Simt o mare bucurie în faptul că acum, cei mai mulți dintre studenții mei din lume încep să înțeleagă și să simtă că lumea spirituală se descoperă în conexiunea dintre noi.

Deși am studiat sistemul spiritual timp de mulți ani și, în ciuda acestui lucru, inima nu vrea să audă despre spargerea Kli-ului sufletului colectiv, coborârea sa și căderea sa în această lume, divizarea într-o mulțime de oameni, expansiunea Kli-ului, distanța egală de la centru la perifere peste tot pe Pământ și creșterea ego-ului.

În general, este nevoie de o lungă perioadă de timp și numeroși ani trec înainte ca inima să înțeleagă și să realizeze că ceva nu merge bine și va răspunde apoi problemelor cu conexiune, cu unitate.

Din momentul în care persoana începe să audă asta, ea intră pe cale spre obiectivul creației și va merge înainte cu o rată constantă de creștere, acumulând experiență și regrupând părțile îndepărtate, dispersate și sfărâmate ale sufletului său. Ea știe deja că totul este concentrat doar în grupul său de zece, într-o sută, o mie și că lumea superioară, Creatorul și finalizarea și scopul creației se găsesc exact în acest loc.

Și ea se întoarce automat spre grup, indiferent ce se întâmplă, este un semn că ea stă ferm pe ambele picioare și face față obiectivului în mod corect. Sper că rezultatele convenției noastre vor deveni un sentiment ca acesta pentru mulți dintre cei care sunt aici și cei care sunt cu noi în întreaga lume.

Este punctul de plecare cel mai dificil pentru numărătoarea inversă. Nimeni, nicăieri, nu a fost în măsură să realizeze asta. Mulți au încercat să o facă prin tot soiul de condiții timp de mii de ani, dar numai câțiva oameni au reușit, chiar dacă oamenii erau pregătiți să sacrifice totul de dragul acestui lucru.

Astfel, o abordare progresivă, recunoașterea și descoperirea punctului de plecare și investirea multor eforturi au cerut o muncă subtilă și continuă.

Mi se pare că asistăm la începutul său. Senzația că totul începe și se termină cu contactul, conexiunea în grup, că totul este determinat acolo și că în afară de asta nu este nimic, ne va arăta mai târziu cum funcționează în lume, și modul de a gestiona natura grație unificării noastre. Pentru că noi ridicăm MAN, dorința noastră de conexiune, unitate și corectare.

Lumea va progresa atunci spre armonie, unitate, fericire și împlinirea legii echivalenței de formă în același ritm ca noi. În această tranziție de la ”mine”, aspirația spre Creator pe care o imaginez, spre noi, unde, în interiorul acestui noi se află un singur întreg unic, în interiorul acestui noi separat, se dezvăluie forța generală de conexiune numită Creator.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a doua zi”, Lecția 4, 20.09.2014

Filed under: Congrese, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Dacă grupul simte întuneric, este bine să utilizăm ego-ul, ceea ce înseamnă gelozie, dorință și onoare cu privire la unitate și conexiune?

Răspuns: Fiecare nivel de întuneric este numit ceva complet diferit. Întunericul poate fi o lipsă de a obține ceva, și ar putea să fie o lipsă a capacității de a acționa, a fi neputincios, sau dimpotrivă: eu sunt recunoscător pentru acest întuneric în care pot acționa în ”credință deasupra rațiunii”, și așa mai departe.

Comentariu: Eu văd că nu pot să mă ridic deasupra mea, să găsesc o legătură cu prietenii, și sentimentul că o singură putere ne conduce. Nu am altă alegere decât ego-ul, și încep să muncesc cu ajutorul său pentru ca prietenii să se includă unul în celălalt.

Răspuns: Aici, este necesar să existe o enormă rugăciune de mulțumire Creatorului că El vă oferă posibilitatea de a face ceva într-o stare de întuneric ca asta.

Este prima acțiune corectă. În cazul în care, cel puțin, aveți un fel de oportunitate de a face ceva corect, imediat trebuie să mulțumiți Creatorului. Apoi, puteți intra în contact cu El. Nu va fi destul de evident și clar, dar va fi un contact.

