Omenirea face cunoștință cu natura!

Întrebare: Tu spui că ființa umană, ca legătura cea mai ridicată din natură,  afectează puternic procesele sale. Dacă așa stau lucrurile, ar fi posibil să se anticipeze o catastrofă precum avalanșa din Nepal?

Răspuns: Asta depinde de nivelul dezvoltării noastre. Dacă participăm la natură și descoperim forțele sale interioare, procesul său general, sistemul și scopul său atunci, fără îndoială, am putea să vedem cum evenimentele sunt legate, nu doar în lumea noastră, ci, de asemenea, în lumile superioare.

Deoarece natura înglobează întreaga realitate, inclusiv cea care acum ne este ascunsă.

Întrebare: Mereu au existat oameni care erau capabili să simtă ceea ce nu era accesibil percepției altora. De exemplu, chiar și astăzi, armata folosește urmăritori beduini în anumite zone, deoarece ei sunt capabili să identifice mai multe lucruri, conform unor semne ”imperceptibile”, decât ar putea o persoană obișnuită. Dar, catastrofa din Nepal a luat prin surprindere chiar și pe localnicii care aveau generații de experiență în spatele lor. Nici unul nu a simțit abordarea problemei. De ce?

Răspuns: Ne apropiem de etapa în care o persoană trebuie să devină conștientă de natură și să preia conducerea acesteia asupra sa. Dar astăzi, nu suntem mereu pregătiți să aspirăm la asta și, prin urmare, beduinii, ghizii din Himalaya, și alți experți naturali, își pierd capacitatea să citească natura.

Astfel, în acest stadiu, trebuie să pătrundem într-o nouă profunzime, să descoperim programul său și scopul său, și să înțelegem mai bine evoluția sa. Deoarece noi suntem în întârziere în asta, nu am atins puterea pe o scară mai largă și, astfel, rămânem neputincioși.

Întrebare: Ce este această nouă profunzime a naturii?

Răspuns: Este același nivel cu care trebuie să ne familiarizăm și avem nevoie de înțelepciunea Cabala pentru a-l realiza. Prin urmare, se dezvăluie în zilele noastre. Înțelepciunea Cabala dezvoltă sensibilitatea noastră față de forța generală și completă a naturii. Chiar dacă experții populari ai naturii pot descoperi forțele speciale și distincte din natură, astăzi, aceste capacități nu mai există, datorită unei forțe globale generale care apare tot mai mult.

Ea influențează nivelurile mineral, vegetal și animal din natură dar, mai ales, asupra omului, la un nivel care nu este accesibil copiilor din deșerturile fierbinți, munții înzăpeziți sau pădurile virgine. În spatele naturii cu care sunt familiarizați se ascunde conturul natural al întregii creații.

Întrebare: Cum este posibil să se obțină un răspuns corect de la natură?

Răspuns: Nu primim răspunsul corect de la natură cât timp nu am realizat și înțeles întregul sistem. Trebuie să mergem în această direcție și, pentru a se realiza, avem nevoie, în mod special, de înțelepciunea Cabala. De fapt, ea ne deschide ochii asupra sistemului. Dacă, în orice moment, suntem preocupați de menținerea echilibrului nostru cu natura, atunci totul se va calma, se va rezolva și vom dobândi securitatea unei vieți bune și liniștite.

Din programul ”Viață Nouă”, 21.10.2014

Tranziția către o familie unică

Trecem printr-o perioadă unică. Dacă în trecut natura noastră a fost aproape de nivelul animal și viața a obligat o persoană să stabilească o familie, deoarece a fost foarte greu pentru ea să-şi facă rost de cele necesare traiului  fără ea, în aceste zile, cu ajutorul diferitelor mijloace și realizări tehnologice, noi suntem capabili să rămânem singuri.

Dacă noi coabităm, aceasta nu este în conformitate cu termenii de căsătorie, nu suntem ca o familie completă . Și în această eră, eu încă recomand căsătoria,  instituirea unei familii, și organizarea vieţii în funcție de ceea ce ne cere natură. Uneori, unii se uită la mine cu suspiciune, ca și cum aş spune ceva opresiv și de nedorit. Astăzi  pare ilogic pentru o persoană pentru a o sfătui spre căsătorie.

