ne uni, ne constrângem să ne apropiem din ce în ce mai mult și, atunci, există cuplare cu ajutorul Luminii Reformatoare. (Minutul 41:20)

Revelarea Creatorului creaturilor în această lume apare atunci când un grup fizic cabalist, prin unirea inimilor, prin puterea reciprocă de dăruire, prin puterea credinței, prin puterea lui Bina, adică puterea Luminii Reflectate în care se îmbracă Forța Superioară, Creatorul, este revelată iluminarea de Hohma, îmbrăcată în Lumina de Hasadim. (Minutul 46:50)

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 8/01/19 „Calea corectă de studiu a Înțelepciunii Cabala”

Egalizează pe azi cu mâine

Lumina Interioară și Lumina Înconjurătoare ne influențeză în feluri opuse. Lumina Interioară ne dă simțirea zilei prezente, iar Lumina Înconjurătoare ne dă simțirea viitorului. În acest fel, existăm între aceste două influențe opuse.

Iar noi trebuie să fim capabili să le folosim. Până la urmă, dacă azi mă simt rău, poate că îmi va fi mai bine în viitor și, vice -versa, dacă azi mă simt bine, atunci în viitor asta poate conduce la unele consecințe neplăcute. Cum te poți conecta de la „bine, la rău” și „de la rău, la bine”, „de la azi, la mâine” și „de la mâine, la azi”? Putem avea succes dacă știm cum să muncim cu AHP de Alia (Ozen, Hotem, Pe – Ureche, Nas, Gură de urcare).

Ridicând AHP și schimbându-l în acțiune, egalizăm pe azi cu mâine. Și, atunci nu va mai fi niciun rău, nici azi și nici mâine. Rezultă că dorințele, în funcție de care separăm pe azi de mâine, sunt corectate prin Lumina care le umple. Deci, ne aflăm într-o lume plină de Lumină, zi și noapte, în strălucirea Luminii, după cum este scris că „Întunericul va străluci ca Lumina”.

Această oportunitate ne este dată prin Țimțum Bet (a doua Restricție). Mulțumită ei ne găsim într-un sistem de Lumini opuse: Internă și Înconjurătoare. Și, datorită AHP în urcare, putem schimba întunericul în Lumină permanentă. (Minutul 13:20)

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 8/01/19 – Talmud Eser Sfirot, vol 6, part 16 „Tabela cu răspunsuri la înțelesul cuvintelor”, paragraf 260

Ce înseamnă să faci ceva împotriva Creatorului?

Întrebare: A face ceva împotriva Creatorului, asta înseamnă împotriva dorinţei Lui de a face pe plac fiinţelor create?

Răspuns: Ai putea spune asta sau ai putea să spui că tu eşti în dezacord cu unicitatea Lui. El există şi tu exişti. Acesta este locul unde se petrece o ruptură între ateii care susţin că nu există nimeni cu excepţia omului şi între oamenii care spun că nu este nimeni cu excepţia puterii superioare, iar între ei este tot restul. Omul însuşi nu înţelege cu adevărat unde se află. Toate religiile şi credinţele sunt concentrate între aceste două puncte.

Cabala spune că noi existăm într-un mod inconştient.

Iar în măsura în care omenirea s-a dezvoltat, s-a considerat că numai noi existăm şi că, Creatorul este o imagine pur psihologică. Însă noi, acum, ajungem gradual la nevoia de a revela Creatorul, să-L înţelegem şi să ajungem la El.

Din lecţia de Cabala în limba rusă, 9/2/18