Vi s-a dat posibilitatea să vă întoarceți la Creator în mod corect și să-I multumiți, pentru a vă întoarce spre El cu o cerere pentru a ajuta prietenii, și totul va fi deja în lanț.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a treia zi”, 21.09.2014, Lecția 6

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Este conexiunea dintre teamă și iubire una de teamă (venerație) pentru Creator? Sau este un sentiment nou care, pentru moment, nu este revelat în lumea noastră?

Răspuns: Nu vorbim aici despre ceea ce se dezvăluie în lumea noastră, ceea ce înseamnă în dorințele egoiste. Din moment ce nu există nimic în ele, doar teama animală pentru existența lor corporală și iubirea pentru plăceri care umplu existența lor animală.

Nu vorbim deloc despre ceea ce simțim în corpul animal, dar încercăm să ne imaginăm existând în dăruire unde două atribute domnesc: iubirea și venerația. Ne gândim doar la ceea ce se petrece în afara noastră, adică referitor la ceea ce ne conduce spre exterior la ceilalți și prin ei, spre Creator, spre atributul general de iubire și dăruire.

Întrebare: De ce nu simțim această teamă plină de respect despre care vorbiți?

Răspuns: Este un semn că nu ați trecut încă prin discernămintele necesare progresului vostru.

Atunci când o persoană este preocupată de ceva, este agitată și îngrijorată, apare în ea sentimentul că investește forțe și nu primește ce ar trebui. Și apoi, ea începe să gândească: ”Ce se întâmplă? Ar trebui să se întâmple, dar nu funcționează”.

Am studiat atât de mulți ani, ani de muncă asupra mea, făcând multă diseminare. Am făcut atât de mult. Ce nu am terminat încă? Unde am făcut erori? De ce nu văd progres? Și ar putea fi faptul că progresul, asta este ceea ce nu văd !? Dar, am nevoie să știu asta. Înseamnă că există o cerere care apare la o persoană dar asta apare conform eforturilor.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”prima zi”, Lecția 2, 19.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Noi spunem mereu: ”Nu există nimeni în afară de El” și folosim asta peste tot ca o reclamă. Dacă, de exemplu, cineva m-a rănit sau m-a enervat, reacționez în consecință, dar apoi îmi amintesc: ”Oh, dar asta vine de la Creator. Ei bine, deoarece este de la El, atunci este bine”.

Cum putem ajunge la o astfel de stare când reacționez față de un prieten cu aceeași venerație ca și față de Creator: ”Oh, dar este prietenul meu!”

Răspuns: Este incorect. Nu putem ajunge la Creator și de aceea spuneți: ”Oh, de acord”, asigurându-vă și acceptând tot ceea ce se întâmplă. Asta este automulțumire, cum se spune ”Opium pentru mase”.

În realitate, trebuie să atingem absolutul perfect. Când înțelegeți cu adevărat, simțiți și ajungeți la Creator, acordul vostru cu El va dobândi o forță reală. Până atunci, veți continua să vă consolați cu ”Nu este nimic de făcut. Creatorul este…” Așa cum este scris în polițele de asigurare: ”Lovit de fulger. Nu se putea face nimic. Cine este de vină? Este vorba despre o forță exterioară.”

Întrebare: Poate există o lipsă de analiză aici?

Răspuns: Este vorba despre o lipsă de realizare! Nu este o problemă de gândire, ci a organelor de realizare, a Kelim (vase). O reacție corectă este necesară.

Întâi și înainte de toate, trebuie să cerem ca ceea ce se întâmplă să devină clar. Cereți și nu fiți pur și simplu de acord deoarece, grație acestui lucru, explicați tot ceea ce El face cu voi. El vrea să vă provoace la un sentiment serios reciproc, o clarificare, dar preventiv, sunteți de acord: ”Nu, nu, nu este nevoie de acest lucru; totul este bine”.

Cereți explicații Creatorului!

Din Congresul de la Sankt Petersburg, ”a treia zi”, Lecția 6, 21.09.2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum putem construi corect dorința de ”a primi pentru a dărui”?

Răspuns: A primi pentru a dărui este un lucru incredibil de dificil și nu este cazul să ne gândim la asta pentru moment. Prima noastră sarcină este de a ne ridica deasupra ego-ului. Și trebuie să folosim ego-ul nostru și beneficiul ”pentru a dărui”, asta este o ”sarcină dificilă”.