La urma urmei, prin aceasta o încărcați cu o povară, ceva ce ea  nu poate suporta . Și dimpotrivă, este atât de ușor să trăiești în pace, înconjurat de aparatura electronică care face munca ce în trecut, impunea mult efort . O persoană dă comanda aspiratorului care se mișcă(aspiră), pune hainele în mașina de spălat, merge la supermarket, cumpără alimente preparate, le pune  în frigider sau direct într-un cuptor cu microunde, mută rufele la uscător, și nu mai calcă rufele; chiar nu mai are nevoie de fierul de călcat.

Viața de zi cu zi este acum mult mai ușoară decât în ​​trecut, dar acest lucru nu ajută instituția familiei. S-ar părea că ar fi o mare ușurare când tot felul de dispozitive fac cele mai multe  lucruri la domiciliu pentru voi, în cazul în care nu aveți nevoie să se spele scutecele copilului sau să gătiţi terci de ovăz pentru el … totul este atât de ușor și de simplu, dar  cu toate acestea, atât de complicat.

Ne confruntăm cu o problemă gravă aici, iar dacă vrem să vedem un viitor bun pentru omenire și pentru a avansa într-un mod bun, se pare că noi trebuie mai întâi de toate să avem grijă de oamenii înșiși. Ei trebuie să treacă printr-o pregătire generală, de bază și să înțeleagă ce înseamnă să fii un om, pentru a fi conectat la alte persoane .

La urma urmei, în trecut, legătura noastră cu familia , cu părinți și copiii, cu mediul la locul de muncă și a comunității a fost mai ușor. Oamenii au condus și au zburat mai puțin, nu şi-au schimbat locul de muncă și profesiile lor atât de des. Viața a fost petrecută în diferite “colțuri” ,  în locuri mici. A fost mai mult static, relaxat, și stabil. În contrast cu aceasta, astăzi, cu ritmul crescut şi multe schimbări în viață, suntem de părere că o familie este foarte împovărătoare pentru noi.

Deci, în primul rând, este necesar să se acorde unei persoane  educația corectă, să o schimbe pe plan intern, astfel că ea va vedea ce se întâmplă cu adevărat. Și chiar dacă viața s-a schimbat, am devenit detașaţi de la natura care ne-a încurajat să trăim ca triburi, familii, sate, orașe, țări, întreaga lume este ca un loc pentru toți să trăiască, și în ciuda acestui lucru depinde de noi pentru a compensa ceea ce am pierdut.

Am avut o dată un sistem de relații naturale cu familia si prietenii, cu orașul, cu națiunea, iar acum trebuie să completăm deficiența noi înșine. Fără aceasta o persoană rămâne neglijată, abandonată; ea pare să fie pierdută în mulțime. Ea a putut să se desprindă de părinții săi și de-abia comunică cu ei; omul poate fi în legătură cu prietenii mai ales prin intermediul internetului. Mediul nostru a devenit, în general, unul virtual.

Pe internet am găsit un prieten temporar pentru mine și sunt de multe ori mulțumit cu acest lucru. În general, aceasta este o etapă temporară, o etapă de trecere, care va continua până când o persoană descoperă diferența între el și mediul său, de aceea trebuie să facă ceva cu el însuși…

Îmi încep viața în pântecele mamei mele, o continui  în brațele sale, după care mă duc la grădiniță, la școală, și toate aceste etape îmi adaugă un înveliş al mediului în care trebuie să mă dezvolt în așa măsură încât voi simt că eu sunt o parte inseparabilă a acesteia, conectat la toată lumea şi că am fost odată conectat la mama prin cordonul ombilical.

In mod ideal, orice extindere a acestui mediu nu are nevoie de a provoca detașare. Când merg la grădiniță, nu m-am detașat de nimeni; dimpotrivă, ei m-au învăţat despre o legătură mai strânsă cu noul mediu, și în grădiniță mă simt ca şi cum eu sunt acasă, și acasă, ca și cum aș fi fost în mama mea . Timpul trece și eu construiesc o legătură cu mediul școlar, pe baza unor astfel de relații bune și de prietenie de a da și a primi că și aici mă simt ca și cum eu sunt în sânul familiei, un mediu plin de îngrijir , pentru că ne sunt sudate împreună atât de strâns cu iubire și împlinire reciprocă.

Când în cele din urmă voi intra în lumea larg, voi continua să lucrez cu mediul pe baza principiului de compensare reciprocă a conexiunilor necesare, și toți dintre noi se simt ca o familie.

