Ştiinţa lumii noastre este în permanentă evoluţie, trebuie să continuăm să o corectăm şi să o ameliorăm fără a întrerupe căutarea.

Ceea ce pare a fi evident astăzi, încetează să mai fie mâine indiscutabil şi este posibil că, tot ceea ce a fost considerat benefic astăzi, mâine va fi dăunător. Dorinţa noastră se schimbă constant şi trebuie să descoperim o nouă ştiinţă în ea.

Şi, deoarece dorinţa de a primi plăcere se poate transforma în contrariul său, pe o bază cotidiană, atunci lucrurile utile pot deveni nefolositoare. Mai mult, funcţionând graţie dorinţei noastre egoiste, folosim toate descoperirile care au fost făcute în natură în propriul nostru interes – avantaj , deci rezultatele evoluţiei ştiinţei ne afectează.

Cu alte cuvinte, am utilizat-o mereu în rău. Şi vedem că ştiinţa se dezvoltă în principal pentru că avem nevoie de ea pentru război şi distrugere mutuală. Dacă nu este pentru asta, nu am continua să evoluăm deloc.

Toate descoperirile ştiinţifice minunate sunt utilizate pentru a servi egoismului nostru.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 21.10.2010, “Înţelepciunea lui Israel în raport cu ştinţa”

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Omenirea se îndepărtează mai mult de natură în timp ce evoluează, pierzând ultimele urme de percepţie a legilor acestui unic mecanism. Ce se va întâmpla?

Răspuns: Contrar nivelului vorbitor, nivelul animal nu evoluează prin achiziţionarea unei minţi sau a unui sentiment nou de la sine. Nu, trebuie să fim atenţi la acest lucru. Înţelepţii spun că naţiunile lumii vor purta copiii lui Israel pe umerii lor şi-i vor aduce în locul unde ei vor construi Templul. Asta înseamnă că este problema AHP de a se alătura GE şi nu este alt mijloc de a se alătura GE.

Prin urmare, este spus că naţiunile lumii vor învăţa Tora toate o dată. Ele nu au puterea să clarifice lucrurile şi este singura modalitate să se alăture GE. Asta nu înseamnă că soarta lor în lumea noastră este să participe pasiv, dar ei vor fi pasivi în spiritualitate. Acesta este modul în care vor munci. Noi avem intenţia şi ei o realizează.

De fapt, este dificil să ne imaginăm modul în care toate persoanele din lume vor ajunge la Creator, mai ales atunci când descendenţii copiilor lui Israel nu o vor. Nu luăm în considerare şi nu înţelegem că, corecţia lor va avea loc toată o dată. Momentul în care veţi învăţa să ridicaţi cererea lor (MAN) la nivelul vostru şi plecând de acolo, spre partea superioară AVI, spre Creator, atunci, în acel moment, ei vor primi Lumina prin voi şi imediat, totul va fi bine pentru ei. Ei nu au nevoie să deschidă drumul ei înşişi. În schimb, Lumina va dezvolta în ei sistemul emoţional şi mental ce are ca scop să fie din ce în ce mai dependenţi de noi.

Este vorba, de fapt, de ceea ce va fi revelat în înţelegerea lor şi realizarea lor: necesitatea de a depinde de copiii lui Israel. De asemenea, noi vom descoperi în înţelegerea noastră şi în realizarea noastră că trebuie să fim mai dependenţi de conexiunea cu grupul şi cu Creatorul.