Comentariu: Dar, a părăsi propria sa natură nu este mai puțin decât o ”sarcină dificilă”.

Răspuns: Nu, este mult mai ușor. Totul începe cu o persoană care se anulează în fața grupului. Creșterea și acumularea importanței obiectivului, nivelul numit Lo Lishma (nu pentru numele Său) vine atunci când este încă în ego dar treptat, ea progresează de aici.

A părăsi ego-ul este numit Machsom (barieră), o limită condiționată între două lumi, fizică și spirituală. În plus, o persoană începe să urce la nivelul ”dăruire pentru dăruire”, să ajungă la nivelul cinci maxim și doar mai târziu, nivelul ”primire în vederea dăruirii”.

Întrebare: Și, dacă nu am dorința de a fi integrat în ceilalți, ce se întâmplă atunci?

Răspuns: Nimeni nu are această dorință. Dar necesitatea îl obligă. Dacă doriți să atingeți scopul vieții trebuie să treceți prin toate astea și dacă nu, veți avea nevoie să prin asta împotriva voinței. La început, nu doriți să munciți împotriva ego-ului, sunteți o persoană în perfectă stare de sănătate. Dar importanța scopului vă obligă să începeți să munciți împotriva lui.

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a treia zi”, Lecția 5, 21.09.2014

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În timpul atelierelor am atins o astfel de legătură în grupul de zece încât apare o întrebare. Ce putem face? Ce putem adăuga?

Răspuns: Cred că este imposibil să fim mai aproape din propria voință. Am cunoscut limita apropierii pe cont propriu și acum avem nevoie să atragem Creatorul în asta.

Am trecut printr-o etapă de sentiment și am înțeles ce înseamnă să fii un întreg într-o anumită măsură, și acum avem nevoie să învățăm ce este forța superioară, să încercăm să simțim, să intrăm și să ne topim în întregul zece astfel ca el să domnească peste noi. Când ne scufundăm complet acolo, vom găsi legătura dintre noi.

Întrebare: Ce înseamnă să atragem forța superioară? Este ea în gânduri sau în acțiuni?

Răspuns: În mod colectiv, trebuie să ne imaginăm ca existând în proprietatea de dăruire completă, care ne conduce, ne învăluie și ne guvernează. Apropiindu-mă de prietenul meu și dorind să mă includ în el, mă pregătesc pentru Creator să vină la mine. Asta trebuie să fie clar în sentiment, nu în acțiune.

Din congresul de la Sankt Petersburg, 21.09.2014, Lecția 5

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Atunci când încercăm să măsurăm dorința unui prieten prin noi înșine, să intrăm în el, o forță de opoziție începe să funcționeze în interiorul nostru. De unde vine a doua forță de echilibrare care ne va ajuta să ”intrăm în prieten”? Ce ne lipsește?

Răspuns: O forță străină externă este necesară pentru a lovi ego-ul nostru. Vedem că nu suntem consolidați în inimile noastre. Este imposibil să răzuim membrana inimii. Acest sac plin de sânge fierbe și bate în noi, măsurând în fiecare secundă a vieții care ne rămâne și nu putem face nimic cu asta. Ceea ce se cere este o forță exterioară care va uni inimile noastre.

Este posibil să o avem prin intenția corectă, studiind sursele reale cabalistice ale Baal HaSulam și Rabash. Deci, constant trebuie să încercăm, să încercăm, și să încercăm să o facem. Nu este altă cale.

Voi trebuie să încercați împreună să anulați zidul de fier care există între voi. Simțiți cât separă inimile voastre. Deci, încercați să-l străpungeți!

Din congresul de la Sankt Petersburg, ”a treia zi”, 21.09.2014, Lecția 5

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Așa cum este scris: ”Nu este nimeni în afară de El”. Întreaga noastră muncă este concentrată pe acest lucru. În fiecare din acțiunile mele, senzațiile mele, dorințele mele, gândurile mele, eu vreau să-L revelez, pe El care îmi trimite toate astea.

El este organizatorul, Cel care acționează autentic. De fapt, orice aș face El o face prin mine, și trebuie să descopăr cum muncește El în interiorul meu, cum forța superioară, Creatorul, acționează ca un ”derivat” în ființa creată.