De fapt, singurul lucru care îmi lipsește  sunt astfel de eforturi compensatorii: din partea mea față de un mediu în expansiune și din partea sa față de mine. Pe de altă parte o relație continuă de expansiune cu mediul – şi din partea mediului faţă de mine.

Din emisiunea de pe  KabTV  „O nouă viaţă” 7/22/14

Europa este în proces de schimbare

La Știri (Wall Street Journal) „oficialii guvernamentali europeni sunt convinși că această criză a fost depăşită și că zona euro a fost  restabilită, a declarat Charles Wyplosz, profesor de economieinternațională la Institutul Universitar din Geneva .

… „Ceea ce vedem acum este descoperirea situației în zona euro ca fiind foarte precară , a spus el . „Stăm pe un butoi cu pulbere …” .„Criticii au avertizat de mult că o monedă comună durabilă necesită ceva mai mult – o uniune politică și fiscală , care pune puterea financiară colectivă a Europei în slujba membrilor săi mai slabi .

Zona euro este o amenințare majoră pentru economia mondială, regiunea, a cărei pondere în produsul mondial brut este a cincea parte, se îndreaptă spre stagnare și deflație, scrie The Economist …”

În contextul instabilităţii generale a  economiei globale, problemele interne ale Europei , cum ar fi datele demografice cu privire la săracie, piețele forței de muncă, sunt datorii problematice și mari , existând riscul de cădere a economiei  și crearea de probleme serioase pentru întreaga lume” ( Sursa : CypLive )

Comentariul meu: Trebuie mai întai să începem reeducarea oamenilor; numai în funcție de nivelul lor de conștientizare a nevoii de integrare adevărată ,unificarea  popoarelor de pe continent este o soluție pașnică posibilă la criză.

Scurte povestiri: politeism sau o singură providență?

Avraam, care a fost un preot în Babilonul antic și unul din adepții și urmașii învățăturilor lui Noe, a fost primul care a realizat că tot ceea ce s-a întâmplat cu națiunea a fost intenționat.

Este greu de realizat că rezultatele negative, ceea ce poate distruge o societate ideală, poate să provină de la forța superioară bună.

Dacă oamenii care trăiesc împreună în pace și au relații de prietenie simt, brusc, că nu se înțeleg și simt că se separă tot mai mult și chiar se urăsc, se pot întreba dacă forța care conduce lumea este, de fapt, bună și binevoitoare.

Aceste întrebări preocupă, în general, pe cabaliști și nu pe oamenii obișnuiți.

Separarea care a fost brusc simțită în Babilonul antic a condus pe preoți și înțelepți să creadă în existența a doi dumnezei: unul bun și unul rău care sunt în conflict și asta se reflectă în viața noastră, în această lume. ”Probabil forța negativă va predomina asupra forței pozitive. Și poate că ea nu există, ci o serie de divinități de toate tipurile”.

În final, oamenii au început să fie politeiști, negând astfel providența unei forțe în această lume. Avraam a considerat asta ca păgânism. A fost în total dezacord cu asta, pentru că el a descoperit că nu exista decât o singură forță și o providență în această lume, și nu mai multe forțe în care babilonienii credeau, când au văzut binele și răul în toate manifestările sale în lumea noastră, care se contraziceau și distrugeau totul.

Avraam a afirmat că totul provine de la o forță, dar omenirea a demonstrat dezechilibrul său cu întregul sistem, la fel ca într-un experiment, astfel încât ea va începe să studieze și să înțeleagă acest lucru. Noi trebuie să înțelegem, să simțim, să-l aducem mai aproape de noi sau să ne apropiem de el. Trebuie să ne conectăm cu atributele sale bune și atributele sale rele care ne sunt revelate și acesta este motivul pentru care lumea pare un loc teribil.

Există o singură conducere a creației care funcționează prin aceste două forțe opuse: bune și rele. Trebuie să controlâm aceste două forțe și să le unim pentru ca să avem o forță pozitivă care să învingă forța negativă și forța negativă ar trebui să crească forța pozitivă.

Astfel, revelarea forței răului continuă la o persoană, obligând forța pozitivă să atingă un nivel numit Creatorul. Asta este, de fapt, ceea ce Avraam a descoperit și a început să explice și să disemineze atitudinea sa față de natură, misiunea omului, scopul vieții.