Astfel, lumea întreagă, în afară de noi, va fi corectată uşor printr-o conexiune relativ pasivă în ateliere şi alte evenimente. Este suficient. Noi suntem cei care trebuie să facă munca serioasă.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 29.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Baal Hasulam, “esenţa religiei şi scopul său”: de fapt, cu cât un fruct va fi mai dulce la final, cu atât va fi mai amar şi respingător în etapele sale de dezvoltate. Şi, este acelaşi lucru pentru fiinţele vii şi pentru fiinţele vorbitoare. Deoarece animalul care nu are multă raţiune la finalul creşterii sale nu are atât de multe defecte în timpul dezvoltării sale. În timp ce omul, a cărui raţiune este mare la finalul dezvoltării sale, arată jult mai multe defecte în timpul creşterii sale. Pentru că, putem numi un viţel de o zi un “taur” , adică el are forţa de a se ţine pe picioarele sale şi de a merge şi înţelepciunea de a se feri de obstacolele din drumul său.

Dar, un copil de o zi nu arată nicio inteligenţă.

Iată că noi am clarificat căile Providenţei Sale în această lume, care este o Ghidare intenţionată. Atributul binelui este aparent decât atunci când  creatura atinge forma finală de maturitate. Mai mult, ea mai degrabă o formă de corupţie în ochii celor care privesc. Astfel, putem concluziona că, Creatorul dăruieşte numai bine creaturilor Sale, dar binele vine printr-o Ghidare intenţionată.

Mai întâi, trebuie să fie clar că suntem într-un proces evolutiv. Asta vedem în lume. Mai mult, este clar că, deşi evoluţia noastră conduce la cele mai bune stări, procesul de obţinere poate implica probleme şi ele ne împing, cu adevărat, să ne dezvoltăm. De asemenea, vedem asta în natura vegetală şi animală.

Vedem totul de-a lungul drumului sub forma unor presiuni diferite din toate părţile, perturbări, decepţii, griji, dar aşa are loc procesul evoluţiei. Baal HaSulam dă exemplul unui fruct care mai întâi este amar, apoi devine dulce când este la maturitate. Este acelaşi lucru cu o persoană care este născută neputincioasă şi fără raţiune şi apoi se dezcoltă deasupra nivelului animal.

Asta arată că, fazele pe care le traversăm de-a lungul drumului de dezvoltare sunt în opoziţie cu ceea ce ne aşteaptă la final, atunci când vom atinge obiectivul. Prin urmare, Baal HaSulam spune că nu există mai înţelept decât cel experimentat. Şi, această experienţă înţeleaptă este un cabalist care a traversat, deja, toate fazele de dezvoltare şi a atins forma sa completă. Doar aceste persoane pot să ne spună ceea ce se întâmplă pe această cale.

Astfel, noi înţelegem răspunsul la problema principală a dezvoltării noastre: Cum putem să fim siguri că Creatorul este binele absolut? Deoarece El precede tot şi nu are nevoie de nimeni. În acest caz, dacă El controlează şi conduce lumea şi face tot, dacă nu este nimeni în afară de El, atunci cum este posibil ca noi să suferim? Pentru ce toate fiinţele create şi lumea întreagă suferă, deşi Creatorul oferă tot ceea ce este mai bun?

Răspunsul este că, noi suntem sub o îndrumare utilă care ne conduce la scop prin suferinţe, deoarece altfel nu am fi capabili să avansăm. Când vom atinge scopul, vom atinge starea corectă care este, efectiv, atinsă la final şi nu la început, nici la mijloc de drum. Mai mult decât atât, fazele acestui drum sunt efectiv destinate să deruteze şi să ne înşele, prin ascunderea rezultatului final.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala, 29.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: În ce mod trebuie să se exprime conexiunea cu tine pentru cei care sunt în spatele ecranului?

Răspuns: Relaţia cu mine trebuie să fie exprimată prin ceea ce voi îmi scrieţi, întrebări serioase specifice cu privire la lecţii, nu elaborate, ci cu intenţie. Eu voi răspunde prin scris sau verbal.

De fapt, comunicarea se produce când noi facem ceva împreună. Porţia de cunoştinţe pe care o primiţi de la mine în fiecare zi nu este considerată conexiune. Conexiunea este atunci când noi facem, realizăm ceva nou, împreună. Dacă eu predau înţelepciunea Cabala sau educaţia integrală şi voi studiaţi acest lucru, atunci există o legătură între noi.

