Până acum, umanintatea nu şi-a scris singură istoria ci s-a încadrat în ea. Totuşi, azi, în noul nostru stadiu de dezvoltare, noi vom fi aceia care vom completa istoria noastră. Această oportunitatene este dată pentru prima dată după mii de ani de pruncie.

De-a lungul întregului curs al istoriei, omul s-a dezvoltat sub conducerea egosmului, creşterea constantă care ne-a obligat automat să căutăm căile şi mijloacele pentru a ne satisface dorinţele. În acest fel, natura ne-a direcţionat mişcarea privându-ne, de fapt, de libertatea de a alege. Omul nu s-a schimbat în mod conştient; dinpotrivă, natura l-a schimbat conform programului ei.

Din punctul nostru de vedere, a apărut ca şi cum ne-am schimbat mediul conform cerinţei noastre de câte ori a fost nevoie, dar acum a venit timpul ca omul să se schimbe şi să corespundă cu natura.

În general, ce este natura pe care am încercat degeaba să o cucerim de atâta timp?

Când o mamă părăseşte creşa lăsându-şi copilul să se joace cu jucăriile sale, se simte copilul liber? Da. El cu adevărat se bucură de timpul său singur şi nu înţelege că ea îl priveşte cu ochii ei atenţi şi iubitori. El simte că este liber.

Astfel “natura,” sitemul de guvernare în care existăm, este ascuns si el faţă de noi. Ne dă senzaţia de libertate, deşi în realitate libertatea pur şi simplu ne există. Această iluzie a fost plănuită intenţionat de evoluţie în aşa fel încât să ne dezvoltăm liberi în egoismul nostru, folosindu-ne şi urmându-ne dorinţele noastre atâta cât ne-ar permite natura, calităţile şi posibilităţile noastre.

Şi noi am crezut că asta a fost bine, că putem şi că trebuie să ne dezvoltăm în acest fel. Relaţiile sociale şi tehnologiile s-au schimbat; noi am schimbat constant lucrurile, ne-am grăbit spre ceva, urmându-ne comenzile esenţei noastre, a dorinţei noastre egoiste crescânde. În acelaşi timp, am vrut o putere şi mai mare asupra naturii. Omul nu s-a gândit la ceea ce face, pur şi simplu a acţionat la dorinţa sa.

Când natura ne-a dat anumite dorinţe, putem lucra numai în interiorul graniţelor lor. Nu putem merge dincolo de ele. Hrană, sex, familie, cunoaştere, faimă, bani şi putere, fiecare persoană are propia combinaţie a acestor dorinţe şi le realizează în consecinţă. Natura ne mişcă treptat din interior, “din spate.” Impulsurile care se trezesc în noi în combinaţie cu mediul înconjurător determină totul.

În esenţă, eu reprezint un mecanism administrativ. Dorinţele se trezesc în interiorul meu, anumite circumstanţe se întâmplă, dar sunt limitat de morala mea, de abilităţile mele fizice şi mentale, precum si de normele mediului, şi de legile globale ale naturii. Într-un final, de abia încerc să îmi realizez dorinţele cât de mult posibil în condiţiile care nu au fost arajnate de mine. Aşadar, reiese că nu sunt mai mult decât un mecanism administrativ. Dorinţele şi condiţiile sunt predeterminate, şi toate acestea mă împing spre propria reaalizare.

Aceasta este calea noastră: greşelile omului, acţiunile lui bune sau rele, toate acestea au fost necesare şi nedisponibile în stadiile de dezvoltare precedente până în timpul actual. Împotriva voinţei lui, omul primeşte propietăţi înnăscute şi se găseşte într-un anumit mediu fără să aibă de ales.

Şi totuşi, nu a crezut că toate acestea sunt predeterminate. Precum un copil, pur şi simplu se juca şi se simţea liber datorită absenţei mamei lui, în timp ce ea pur şi simplu a ieşit din câmpul său vizual.

Din discuţia despre Noua Carte 7/18/2011

Filed under: Evolutie, Istorie, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Studiul celor zece Sefirot, partea 1, “Tabelul răspunsurilor înţelesurilor cuvintelor,” Întrebarea 47: Ce este Kav (linie)? Kav indică un discernământ între sus şi jos care nu a fost înainte. Mai indică, de asemenea, o He’ arah (emanaţie) mai slabă decât înainte.

“O linie” este un sentiment de constrângere. Mă simt mai mic decât cineva care este deasupra mea. În afară de asta, o “linie” este o restricţie a acţiunii mele de a primi, conform cu mărimea şi greutatea ei. Asta este, sunt limitat de două condiţii: înălţimea calitativă a nivelului la care sunt şi valoarea cantitativă pe care o pot depăşi şi accepta.