Totuși, foarte puțini au fost de acord cu el, de fapt, au fost doar câteva mii de persoane în vechiul Babilon.  El i-a separat de toți ceilalți oameni care aveau propriile lor  și înclinații, și a început să-i învețe. Astfel, fiecare grup a urmat propria sa cale.

Din ”scurte povestiri”, kab.tv, 15.10.2014

Subtilitățile cooperării reciproce între părțile sufletului comun

Tora, Leviticul (Aharei): ”Goliciunea surorii tale, fiica tatălui tău sau fiica mamei tale, născută în casă sau în afara casei, să nu o descoperi”.

Este problema unui sistem de cooperare între părțile masculin și feminin ale vasului general (Kli).

Fiecare parte a vasului de primire este un atribut feminin. Atributul masculin este atributul de dăruire care nu se poate conecta la atributul feminin (dorința de primire) dacă cele două provin din conexiuni incorecte între ele.

Astfel, interdicția de ”Goliciunea surorii tale…să nu o descoperi” face referire la faptul că este imposibil pentru cele două părți să se conecteze atunci când nu există Lumină de Hassadim. Pe scurt, este vorba despre acoperire, îmbrăcăminte pe Lumina de Hochma.

Cel puțin douăzeci de atribute ale fiecărei Lumini și numele lor sunt clarificate în Talmudul celor zece Sfirot (Studiul celor zece Sfirot) deoarece asta este foarte dificil de explicat. Totuși, trebuie să înțelegem că suntem în această lume doar în scopul de a munci asupra corectării sufletului.

Acum, la nivelul actual al evoluției noastre, suntem în sistemul numit această lume și trebuie să existăm în el un anumit timp și să efectuăm anumite acțiuni, și să trecem apoi la altceva.

Tora vorbește doar despre corectările pe care trebuie să le îndeplinim fiind la nivelul acestei lumi, când ne simțim în interiorul unui corp, prin mijloace corporale. Tora nu vorbește de restul ocolului imens pe care trebuie să-l traversăm, nici de alte părți ale drumului nostru.

Atunci când vorbim despre această lume sau de lumea noastră, ne referim la starea noastră actuală și la ceea ce gândim și simțim acum. Aceasta se datorează lumii noastre care este o anumită condiție. Suntem plasați într-un anumit bloc care a fost spart în timp, spațiu, mișcare și așa mai departe și trebuie să efectuăm anumite acțiuni asupra noastră în timp ce trăim în el.

Din kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 19.03.2014

 

Potopul și alte catastrofe naturale

Tora vorbește despre ceea ce se întâmplă la nivel spiritual dar, personajele sale au fost cabaliști și au existat cu adevărat. Tora nu vorbește decât despre intrarea unei persoane în lumea spirituală. Ea nu descrie fenomene și evenimente din viața fizică, ci numai drumul intern al unei persoane pentru a ajunge la Creator.

În acest sens, Adam și Noe au fost persoane reale care au trăit pe Pământ, au învățat oamenii în școlile lor cabalistice, și i-a numit copiii lor sau descendenți. Deoarece evenimentele descrise în Tora s-au petrecut la nivel spiritual, este imposibil de spus că toate s-au petrecut în viața fizică.

De exemplu, a existat cu adevărat un potop? Timp de mii de ani de dezvoltare umană s-au întâmplat, cu adevărat, tot toiul de catastrofe naturale. Dar, povestea potopului vorbește despre cele două caracteristici cu privire la forța mare a apei, o caracteristică bună de dăruire pe care apa o simbolizează (partea dreaptă) și o forță rea a apei care îneacă, distruge, provoacă tsunami și așa mai departe (partea stângă).

Povestea lui Noe este specifică acestui subiect și nu cu privire la o catastrofă naturală mondială în lumea noastră.

Tora vorbește despre modul în care o persoană înțelege în ce mod trebuie să se ridice deasupra caracteristicii de judecată, puterea care există în apă și, printr-un soi de relație cu această putere, poate să se realizeze pe sine corect în interiorul acesteia. Ea trebuie să construiască o arcă, mediul corect închis în care caracteristicile apei vor fi bune pentru ea, și nu nemiloase sau mortale.

La nivelul său contemporan de cunoaștere cu privire la sistemul de conducere, Noe a făcut o descoperire formidabilă pentru generațiile viitoare de cabaliști, arătând cum este posibil să se treacă de la forțele naturale violente, puternice și amenințătoare spre cele bune și folositoare.