Conexiunea este posibilă atunci când voi sunteţi similari cu mine. Noi ştim că uniunea dintre două obiecte nu se produce decât în măsura similitudinii proprietăţilor lor. Şi ce similitudine poate exista între noi, dacă eu sunt profesor şi voi sunteţi elevii mei? Ce similitudine poate exista între creatură şi Creator, dacă Creatorul dăruieşte şi fiinţa creată nu face decât să primească? Ce puteţi da voi în schimb? Unitatea cu mine. Şi cum este posibil? Dacă acţionaţi în acelaşi mod cu mine. Doar aşa! Şi cum puteţi să acţionaţi? Să mă învăţaţi aşa cum vă învaţ eu? Nu, să învăţaţi pe alţii, aşa cum v-am învaţat pe voi.

Prin urmare, nu poate exista o stare mai eficientă decât aceea a diseminării, altfel, nu procesaţi materialul. În lumea spirituală, cel care nu trece informaţia prin sine, se închide şi nu percepe nimic. Nu vă puteţi imagina ce parte infimă percepeţi din ceea ce eu vă dau, tocmai pentru că nu o transmiteţi, indiferent în ce formă.

Acei oameni care sunt implicaţi în traducerea sau prelucrarea lecţiilor sunt oamenii cei mai fericiţi pentru că ceea ce aud sau procesează ajunge, în cele din urmă, la cineva. Iar cei care nu fac asta, nu au altă cale de a ieşi din sine, ei sunt într-un impas.

Din discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Când este considerat cineva,  un student al profesorului său?

Răspuns: Un student este numit cineva care aderă la profesorul său (adică în mod interior) şi încearcă să “tragă” totul de la el. Ca un bebeluş care suge lapte de la mama lui, un student încearcă să aspire de la profesorul său tot ceea ce are şi să crească, adică să dezvolte tot ceea ce a primit. Nu este capabil să primească toate cunoştinţele, realizările şi sentimentele imediat, dar el poate obţine instrumentele pentru a dezvolta totul în el însuşi. La urma urmei, un copil care primeşte lapte de la mama sa, nu-l digeră în interiorul lui, ci îl transformă în carne, muşchi şi os. El construieşte organismul său şi se dezvoltă. Acelaşi lucru se întâmplă aici.

Trebuie să înţelegem că primim de la un profesor ceea ce dorim să primim şi doar în forma şi în măsura în care facem eforturi. Noi nu auzim ce spune profesorul, auzim numai ceea ce dorim să auzim. Munca unui student este de a anula obstacolele sale psihologice şi de a începe să asculte profesorul. Cu alte cuvinte, munca unui student este anularea ego-ului său.

Din discuţie privind grupul şi diseminarea, 20.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Voi simţi mai puţină durere fizică dacă sunt pe calea “voi grăbi”?

Răspuns: O persoană încearcă să nu se gândească dacă va fi rănită personal sau nu, pe calea “eu voi grăbi”. Ea gândeşte în ce punct poate dărui. Totuşi, drumul “eu voi grăbi” este mai bun şi mult mai confortabil decât drumul “în timpul său” şi noi ar trebui să-l urmăm, deşi gândurile de profit nu pot fi considerate ca fiind pe calea “eu voi grăbi”.

Este ca şi cum m-aţi întreba: În ce bancă pot obţine un mai mare profit pentru investiţia mea? În banca egoistă sau în banca altruistă? În banca altruistă faceţi un miliard de dolari pentru fiecare dolar pe care-l investiţi dar, dacă doriţi să promiţi 100 miliarde de dolari după un an, vi se spune: Îmi pare rău, este o bancă altruistă! Toţi banii pe care i-aţi investit au trecut la noua construcţie, pentru a ajuta săracii, pentru clasele copiilor, pentru a repara casele celor care au nevoie.