Ajungând la asta, ating adeziunea. Prin experiența acțiunii, sunt de acord cu ceea ce Creatorul face prin mine și apoi devin un întreg cu El.

Pe drumul adeziunii, trec prin multă rezistență, sunt trimis în ascundere și în diferite forme. Asta îmi permite, în cele mai mici detalii, să mă aduc în conformitate cu Creatorul, să fuzionez cu El, să ader la un punct în care nu simt nici chiar pe Cel care produce gândurile mele, acțiunile mele, dorințele mele, ci eu, eu însumi, ca și cum eram înainte de creația Sa; toate astea pentru că sunt în adeziune cu Creatorul și că Îl cunosc.

Din kab.tv, ”Viață nouă”, 05.10.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Animalul nu este o Ființa Umană.

Animalul, spre deosebire de om, trăiește în conformitate cu legile naturii, dar în natură nu se acceptă să ucizi pe cineva pentru profit și de dragul profitului. Animalele, în general, sunt mult mai liniștite decât majoritatea oamenilor, cred. Apropo, animalele preferă să nu aibă de a face cu „rege al naturii.”

Povești de groază care se spun despre lup (la fel ca tigrul) sunt impodobite cu fantezie de persoane inactive și puţine dintre aceste poveşti contin ceva adevăr.

O haită de lupi, înnebuniți de foame, în anumite situații, poate ataca oamenii, chiar și adulții care sunt înarmaţi; se mai poate întâmpla ca lupii să ucida și să mănânce un om, dar în orice caz, amenințările lupilor în țările în care populația de lupi este mare, nu este la fel de mare cum de multe ori ne imaginăm.

Un lup singuratic rareori atacă un adult, chiar si unul înarmat doar cu un ciomag; acest comportament poate fi cauzat numai de circumstanțe speciale, cum ar fi un lup turbat sau o femelă lup care se teme pentru puii ei. (Alfred E. Brehm, Viaţa Brehm a  Animalelor)Un animal nu este cu siguranță un om. Animalele nu sunt capabile de următoarele:

„Cu un profit adecvat, capitalul este foarte îndrăzneț.Un anumit 10 la suta îi va asigura loc de muncă  oriunde; 20 la suta sigur va produce aviditate; 50 la suta, va produce obrăznicie.; 100 la suta. va fi gata să calce în picioare toate legile omenești; 300 la sută… acolo nu este o crimă la care se va sfii, nici un risc pe care nu şi-l va asuma , va profita şi de șansa ca proprietarul său să fie spânzurat. „(Thomas Joseph Dunning)

O imagine ireală este în fața noastră. Omul, cel mai înalt grad al naturii, se comportă mult mai rău decât animalele. De ce intelectul, de care un om este atât de mândru, aduce mult mai mult rău decât bine? De ce este omul capabil să facă astfel de lucruri inimaginabile pentru propria sa natură?

Și nu sta această creatură pe partea de sus a dezvoltării naturii? Pare, cel puțin ilogic. Cum ar putea el, care este capabil să distrugă milioane din cei ca el,să fie deasupra tuturor? Cum s-a întâmplat că „regele naturii”, este capabil de unele idei iluzorii de a distruge nu numai pe alții, dar chiar pe el însuși?

Și, în același timp.

Cum se poate acest lucru toate fi combinat cu idealuri, cultură, artă, principii morale înalte şi intelect puternic?

Filed under: Israel, Surse Cabaliste | Add Comment/Ask Question→

Din  cartea “ Secretul esenţial al evreilor “, M. Brushtein

Postulatele teoriei integralităţii

Toate dorințele și gândurile noastre sunt îndreptate într-o direcție – modul de utilizare a lumii pentru avantajul propriu .

Pentru moment , oamenii sunt doar animale dezvoltate , doar cu puțin înaintea celorlalte animale .

Nu există nici o creatură mai opusă Naturii decât ființa umană . Spre deosebire de alte creaturi , ea însăși îşi face rău continuu .

Dezvoltarea umană nu se oprește nicio clipă: din generație în generație , de la an la an , și de la o zi la alta . Omul este cununa  naturii , dar până acum doar în potențial.

Filed under: Israel, Surse Cabaliste | Add Comment/Ask Question→