Asta pentru că, înainte de Noe, oamenii erau neputincioși în fața naturii precum copiii mici. Și, metoda sa a permis să îmblânzească forța amenințătoare a naturii. Astfel, nivelul lui Noe a fost necesar pe drumul omenirii spre realizarea și controlul întregului sistem de conducere.

Din kab.tv, ”Scurte povestiri”, 15.10.2014

Ebola este imaginea oglindă a stării societății

Întrebare: Comportamentul virusului Ebola, agresivitatea sa, cruzimea sa, posibilitatea de a se instala în interiorul unei persoane și să o ucidă în interior, reflectă societatea umană contemporană ca într-o oglindă. Se pare că răspândirea virusului mortal pe continente este o consecință a creșterii violenței în rândul oamenilor?

Răspuns: Desigur, lucrurile sunt legate. Perturbând echilibrul pe plan uman, îl proiectăm la nivelurile inferioare, provocând un dezechilibru în corp.

Pare numai că trupurile noastre există separat. Dar, de fapt, el plutește în general în supa generală și starea sa internă este aceeași ca în supa exterioară. Existăm în interiorul unui sistem care nu ne percepe ca organisme distincte.

Comentariu: Nici o frontieră nu poate opri virusul Ebola. Dacă acum, epidemia a apărut în Liberia și în alte țări din Africa de Est, asta nu înseamnă că va rămâne acolo. Se înțelege că întreaga omenire este un singur corp dar noi nu înțelegem acest lucru.

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut că s-a trezit prea târziu pentru a lupta împotriva virusului, numai după ce a trecut dincolo de granițele Africii și brusc, a devenit o problemă mondială. În timp ce făcea ravagii în Africa, nimeni nu s-a îngrijorat dar, când a ajuns în Statele Unite și în Spania, oamenii au inceput să strige și s-a făcut remarcată. Se pare că epidemia se află deja la o scară catastrofală.

Răspuns: Noi credem că epidemia are originea în Africa, datorită nivelului scazut al vieții. Dar, motivul este că neglijăm aceste țări, nu ne ocupăm de ele, și nu le acceptăm ca făcând parte din familia noastră. Neglijența noastră a condus la o epidemie acolo și apoi, va veni la noi.

Întrebare: Deci, se pare că punctul slab, ceea ce neglijăm în societatea noastră umană, devine un focar convenabil de infecție, unde poate penetra și începe să se propage în tot corpul? Ca și cum ne-am răni la un deget la picior producând o inflamație, și nu acordăm atenție la asta, până ce se răspândește mai mult?

Răspuns: Putem chiar să facem un calcul pur pragmatic, cât ne va costa asta acum pentru a combate epidemia viruslui Ebola, în raport cu cât de mult am petrecut pentru a stabili un echilibru minim și a ridica țările africane la nivelul tuturor celorlalte.

Din kab.tv, ”o nouă viață”, 19.10.2014

 

Bilete de cinema în loc de pâine

Întrebare: Ce se întâmplă cu o persoană atunci când intră în cinematograf și este impresionată de atmosfera sa deosebită? Unde se duc gândurile sale cotidiene și grijile sale?

Răspuns: Este un fapt cunoscut că peștii mari îi mănâncă pe cei mici. Deci, dacă o persoană care privește evenimentele pe scenă, dă dovadă de o mai mare emoție decât toate celelalte emoții ale sale, atunci uită toate grijile sale.

În timpul marii depresii din Statele Unite în timpul anilor 1930, oamenii au cumpărat bilete de cinema în loc de pâine. Filmul a fost mai important decât hrana, pentru că le-a provocat mari emoții. Ei au uitat de sine în timpul filmului și nu au avut nevoie de pâine.

Întrebare: De ce este atât de important pentru o persoană să uite de sine câteva ore?

Răspuns: Asta le dă o satisfacție nelimitată. Pâinea poate să le umple stomacul dar, în timp ce mănâncă, persoana va înghiți fiecare bucată cu lacrimi, cu suferință, deoarece este săracă și nefericită. În acest fel, nu scapă de dificultățile și problemele pe care viața le aduce. Ea se neliniștește pentru familia sa, soțul său, copiii săi și vede cât este de neputincioasă și slabă.

Dar, atunci când merge la cinema și experimentează viața unui rege la un castel, care este atât de îndepărtat de viața sa, este pregătită să plătească pentru această experiență. Ea se identifică cu actorii și se simte ca egala lor. Ea petrece două ore într-o lume magică. Devorat de performanță, publicul încetează să mai existe; el devine un burete care absoarbe tot ceea ce se întâmplă pe scenă.