 Începeţi să strigaţi: Dar, am investit ultimul meu dolar! Este adevărat, dar aţi investit într-o bancă altruistă, ce aşteptaţi ? Este adevărat că banca a avut un mare profit pentru voi şi aţi câştigat miliarde de dolari, dar primiţi totul ca un beneficiu altruist.

Dacă nu sunteţi mulţumit că dolarul vostru a dus la 100 miliarde de dolari după un an şi că toată suma a fost transferată la întreaga umanitate, atunci este problema voastră că nu vă simţiţi fericiţi. Dacă aţi percepe întreaga umanitate ca pe copiii voştri, imaginaţi-vă cât aţi fi de fericiţi că aţi reuşit să dăruiţi copiiilor voştri o enormă sumă de bani.

Întrebare: Dar, dacă mai avem de suferit, de ce ar trebui să studiem Cabala?

Răspuns: De ce suferim? Dacă avansez, toate obstacolele de-a lungul drumului nu sunt considerate ca un obstacol, ci sunt o rampă de lansare. Ca şi cum era în faţa mea şi, folosind-o, sar ca pe o rampă de lansare, pentru a merge foarte departe.

 Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala, 28.10.2013, Shamati 70, “Cu o mână puternică şi o furie mare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Atunci când muncim ca un grup unic, facem mari eforturi, dar ego-ul se relevă de fiecare dată, din nou şi ne separă. Ce ar trebui să facem? La urma urmei, ne împiedică să diseminăm în mod eficient.

Răspuns: Nu înţeleg cum poate sta ego-ul în calea voastră. Ce v-aţi face fără el? Existaţi datorită lui şi numai graţie lui puteţi să vă ridicaţi, deoarece el creşte şi se amplifică în interiorul vostru, în permanenţă. Numai ridicându-vă deasupra ego-ului puteţi creşte şi fără el, nu veţi realiza nimic. Creşterea sa este un semn evident al creşterii voastre.

Cum puteţi să vedeţi ego-ul în mod negativ? Este forţa care ne dezvoltă şi fără de care ar fi imposibil să fim răscoliţi. La urma urmei, puteţi fi tulburaţi şi zguduiţi de ego-ul vostru. Este foarte simplu!

Nu ar trebui să ne raportăm la ego în acest fel deoarece este natura noastră. Tot ceea ce Creatorul a creat, a fost creat în totală armonie. Atunci când toate cererile interne şi externe vor fi revelate, trebuie să înţelegem că este imposibil să facem un pas înainte fără ele! Mai mult, puteţi să le modificaţi în atribute opuse, pe loc. Este posibil.

Ego-ul se dezvoltă din ce în ce mai mult pe drumul spre realizarea noastră spirituală. În acelaşi timp, se dezvăluie progresiv prin stări teribile, sub forma unor forţe înfricoşătoare care sunt opuse Creatorului.

Astăzi, el se dezvăluie foarte puţin sub forma diferitelor impresii pozitive sau negative chiar şi fără nicio referire specifică. Totuşi, atunci când veţi avea un obiectiv mai precis, veţi dezvălui ego-ul vostru într-o manieră care poate părea ca şi cum iubitul sau copilul drag au fost răpiţi sub ochii voştri şi vieţile lor sunt ameninţate. Ce ai face atunci? Ce ai face?

Atunci când ego-ul vostru se relevă în acest mod, ca şi cum ar ucide mişcarea voastră fragilă spre Creator, va lua forme diferite. Acum, acesta este numai începutul.

Din discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Pentru ca omul să simtă că “şase sute de mii de iubitori credincioşi sunt gata să-i dea totul”, trebuie să fie, teoretic, pregătit să le ofere în acelaşi mod.

Una nu poate exista fără cealaltă. În garanţia reciprocă, folosim forţa Creatorului, forţa Luminii. Această forţă se manifestă conform conexiunii noastre în dăruirea reciprocă. Atunci când nu sunt pregătit să îţi dăruiesc şi când tu nu eşti pregătit să îmi dăruieşti mie, există un decalaj între noi. O conexiune se formează atunci când noi doi suntem pregătiţi pentru asta şi suntem în măsură să dăruim unul altuia, deoarece există un al treilea participant, Lumina, Creatorul.