Este un sentiment că deasupra mea, există o cu totul altă scară, nivelele superioare şi propietăţile exaltate. Pe de altă parte, simt că nu primesc infinit din toate părţile, ci sunt limitat şi pot comunica cu Creatorul numai în forma unui canal direct, un tub ce se extinde de sus în jos, care este denumit “o linie.”

Cu alte cuvinte, nu ar trebui să vizualizăm o linie geometrică, ci restricţia pe care dorinţa de plăcere o experimentează. Toate conceptele trebuie să fie traduse în sentimente. Dar nu este nici o emoţie în forma unei linii. O linie este un semnal la care s-a căzut de acord, al senzaţiei pe care trebuie să o evoc în mine.

Să presupunem că lucrez la o fabrică sau într-o organizaţie. Şi în poziţia mea în job şi în locul în care sunt, mă aflu sub o întreagă ierarhie de şefi esenţierarhici. Şi astfel, mă simt sub ei în propietăţi. Mai mult, este o diferenţă în abilitatea lor de a acţiona sau de a primi tot felul de beneficii şi salarii (împliniri) în muncă, însemnând că faţă de ei, eu sunt limitat în termeni cantitativi. De aceea, simt o restricţie verticală, depinzând de înălţimea (de sus în jos), precum şi restricţia cantitativă în acest loc (orizontal).

O linie reprezintă un discernământ între sus şi jos care nu a fost acolo înainte. Aceasta înseamnă că, simt ceea ce este “deasupra” deoarece am “amintiri”, aşadar, date informaţionale (Reshimot). Şi astfel, pot face o comparaţie cu starea mea actuală. Înţeleg diferenţa între linia de deasupra şi punctul pe care îl simt acum. Aceasta cere o restricţie pe înălţime, aceasta fiind cu privire la Creator şi comparativ cu propietăţile Lui.

De asemenea, mai indică şi o emanaţie mai slabă decât înainte. În definitiv, înainte, primea fără nici o limitare superioară (capului) liniei, în schimb acum, la sfârşitul ei sau la mijloc, este restricţionată în recepţie.

Acestea sunt două experienţe total diferite. Sentimetul că te afli în capătul de jos al liniei este din cauza lipsei de adeziune cu Creatorul. O idee a cât de mică este abilitatea mea de a primi din cauza lipsei abilităţii de a dărui. Aceasta înseamnă că o limitare este cantitativă şi una calitativă.
Din partea a treia a  Lecţiei zilnice de Cabala din 7/7/2011, Talmudul celor zece Sefirot.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Nu am crezut niciodată că Cabaliştii vor ieşi la demonstraţiile de protest. Şi nu am crezut că sunt atât de apropiaţi de aripa-dreaptă. Stai pe un piedestal înalt şi vorbeşti de nevoia de a educa oamenii. Cine ţi-a dat permisiunea să faci asta?

Răspuns: Dacă citeşti ce au spus Cabalişti în legătură cu corecţia lumii prin diseminarea Cabalei, atunci nu ai fi surprins (vezi cartea Nestemate ale Înţelepciunii: Cuvinte ale marilor Cabalişti din toate generaţiile şi Cabaliştii scriu despre Înţelepciunea Cabala). Dacă ai ştii mai multe despre Cabalişti, despre Baal HaSulam şi întâlnirile lui cu Ben Gurion în legătură cu nevoia pentru o educaţie naţională, integrală (vezi ziarul Naţiunea), atunci ai înţelege faptul că Cabala este metoda corectării omului, metoda educării omului până când atinge nivelul de azi al lumii integrale, globale. De fapt, fără să cunoaştem această metodă, nu vom supravieţui.

Din acest motiv ieşim pe străzi – nu pentru ne spune opinia  noastră oamenilor, ci pentru a explica legile naturii, a noii lumi în care ne găsim astăzi. Cabala a spus deja aceste lucruri acum mulţi ani. Şi ne spune ce se va întâmpla cu lumea.

Nu sunt de aripă stanga sau dreapta. Sunt în mijloc, un Cabalist nu este pentru nimeni, ci numai pentru unitate. De aceea, reiese că sunt împotriva celor de aripă stânga, care nu mai sunt de aripă stânga astăzi, ci sunt pentru terminarea existenţei naţiunii Israel. Şi sunt pe deplin conştient că asta nu este valabil numai pentru naţiunea mea, ci pentru toată umanitatea şi de aceea sunt împotrivă. Eu sunt de aripă stânga şi nu ei, pentru că eu sunt pentru solidaritate şi unitate. Sunt pentru o discuţie cu toate naţiunile, în timp ce ei sunt împotrivă pentru că obiectivul lor este să distrugă educaţia sionistă.