Întrebare: Dar, unde merge propria sa viață în timpul acestor două ore?

Răspuns: Propria sa viață dispare, și ea simte ca și cum ar exista într-un vis minunat. În realitate, viața noastră actuală este, de asemenea, un vis…Dar, asta este o altă poveste.

Din kab.tv, ”O viață Nouă”, 22.05.2014

 

O cerere pentru o soluție

Întrebare: Într-un mare grup, un grup de zece ajută prietenii, au grijă unul de altul și se susțin reciproc în studiul lor și în diseminare dar, pe de altă parte, asta înlocuiește un pic atitudinea față de grup și creează o anumită formare egoistă în interiorul grupului. Există concurență între grupurile de zece. Cum putem rezolva acest dualism într-un mare grup?

Răspuns: Este o stare foarte bună, dar încă nu am experimentat-o de ajuns, este deci dificil a răspunde la această întrebare. Poate că avem nevoie să ne organizăm într-o manieră nouă și să creăm un alt tip de conexiune între noi.

Este mai ușor să se interacționeze într-un grup mic. Dar, ce putem face într-un grup mare unde, fără îndoială, o sută de oameni se împart în grupuri de zece? Trebuie să existe o conexiune, între ei, de asemenea.

Când asta se întâmplă într-un sistem comun, fiind într-o singură rețea comună, ”Fiecare este, practic, nimic”. Doar cei zece sunt un Minian. Un Minian se traduce din ebraică prin ”a calcula” (de la cuvântul Mune). Cu alte cuvinte, numărătoarea începe cu zece.

În sistemul spiritual, un grup de zece reprezintă o unitate, un nod care conține zece persoane. Dar ele nu sunt un nod, ci un Minian până ce ele se unesc ca un singur om cu o singură inimă. Minian este o unitate simplă, zece regrupați ca unul singur.

Cei zece trebuie să se conecteze unii cu ceilalți ca o ierarhie: mai întâi, zece persoane se conectează ca unul singur și, la nivelul următor, zece grupuri se conectează ca un singur grup, etc.

Asta nu a existat niciodată înainte în lume. Și trebuie să avansăm treptat, pe măsură ce învățăm din experiență. Și am da un exemplu de sus.

Deci, problema rămâne. Vreau ca fiecare să simtă că asta este o problemă deschisă și că noi nu știm ce să facem, pentru că acest lucru este de fapt, un fel de cerere pentru o soluție.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala, 08.10.2014, Scrierile lui Rabash

 

Jocul Creatorului

Întrebare: Pot exista acele stări când suntem atât de integrați în grup, venim la lecții și menținem conexiunea cu prietenii, ca și cum totul ar fi în interiorul nostru și nu ar exista nici o forță externă, Creatorul. Se pune întrebarea, dacă această forță există în exterior sau noi o construim singuri?

Răspuns: Creatorul se joacă cu noi. Vă oferă, precum copiilor mici, ocazia de a vă arăta ce sunteți, faptul de a fi independent, plin de înțelegere, isteț și curajos.

Trebuie să vă opriți la timp. Nu poate exista avansare, doar dacă El vă trage, vă poartă pe aripile Sale, vă trage înainte sau vă împinge din spate.

Nu avem motor! Motorul nu este în noi, și combustibilul vine de la El. Noi nu dispunem de asta! Este făcut intenționat pentru a ni se arăta mai târziu la ce distanță am ajuns.

Trebuie să echilibrăm totul, și să nu ne plângem că nu avem nimic. Nu suntem nimeni și nu avem nimic, adică suntem ca o cârpă în picioare sau o grămadă de mecanisme sparte. Nu, asta trebuie să se găsească la mijloc, undeva între cele două.

În fiecare moment al existenței noastre, trebuie să simțim necesitatea forței superioare: necesitatea de a recunoaște binele și răul, necesitatea de a face diferența între ele, necesitatea unei alegeri corecte pentru direcția mișcării spre înainte.

Așa cum a explicat Baal HaSulam, trebuie să mergem corect înainte, exact în linia de mijloc. Asta înseamnă că, fără o conexiune la nivelul următor, la linia superioară, o categorie superioară, nu sunteți capabili de a face ceva.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, Lecția 2, 19.09.2014