El stabileşte o conexiune între noi indiferent de proprietăţile noastre opuse şi oferă fiecăruia lucrurile care-i lipsesc. Lumina ne dăruieşte şi, de aceea putem să ne conectăm şi să ne completăm reciproc, cu Lumina!

Dar, dacă aştept ca “şase sute de mii de iubitori credincioşi” să vină la mine, atunci nu-i voi vedea niciodată. Este scris că asta se cere de la toată lumea în acelaşi timp, deoarece garanţia reciprocă vine din conexiunea tuturor, de asemenea, cu Creatorul. El este garantul întregii noastre conexiuni.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala, 15.10.2010, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce putem face dacă toată lumea din grup este de acord cu importanţa diseminării, dar nimeni nu face nimic?

Răspuns: Diseminarea este necesară nu doar celor cărora le diseminaţi, ci şi pentru că vă dă un Kli suplimentar, un vas, suferinţe suplimentare şi o ocazie suplimentară de a vă uni. Dacă începeţi să diseminaţi, veţi începe să simţiţi durerea oamenilor la care mergeţi, starea lor teribilă, chiar dacă ei trăiesc în spatele unei uşi metalice, într-un frumos apartament cu toate facilităţile şi există o maşină în faţa casei lor.

În final, când le vorbiţi, simţiţi golul lor. Şi, dacă săpaţi mai adânc, veţi vedea că ei o simt, chiar dacă ei se ascund, nimic nu este bine pentru ei, lumea întreagă nu este frumoasă. Trebuie să empatizaţi cu suferinţele lor în absenţa hranei, familiei, vieţii normale, adăpost, loc de muncă şi interacţiunea cu alte persoane, un pic de căldură, sănătate şi educaţie adecvată copiilor: tot ceea ce le lipseşte oamenilor într-o viaţă umană normală.

Dacă simţi asta şi eşti sigur că simţi asta, indiferent de cât de egoist eşti, va începe să te afecteze şi vă va obliga să vă uniţi, unii cu alţii. Şi, când le promiteţi că puteţi să-i faceţi să iasă din starea asta, prin participarea comună la ateliere, la întâlniri, activităţi comune şi încep să le organizeze în practică,  veţi începe, cu adevărat, să puneţi în practică ceea ce spune Cabala, pentru voi şi pentru ei.

Altfel, cum veţi fi în măsură să revelaţi Creatorul, dacă nu aţi organizat o instruire practică? Toţi cei care au studiat în colegiu, universitate, ştiu că instruirea practică este crucială. Care este scopul vostru ascultând conferinţe tot timpul? Asta nu face decât să vă dezorienteze, să vă blocheze şi nu mergeţi nicăieri, nici în sentimente, nici în gânduri, care au devenit, deja, ale voastre. Dacă nu ieşiţi spre mase, veţi pieri.

Mereu, luare de sânge a fost considerat cel mai eficient tratament, nu perfuziile, ci luare de sânge. Asta declanşează munca întregului corp. Trebuie să ieşiţi! Trebuie să diseminaţi!

Lasă teoria să curgă, ca şi cum ţi-ai lua sânge, te angajezi în aceste resurse ascunse care nu funcţionează, încă, în tine. Acum, eşti plin de teorie, dar nu este nimic în mâinile tale. Este păcat.

Discuţie privind diseminarea, 17.10.2013

Filed under: Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întreaga Tora, cu alte cuvinte, întreaga metodă de corectare, intenționează să aducă ființa umană la gradul de iubire sau, în limbajul Cabalei, să o aducă astfel încât să corecteze ruperea, iar în termeni sociali: să ne organizeze într-o societate integrală. Astfel, vedem împlinirea înțelepciunii Cabala în lumea noastră.