Educaţia este pregătirea omului pentru o nouă lume, în care trebuie să intre şi în care trebuie să existe cu succes. Astăzi, aşa cum vedem, niciunul dintre conducătorii lumii nu ştie ce să facă. G8 sau G20 se adună şi apoi pleacă pe drumuri separate, fără să ajungă la niciun acord, pentru că nici ei şi  nici sfătuitorii lor nu ştiu ce să facă. Uitaţi-vă la ceea ce am spus în lectura mea de la Forumul internaţional al înţelepciunii din Arosa, Elveţia, acum 6 ani. Că cel mai important lucru este educaţia, adică învăţarea oamenilor a legilor naturii, care se arată în lume astăzi (şi vedeţi ceea ce spun oamenii de ştiinţă astăzi!).

Cabala este o ştiinţă practică, despre lumea nouă. A aşteptat exact timpul nostru pentru a se revela şi pentru a ajuta oamenii să înţeleagă cum să continue să trăiască. Cred că oamenii au nevoie de asta. Şi cred că vor înţelege că acesta este drumul cel bun, înainte ca să îi forţeze suferinţa.

Filed under: Antisemitism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Editorial in presa (de Profesorul Y. Zair): Evenimentele ultimelor zile au aratat ca societatea Israeliana rezista minimizand participarea guvernului in conducerea tarii deoarece oamenii vor sa traisca intr-o societate unificata care nu se inchina cu orice pret in fata competitiei, ci sprijina garantia reciproca, grija fata de semeni, si o societate mult mai umana.

Toate clasele sunt interconectate una cu alta. Tinerii ne dau niste lecti minunate de relatii fratesti intre oameni.

Nu exista in Israel nici un partid care sa proclame egalitatea ca valoare. Poate fenomenul pe care il observam in Israel este unul dintre primii vestitori ai unei noi tendinte mondiale.

Comentariul meu: Tot ce mai ramane este sa deslusim cum sa schimbam aceasta tendinta catre noi relatii sociale pentru a revela noua, lume superioara din acestea.

Filed under: Garantia reciproca | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: In conformitate cu descrierea „limbajului ramurilor”, care defineste relatia dintre radacina si ramura, rezulta ca acestea sunt anumite forte sau chiar campuri care conecteaza diferit stari.

Raspuns: Un camp de energie este o stare anumita. Intr-adevar, limbajul ramurilor conecteaza campul sau domeniul primirii cu cel al daruirii. Fiecare cuvant  urmareste sa indice, calea de la o stare la alta si sa ne duca de la o stare la urmatoarea.

Rezulta ca limbajul ramurilor nu ofera explicatii pe un singur plan, indiferent daca este in aceasta lume sau in cea superioara, adica in planul primirii sau in planul daruirii. Mai degraba va arata calea,  ca si cum v-ar trage de-o parte, dorind sa va duca de la starea de primire catre cea de daruire.

Principala diferenta a acestui limbaj este ca ne poarta la alt nivel, in timp ce toate celelelalte limbaje raman in acelasi plan si nu declanseaza o ascensune catre urmatorul nivel. Limbajul ramurilor este numit astfel deoarece aspira sa va ridice de la ramuri la radacini. El este construit asemeni unui lift sau unei macarale. De aceea el arata catre radacina spirituala si detine de asemenea cifrul sau complet: TANTA (Taamim-Nekudot-Tagin-Otiyot),  datele interioare ale radacinii.

Din partea 3 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/2011, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Studiul Celor Zece Sfere, Partea 1, „ Tabelul Raspunsurilor pe Subiecte, „ Intrebarea 56: Care este limbajul obisnuit in intelepciunea Cabalei?

Acest limbaj este un „limbaj al ramurilor” care indica spre radacinile lor. Asta pentru ca „Nu exista nici macar un fir de iarba care sa nu aiba o radacina deasupra.” Prin urmare, inteleptii Cabalei au pus la punct un limbaj care prevede implicarea ramurilor si invatatura radacinilor superioare.

Nu exista cuvinte pe care sa le auzim sau sa le citim in cartile Cabaliste care sa nu ne traga in sus! In aceasta lume, noi putem exprima orice concept in diferite feluri: azind un cuvant, vazandu-l scris, rostindu-l cu voce tare, insa esenta cuvantului indica in continuare spre radacina sa.