Scopul creației este să ne aducă la o unitate interioară care va fi însoțită și de o unitate exterioară între oameni. Vom deveni unul. Așa cum este scris Casa mea se va numi o casă de rugăciune pentru toți oamenii (Isaia 56:7), și Voi aduna totuși pe alții la el, împreună cu cei adunați de el (Isaia 56:8). Astfel, vom ajunge la mântuire deplină.

Potrivit înțelegerii cabaliștilor, trebuie să realizăm această tranziție acum și tot ceea ce se întâmplă indică acest lucru.

Deci, metoda este creată să ne grăbească pe calea acestei corectări. Altfel, avem de-a face cu drumul la timpul lui, care este foarte lung și plin de suferință. Pe de altă parte, grăbind, putem să ne facem calea rapidă, ușoară, confortabilă și plăcută. Pentru asta, ni s-a dat înțelepciunea Cabala sau metoda educației integrale ca mijloc al revelării Creatorului în această lume.

Creatorul  este esența proprietății Binelui care face bine, cu alte cuvinte, proprietatea iubirii și dăruirii care este revelată într-o persoană și între oameni, în relațiile dintre ei. Datorită acestei relații, această iubire a ființelor create, ei ajung la revelarea Creatorului și la iubirea pentru El. Astfel, metoda corectării este realizată așa cum este scris Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți este marea regulă a Torei. Începând cu iubirea pentru alții, ajugem la iubirea pentru Cel care este cel mai aproape, pentru Creator, și apoi ne aflăm în adeziune cu El, ceea ce reprezintă scopul final.

Așa cum scrie Baal HaSulam, tot ceea ce creăm, luptându-ne să ajungem la adeziune, este construit deasupra dorinței de a primi, deasupra egoismului, și de aceea noi trebuie să învățăm să lucrăm cu el, să învățăm cum să îl gestionăm corect, începând cu toată incapacitatea spirituală din prezent până la starea unde acest material al dorinței este gata să fie folosit pentru a sculpta din el imaginea ființei umane (Adam), asemănător (Domeh) Creatorului, adică forța iubirii și dăruirii.

Cum se face? Cu ajutorul Luminii Reformatoare, în grup cu prietenii. În grup avem libertatea de alegere, singura acțiune liberă de care suntem în stare. De aceea, nu merită să facem eforturi suplimentare pentru a căuta alte căi și mijloace. Avem puterea asupra acestei acțiuni, în timp ce, în orice altceva, independența noastră este iluzorie, dar în realitate doar îi permitem naturii să ne implice.

Dacă îmi folosesc liberul arbitru corect, merg înainte pe calea accelerării; adică, stabilesc eu însumi pasul avansării. Apoi, stările mele, în concordanță cu eforturile mele, vor fi mai eficiente, dar și mai convenabile și rapide. Până la urmă, mă pregătesc pentru a accepta în mod adecvat și corect schimbări care au mereu un caracter anti-egoist.

Totuși, asta cere un grup bine organizat, studiu, participare la diseminare, tot ceea ce noi identificăm în munca noastră.

Deci de ce avem nevoie de forța Luminii, forța Torei? Ce înseamnă Am creat înclinația rea; Am creat pentru ea Tora drept condiment? Avansarea mea depinde de recunoașterea răului. Dacă pot să-l identific repede și, pe cât de clar posibil, să recunosc efectul lui negativ asupra mea, apoi, sunt gata să scap de el.

De aceea trebuie să-mi îndrept toate eforturile cu precădere pe recunoașterea răului. Egoismul meu, dorința mea de a primi, inițial, este gata să respingă tot ce este rău pentru el, în funcție de cât de rău este în comparație cu plăcerile posibile și, în consecință, cu abordarea corectă, natura mea mă va servi pe calea mea.

Din partea a patra a Lecției Zilnice de Cabala, 30.10.2013, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→