Cu alte cuvinte, limbajul ramurilor nu reprezinta radacina sau nu constituie ramura sa materiala, ci mai degraba ne arata pozitia ramurilor fata de radacina. Fiecare cuvant indica de jos in sus, adica de la proprietatea de a primi la proprietatea de a darui.

In mod evident, cuvinetele „jos” si „sus” nu implica o pozitionare in spatiu, ci semnifica notiuni care tin de calitatea acestora. Atunci cand este perceput in mod corect, ficare cuvant tinde sa ne mute de la starea de primire la cea de daruire. Cu cat patrundem mai mult fiecare cuvant, cu atat mai mult ne ridicam catre starea de daruire.

Din parte 3 Lectia Zilnica de Cabala 7/11/2011, Studiul Celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Seara trecuta, pe 6 August, au avut loc demonstratii de masa pentru dreptate sociala in tot Israelul. Evenimentul central a avut loc in Tel Aviv, unde sute de mii de oameni au iesit in strada.

Banere cu  miscarea “garantia reciproca” au fost vizibile in aproape toate fotografiile filmele publicate de agentile de stiri si prezentate la stiri. Aceste banere, purtate de cateva mii de participanti, au facut apel la dreptate si unificare indiferent de opiniile politice ale cuiva. Ei au proclamat garantia reciproca ca fiind cea mai inalta valoare.

Poze

Evenimentul a fost difuzat live la radio si pe Internet.

Miscarea “garantia reciproca” a fost fondata de miscarea “Kabbalah L’Am”. Obiectivul sau este de a uni natiunea, in concordanta cu cerintele noii ere, ca parte a procesului prin care umanitatea devine un intreg. Astazi, subiectul garantiei reciproce pe care il proclamam este cu intensitate discutat de catre mass media din Israel si urmarit de un public larg.

“Garantia reciproca”  capata avant!

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca | Add Comment/Ask Question→

Singura cale prin care ajungem mai aproape de a observa principiul iubirii aproapelui este conditia gararntiei reciproce. Si pentru a ajunge la ea, trebuie sa urmam punctual sfatul Cabalistilor; altfel nu vom reusi.

Baal HaSulam scrie in una din scrisorile sale ca daca o persoana se abate chiar si putin de la calea dreapta, cu cat merge mai departe, cu atat abaterea, eroarea va fi mai mare. In acest fel noi el se abate de la directia catre scop, desi persoana nu simte deviatia de pe cale pentru ca deviaza putin cate putin. Insa la final, toate aceste devieri de aduna intr-o mare si amara eroare.

De aceea oamenii care decid sa se indrepte spre scop trebuie sa aiba o ordine, o carta. Este asa cum scrie Rabash :”Ne-am adunat aici ca sa infiintam o societate…” Si principiul este valabil oricui pentru a se conecta cu scopul anularii de sine fata de restul, mai presus de toate obstacolele si dezordinile care vin de Sus, de la forta superioara, chiar daca vedem sau nu asta.

Totul vine de la Malchut al lumii Infinitatii unde toti sunetm conectati: Lumina si vasul.Toate dorintele si Luminile exista in lumea Infinitatii in absoluta unitate si adeziune, in starea initiala creata de Creator, sau starea corectiei finale (Starea 1 si Starea 3). Insa, noi ne simtim ca si cum existam in starea intermediara (Starea 2), fie undeva de-a ungul starii spirituale sau chiar sub ea, pe gradul sau ultim numit “lumea noastra.”

De aceea tot ce ni se intampla vine din Malchut a lumii Infinitatii. Acesta este locul spre care trebuie sa ne intoarcem pentru a cere ajutor-  forma unde existam ca un om cu o singura inima, intreaga revelare a Creatorului, Lumina, in conformitate cu similaritatea noastra cu El.

Si regula “ Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti” este legea existentei sufletului colectiv care exista in lumea Infinitatii. De aceea aceasta lege este cu adevarat o “mare, generala regula” sau asa cum a aspus Rabbi Akiv, un urias vas pentru toata Lumina infinita a devenit revelat in el.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/20/2011, Aticolul lui Rabash

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Studiul celor Zece Sfere, Partea 1, “Lista Raspunsurilor pentru Semnificatia Cuvintelor,” Intrebarea 48: Cine este “aproape” (Karov)? Cu cat Tzura (forma) (dorinte) ale cuiva sunt mai apropiate de ale altuia, cu atat sunt considerate mai apropiate.

Distanta si apropierea sunt evaluate doar in concordanta cu echivalenta formei, corespondenta proprietatilor. Insa corespondenta proprietatilor nu inseamna ca sunt identic cu El. In fond, eu nu pot schimba nimic in mine insumi. Insa in functie de cum imi folosesc propriile proprietati, dorinte, si cat de similare devin acestea cu felul in care altii le folosesc pe ale lor, noi ne masuram in consecinta apropierea noastra.

Unul poate fi mare, in timp ce altul foarte mic. Insa daca cel care este mic doreste sa dobandeasca aceeasi forma pe care o are cel mare, el este vazut ca cineva care este aproape de acesta din urma, care il separa si il situeaza in mainile sale sau in sine insusi. Toate acestea sunt grade diferite ale conectarii dintre obiectele spirituale (Partzufim).

Unul se poate regasi in celalalt daca se anuleaza pe sine si agreaza sa permita celui de sus sa lucreze asupra sa tot timpul, in timp ce anteriorul are nevoie doar sa gaseasca puterea de a renunta la sine. Aceasta stare este cea mai familiara noua si este considerata “embrion.” Este stadiul initial al ascensiunii la grade spirituale mai inalte.

Odata ce se naste, pare ca se acum se afla in afara: Nu este o legatura atat de puternica, precum aceea care a existat in interior. Insa fiind in afara, el suplimenteaza conexiunea pe care el a avut-o in sine cu egoismul sau care este acum corectat. Si astfel, desi nu mai este un embrion ci doar un mic “copil” (Katan) care se afla in mainile adultulu, el se separa intotdeauna. Aparenta sa existenta separata de cel mare este doar forma exterioara. Insa aceasta diferenta ne arata ego-ul corectat care poate exista chiar si in afara celui de sus, si care ramane totusi atasat de el.

A treia forma este atunci cand el nu se mai afla in starea de “hranire” (Yenika) in mainile celui de sus intr-o stare mica (Katnut), ci in tranzitie catre maturitate (Gadlut) si sta langa adult.  Si atunci are deja propriul sau “corp” si o lume. Intre ele, exista acum o distanta care nu le leaga pe cele doua prin nici un “cordon ombilial” sau de hranire.

Insa, toata aceasta separare este doar in ochii nostrii in timp ce in starea spirituala asta inseamna ca el a ajuns la o si mai mare corectie, o noua forma de adeziune. Chiar daca exista in totalitate separat de cel de sus, el se uneste complet cu acesta. In fond, chiar  toate aceste dorinte care par ca exista in afara fiecaruia sunt incapabile sa le separe.

Acestea sunt stadiile prin care trecem:embrion, hranire, si maturitate. Insa totul incepe cu renuntarea de sine, atunci cand persoana se straduieste sa depaseasca toate obstacolele care separa pe cineva de cel de sus.

Din partea 3 Lectia Zilnica de Cabala 7/7/2011, Studiul celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Cum ar trebui sa lucram cu tulburarile?

Raspuns: Tulburarile sunt exact acelea care ne ajuta sa ne luminam starea si sa intarim mai mult conexiunea dintre noi. O tulburare arata locul in care munca nu a fost inca terminata. In realitate, va ajuta. O putem numi tulburare, insa de fapt este dezvaluirea unui defect pe care il puteti corecta deoarece a fost dezvaluit.  

Totul se dezvaluie treptat, pas cu pas. Mult mai multe obstacole va vor fi dezvaluite pe cale. Insa pentru moment asta este ce va este dat. Si nu ar trebui sa considerati asta o tulburare sau sa incercati sa va indepartati de ea. Acceptati-o in mod corect.

Nu trebuie sa va afundati in aceasta problema sau sa ramaneti blocati in ea. Ar trebui sa incercati o depasiti imediat. Ridicati-va deasupra ei si absorbiti-o, si in acest fel, continuati sa fiti deasupra sa.

Eu nu sterg aceasta problema si nu pretind ca nu exista. Nu incerc sa folosesc diferite trucuri, incercand sa o ignor. O accept astfel incat fiind deasupra ei, voi intari si mai mult conexiunea mea cu ceilalti si cu Creatorul. 

De exemplu, sa presupunem ca eu dezvalui anumite proprietati neplacute in tine. Pana acum, am fost prieteni, insa acum exista in tine ceva ce nu imi place deloc. Insa trebuie sa accept asta prin credinta deasupra ratiunii, adica sa inteleg ca vad in tine defecte din cauza propriei mele nature defectuoase. Si imi doresc sa fiu conectat cu tine indiferent de orice, ca si cum tu ai fi doar un inger. In fond, toate defectele pe care le vad in alti oameni ma arata pe mine, exact ca intr-o oglinda.

Insa tineti cont ca toate acestea apartin muncii noastre interioare si nu abilitatilor noastre profesionale in diseminare.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/28/11, Shamati

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→